Page 28 - Drumul_socialismului_1976_12
P. 28
DRUMUL SOCIALISMb
rag. ^
Un an eu rezultate rodnice* m an
5,00
cu psrspeeiiire însufleţitoare Ritmi
diopr
Bulei
ta ,,!
Mios-i
şi fo
(Urmare din pag. 1) Hunedoara şi Călan, energetieienii încheia anul eu o eficienţă şi mai general al partidului şi a legiti terizeze prin rezultate deosebite şi StJirl :
de la Mintia şi Paroşeni, minerii ridicată dacă în toate unităţile, la mei aspiraţii a fiecărui om al mun în agricultură, In lumina indicaţii X',20
sub conducerea clarvăzătoare şi de la Uricani, Paroşeni, Vulcan, fiecare loc de muncă, s-ar fi de cii de a cunoaşte noi împliniri în lor date de secretarul general al 12,00
fermă a gloriosului nostru partid, Lonea, I.M. Barza, E.M. Deva, E.M. pus maximă preocupare pentru e- viaţa sa, avem obligaţia să facem partidului. Organizaţiile de partid Intîln
a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a Ghelar, E.M. Certej, colectivele de conomisirea metalului, cimentului, din anul 1977 un an de referinţă comunale, consiliile populare, toţi şl Ir
obţinut succese strălucite, care muncă de la I.U.M. Petroşani şi lemnului, altor materiale, energiei al cincinalului revoluţiei tehnico- lucrătorii de pe ogoare, toţi locui Itevis
confirmă pe deplin realismul sar U.U.M.R. Crişcior, „Vidra" Orăştie, şi combustibilului. ştiinţifice, anul unor creşteri deo torii satelor au datoria să acţio la 1
cinilor şi obiectivelor cuprinse în „Refractara" Baru, I.M.M.R. Sime- Succesele de prestigiu obţinute sebite calitative şi de eficienţă. neze cu maximă fermitate pentru rioşll
Programul partidului, hărnicia şi ria, I.M.C. Deva, din industria a- în industria şi agricultura hune Trebuie acţionat cu maximă per transpunerea în viaţă a programe 10,15
vrednicia care îi sînt caracteristi limentară şi locală a judeţului, doreană, în celelalte domenii, evi severenţă pentru realizarea ritmi lor judeţene de dezvoltare a agri Trăia
ce. Aşa după cum sublinia secretar transporturi, din alte ramuri. denţiază creşterea rolului conducă că din primele zile ale anului, în culturii, a sarcinilor ce ne revin «rdoi
rul general al partidului, ritmul Printr-o mobilizare susţinută a tor şi a capacităţii de acţiune a toate unităţile, de către toate for referitor la contractări şi aohiziţii, Recit
de creştere a producţiei industri forţelor şi mijloacelor pe şantiere organelor şi organizaţiilor de maţiile de lucru a planului la pro pentru creşterea producţiei în zoo
ale a- ţării noastre, în anul pe le de construcţii, prin acţiuni ho- partid, de masă şi obşteşti, a condu ducţia fizică, în structura sortimen tehnie, cultura cerealelor, legumi- Bulei
care îl încheiem, este de peste 11,5 tărîte pentru intensificarea ritmu cerilor de unităţi. Sub îndrumarea tală şi calitativă cerută de benefi cultură şi pomicultură, pentru e- mori:
la sută — superior prevederilor rilor de execuţie şi recuperarea u- Comitetului judeţean de partid, or ciarii interni şi externi. Trebuie să fectuarea la timp şi în cele mai 17,30
\ Directivelor-^Gongresului al Xl-lea nor rămîneri în urmă, se asigură ganele şi organizaţiile de partid, asigurăm creşterea gradului de fo bune condiţii a ceea ce s-a propus şerii
şi planului cincinal —, venitul na realizarea planului anual de inves sindicatele, organizaţiile U.T.C. losire a utilajelor, agregatelor, su şi este necesar în domeniul îmbu şi jo
ţional a crescut cu circa 10,4 la su tiţii, mult mai mobilizator decît consiliile oamenilor muncii au des prafeţelor de producţie, utilizarea nătăţirilor funciare, al utilizării mai sa <4
tă, productivitatea muncii a sporit anul trecut, punîndu-se în funcţiu făşurat o intensă activitate politi- integrală a timpului de lucru şi res rodnice a pămîntului. Dorim ca lij.tr-(
cu 8 la sută, iar la investiţii se va ne importante capacităţi de pro co-educativă, au susţinut şi dat pectarea riguroasă, îndeosebi în si anul viitor să consolideze şi dez "dcali
realiza un volum de aproape 150 ducţie şi obiective social-culturale. cîmp larg de acţiune valoroaselor derurgie, minerit şi energetică, a volte rezultatele bune pe care
miliarde, lej, cu 10 la sută mai Anul 1976 se încheie cu rezul iniţiative şi angajamente muncito programelor de revizie şi întreţi le-am obţinut anul acesta în agri 0,05
mare decît în 1975. în agricultură tate bune şi în agricultură, pro reşti, au întreprins acţiuni fructu nere a maşinilor, echipamentelor şi cultura hunedoreană. —5,00
s-a obţinut cea mai mare produc ducţiile obţinute în C.A.P. şi uni oase şi măsuri eficiente pentru re instalaţiilor. Avem, desigur, o multitudine de nuari
ţie de cereale din istoria ţării tăţile agricole de stat din judeţul alizarea ritmică a planului, înde Sarcina foarte dinamică de creş obiective de rezolvat în noul an în
noastre. Succese de prestigiu s-au nostru situîndu-se la un nivel su plinirea exemplară a angajamente tere a productivităţii muncii obli care intrăm. Adunările generale şi
înregistrat şi în celelalte domenii perior prevederilor planului şi lor asumate în întrecerea socia gă ca în toate întreprinderile, pe conferinţele de dări de seamă şi a-
ale activităţii economico-sociale. Pe programelor judeţene de dezvolta listă, folosirea intensivă a capaci toate şantierele să se acţioneze pen legeri, ale organizaţiilor de partid
temelia acestor realizări dinamice re a acestei ramuri, iar campa tăţilor şi spaţiilor de producţie, re tru modernizarea tehnologiilor de — ca prime evenimente politice ale I
şi ca urmare a măsurilor luate de nia de lucrări de toamnă s-a efec ducerea substanţială a costurilor lucru, sporirea gradului de me noului an —, adunările generale
către partidul şi statul nostru, ve tuat şi finalizat în condiţii bune. investiţiilor — atît la obiectivele canizare, perfecţionarea organiză ale oamenilor muncii vor da con
niturile reale ale oamenilor mun însemnate succese s-au obţinut şi în execuţie cît şi la cele viitoare rii producţiei şi a muncii, întări tur noilor angajamente şi obiecti MII
cii vor creşte cu 6,4 la sută, ale în domeniul cercetării ştiinţifice, —, gospodărirea cu chibzuinţă a rea ordinii şi disciplinei. ve cu care judeţul nostru se va
ţărănimii cu 6,5 la sută, iar pe lo învăţămîntului, culturii, în activi materiilor prime, materialelor, e- Avem sarcini majore privind va mobiliza în anul 1977, an ce îl
cuitor cu 7,1 la sută. tatea socială, în preocupările mul nergiei şi combustibililor, asigura lorificarea superioară a resurselor dorim cît mai rodnic, cît mai bo 5,00
Comuniştii, oamenii muncii din tilaterale şi responsabile de edu rea mobilizării tuturor forţelor în de materii prime şi materiale, a gat în împliniri în toate domeniile Ritmi
•judeţul Hunedoara trăiesc satisfac caţie politică şi formare a omu campaniile agricole, hotărîtoare energiei şi combustibilului. La in de activitate, în toate familiile hu- diopr
lui nou.
ţia şi mîndria patriotică a unei Ceea ce detaşează calitativ acti- pentru efectuarea lucrărilor şi soar dicaţia secretarului general al nedorene. Bulet
contribuţii de prestigiu aduse în a- vitateâ economică a judeţului nos ta recoltei. partidului au fost evaluate posibili Bilanţul rodnic cu care încheiem muzii
cest rodnic an la măreţul bilanţ de tru pe acest an este faptul că atît Ne pregătim temeinic să păşim în tăţile de reducere a costurilor in acest an, experienţa cîştigată în Din i
propăşire multilaterală a ţării. La cel de-al doilea an al cincinalului vestiţiilor, de reducere a consumu construcţia societăţii socialiste, per crări
depăşirea de plan cit şi întregul
22 decembrie, organizaţia judeţeană 'spor de producţie de 1,4 miliarde revoluţiei tehnico-ştiinţifice, ale rilor de metal, ciment, cabluri, spectivele însufleţitoare ce le avem
11,00
de partid, colectivele de muncă din lei faţă de 1975 s-au obţinut inte cărui perspective însufleţitoare ne material lemnos. Tot ceea ce s-a în faţă ne dau certitudinea fer Micri
industria hunedoreană au’ raportat gral pe seama creşterii productivi mobilizează şi mai intens munca, propus în domeniul reducerii chel mă că oamenii muncii din indus
conducerii partidului îndeplinirea tăţii muncii. Sarcinile pe anul vii energiile, creativitatea în măreaţa tuielilor materiale şi a costurilor tria judeţului Hunedoara, din agri Avan
planului anual la producţia globală tor impun ca această experienţă să operă de dezvoltare economico-so- investiţiilor trebuie finalizat cu e- cultură, din celelalte ramuri de Bulei
şi marfă, productivitatea muncii, cială a patriei, de ridicare neînce xigenţă în întreprinderi, pe şantie activitate intră în cel de-al doilea crea(.
export, sarcina de reducere a im fie dezvoltată, să se pună un ac tată a bunăstării materiale şi spi re, în unităţile de proiectare. A- an al cincinalului revoluţiei tehni Boga
deosebit pe perfecţionarea
cent
porturilor, beneficii, precum şi la rituale a celor ce muncesc. Privim vem toate condiţiile ca în activi co-ştiinţifice cu maturitatea reali che ;
principalele produse. Acordînd o tehnologiilor, organizarea superioa şi abordăm sarcinile anului 1977 tatea economică a judeţului nostru zărilor de prestigiu obţinute, cu Clubi
deosebită atenţie realizării sarci ră a producţiei şi a muncii, folo eu maturitatea experienţei şi suc să se afirme plenar cercetarea, in voinţa şi hotărîrea fermă de a d'
sirea raţională a forţei de muncă,
nilor de plan la producţia fizică, întărirea peste tot a ordinii şi dis ceselor dobîndite şi la nivelul res gineria tehnologică, aportul specia face totul pentru a dezvolta la ni
g.
industria judeţului nostru încheie ciplinei. ponsabilităţii revoluţionare cerute liştilor în domeniul creşterii efi veluri superioare realizările obţi nuce.
acest prim an al noului cincinal Acţionînd cu perseverenţă pentru de către partid, de secretarul său cienţei. _ nute, de a aduce o contribuţie per diţia
cu o producţie suplimentară în transpunerea în viaţă a sarcinilor general. Cunoaştem sarcinile ce le O mare parte a sporului produc manent majoră la înfăptuirea poli Dorii
valoare de peste '520 milioane lei. şi indicaţiilor trasate de condu avem de înfăptuit: producţia in ţiei judeţului nostru din anul vii ticii partidului şi înflorirea multila limbi
Hunedorenii au satisfacţia de a fi cerea partidului privitor la creş dustrială a judeţului va creşte cu tor se va realiza în noile capaci terală a patriei, Republica Socia munc
livrat suplimentar economiei na terea eficienţei economice, la re peste 2 miliarde lei faţă de pre tăţi industriale ce au intrat şi vor listă România. serii
şi jo
ţionale peste 230 milioane kWh e- ducerea consumurilor specifice de vederile pe anul In curs, în agri intra în funcţiune şi care vor di Cu prilejul noului an 1977, Comi minţi
nergie electrică, 120 000 tone căr materii ' prime, materiale, energie cultură trebuie să consolidăm şi versifica gama de produse. Aceas tetul judeţean de partid, Consiliul dresa
bune net, 12 000 tone cocs, 90 000 şi combustibil, majoritatea colecti dezvoltăm rezultatele bune obţinute ta impune în atenţie preocupări de popular judeţean adresează tutu O zi
tone fontă, 63 000 tone oţel, 39 000 velor de muncă din judeţ au obţi în 1976, programul de investiţii osebite pentru finalizarea optimă a ror oamenilor muncii din judeţ, rii n
tone laminate, precum şi impor nut rezultate bune pe linia redu concentrează o deosebită atenţie pe investiţiilor, atingerea în condiţii bărbaţi şi femei, tineri şi vîrstnici, cal i
tante cantităţi de utilaje, mate cerii consumurilor şi creşterii e- marile şantiere de construcţii in normale a parametrilor ceruţi de români, maghiari, germani şi de TRW
riale de construcţii, produse lem ficienţei producţiei, reflectate în dustriale, de locuinţe şi obiective funcţionare, pentru îndeplinirea alte naţionalităţi, cele mai căldu şi p<
noase, de bunuri de consum ali cele peste 50 milioane lei econo sociale şi culturale. ritmică a sarcinilor de plan şi în roase felicitări pentru succesele de nedoi
mentare si industriale. mii la costurile materiale şi peste In viziunea hotărîrilor Plenarei aceste noi unităţi şi capacităţi de prestigiu obţinute în construcţia so
Se evidenţiază în obţinerea unor 140 milioane lei beneficii suplimen C.C. al P.C.R. din 2-3 noiembrie, producţie. cialistă şi alese urări de sănătate,
asemenea rezultate siderurgiştii din tare. Trebuie însă arătat că puteam a orientărilor date de secretarul Anul 1977 va trebui să se carac prosperitate şi fericire.
UN
Ştiri
IN PREAJMA UNEI ACŢIUNI DE MARE IMPORTANŢĂ POLITICĂ, din
şoaril
Consfătuirea coiaisoraforlSor, corespondenţilor Elcct
ECONOMICĂ SI SOCIALĂ dicul
5,50
voluntari şl cititorilor ziarului 7.00 :
Repu
tară ;
,Drumul seeJaiîsmefur Recensămîntui popifefiei şi ai locuinţelor 8,10 I
re Ii
9.05
Duminică 26 decembrie a.c., a ţia voluntară din C.S.H.), Nicolae 10.05
avut loc, la Deva, consfătuirea co Devian (I.M.C. Bîrcea), Iosif Mariş Recensămîntui de ia începutul — Persoanele care au absolvit o medie tehnică vor trebui să de 12.05
anului oare se apropie şi care va şcoală vor trebui să declare felul clare în aşa fel denumirea aces
laboratorilor, corespondenţilor vo (Direcţia pentru probleme de mun avea loc îu zilele de 5—12 ianua acestei şcoli, adică şcoala de cel teia, incit să rezulte şi profilul Inter,
luntari şi cititorilor ziarului „Dru că şi ocrotiri sociale), Ion Chiţa şcolii, cum ar fi de exemplu : Radii
mul socialismului". Au fost pre (Subredacţia Brad), Viorel Jianu rie 1976. polarizează tot mai mult mai înalt grad pe oare persoana tivă
zenţi reprezentanţi ai organelor şi (C.J.E.F.S.) Ştefan Costea (I.M. atenţia cetăţenilor dornici de a a absolvit-o chiar dacă nu a ob şcoala profesională de construcţii, 15.00
sau şcoala profesională de textile
organizaţiilor de partid, de masă Petroşani), loan Haţegan (I.R.E. cunoaşte cît mai temeinic modali ţinut certificat sau diplomă de ab etc. Radii
şi obşteşti, cadre de conducere din Deva), Aurel Danciu (Subredacţia tatea desfăşurării recensămîntului solvire, diplomă de maturitate, di ştiri :
1976 ;
unităţi economice şi instituţii ju Rîu Mare-Retezat), Alexandru Jur- populaţiei şi al locuinţelor. In plomă de bacalaureat, , diplomă de Cei oare au studii superioare vor
deţene, responsabili şi membri ai ca (Subredacţia Brad), Alexandru licenţă sau examen de stat. In ca trebui să declare facultatea care Retro
1977
subredacţiilor şi posturilor volun Tuza (Subredacţia Călan). mai multe scrisori sosite la redac zul că o persoană a absolvit două a absolvit-o şi nu instituţia de în-
tare, colaboratori, corespondenţi In încheierea consfătuirii au fost ţie ni s-au adresat cîteva între sau mai multe şcoli de acelaşi grad, văţămînt superior în care este în prem
şi m
voluntari şi cititori.\ evidenţiaţi corespondenţii voluntari bări la care dăm răspuns mai jos : cum ar fi, de exemplu, Acade cadrată facultatea. 22,15
La dezbateri au participat tova care în anul 1976 s-au distins prin — Ce date se vor înregistra în mia de studii economice şi Facul Este bine ca toţi cetăţenii absol specti
răşii : Vasiie Dragomir (Subredac- tr-o activitate deosebită. legătură cu pregătirea şcolară ? tatea de drept, va declara recen- venţi ai unor şcoli să cerceteze Muzii
zorului una dintre aceste şcoli, cea din vreme diplomele sau certifi VI>
pe care o crede de cuviinţă. catele de absolvire din care să-şi
extragă informaţiile necesare unor
Nu se vor considera şcoli absol răspunsuri exacte şi complete. 6,00
actualitatea: politica t Politic Executiv al C.C. al P.C.R. vite : cursurile de calificare sau — Cine şi cum va trebui să răs neţii
cîntă
cu privire la îmbunătăţirea or
ridicare a calificării, urmate la
ganizării, creşterea şi diversifica locul de muncă cu sau fără scoa pundă la întrebarea cu privire la peret
zi or.
rea activităţii consiliilor intercoo- tere din producţie, cursurile de sursa principală de existenţă ? titluli
— La această întrebare trebuie
peratiste, convocarea celui de-al împrospătare a cunoştinţelor şi să răspundă toate persoanele re înrăg
(Urmare din pag. 1) Au fost discutate şi aprobate III-lea Congres al Uniunii Naţio de perfecţionare a cadrelor, cenzate, indiferent de sex, de popul
vista
proiectele legilor cu privire la nale a Cooperativelor Agricole de cursurile de reciclare, universităţi vlrstă sau de faptul dacă au sau De l:
C.C. al P.C.R., ce a avut loc vi organizarea producţiei de legume populare, şcolile sindicale şi şco nu o ocupaţie aducătoare de ve club ;
neri, a dezbătut un raport pri şi cartofi şi cu privire la retri Producţie în luna martie a anu lile politice, cu excepţia Academiei nit. La c
vind rezultatele preocupărilor buirea muncii în unităţile agri lui 1977, precedat de adunările ge „Ştefan . Georghiu". 16,40
pentru reducerea consumurilor de cole cooperatiste. S-a hotărît ca nerale ale_ cooperativelor agrico Prin sursa principală de exis unui
materiale la lucrările de con- aceste proiecte de legi să fie su le şi conferinţele uniunilor jude Şcoala absolvită se va declara tenţă se înţelege modul cum per ră ;
17,05
strucţji-montaj din industrie, a- puse dezbaterii şi aprobării Marii ţene, convocarea pentru luna mal cu denumirea avută la data cînd soana . recenzată îşi asigură mij patrie
gricultură şi din domeniul social- Adunări Naţionale, care îşi reia a fost absolvită de persoana recen loacele de existentă necesare tra le; II
cultural. S-a apreciat că această lucrările In plen în ziua de 29 1977 a primului Congres al Con zată, fără actualizări sau echiva iului — venituri, provenite din 20,00
acţiune a pus în evidenţă! noi po decembrie. siliilor oamenilor muncii din în lări cu şcoli sau instituţii de în- munca depusă într-una din ramu joc ;
sibilităţi de utilizare eficientă a treprinderi şl centrale industria văţămînt similare existente la rile economiei naţionale, venituri lor ;
fondurilor alocate pentru 'inves BAZE SOLIDE LĂRGIRII data recensămîntului. din munci ocazionale în agricultu reveli
tiţii, de reducere a consumurilor le. Trebuie remarcată în acelaşi ră, pensie, bursă, întreţinut de o Si:
de_ oţel-beton şl alte materiale, cadru hotărîrea cu privire la — Ce se va înregistra cu privire instituţie de stat sau organizaţie
prin aplicarea unor tehnologii ŞI PERFECŢIONĂRII promovarea unui număr mai ma la denumirea şi felul şcolii pen cooperatistă, .întreţinut de altă
6,00
noi, folosirea pe scară largă a tru absolvenţii şcolilor profesiona persoană sau alte surse de exis 8,60 r
prefabricatelor şi introducerea DEMOCRAŢIEI SOCIALISTE re de femei în activitatea orga le, ai şcolilor medii tehnice şi oi ani, J
unor noi tipuri de materiale mal nelor şi organizaţiilor de partid. instituţiilor de învătămînt superi- . tenţă. Patrie
ieftine, sporirea gradului, de in Preocupările conducerii parti Lărgirea şl perfecţionarea con or ? In formularul de recensămînt, Nouţă
dustrializare a lucrărilor şi extin dului pentru continua lărgire şl pentru fiecare persoană se înscrie de ar
derea mecanizării. perfecţionare a cadrului demo tinuă a democraţiei noastre so — Persoanele care au absolvit o o singură sursă principală de e- 11,00 1
Comitetul Politic Executiv a a- cratic în care să acţioneze plenar- cialiste care să permită o şi mal şcoală profesională sau o şcoală xistenţă. meloil
preciat rezultatele obţinute pînă oamenii muncii de toate catego largă participare a oamenilor vechi
jurnal
în prezent pentru reducerea cos riile se conturează In noi şi noi muncii la dezbaterea şl soluţiona mari
turilor investiţiilor, recomandînd măsuri. Pe această linie se în revelii
continuarea şi în viitor a efor scrie ampla cuvîntare rostită de rea problemelor economice, po CETĂŢENI AI JUDEŢULUI HUNEDOARA I eordii
tului în această direcţie. A fost secretarul general al partidului, litice şl sociale constituie o im perii !
adoptat, de asemenea, un program tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, portantă pîrghie pentru îndepli Să ne îndeplinim onorabil datoria de cetăţeni, sprijinind uitat ;
special pentru aplicarea pe scară la adunarea activului de partid 18,00
largă a maselor plastice şi meta şl a cadrelor de conducere din nirea riguroasă a obiectivelor şl recensămîntui populaţiei şi al locuinţelor ce va avea loc între sului;
lurgiei pulberilor în construcţia Ministerul de Interne, precum şl sarcinilor stabilite de Congresul 5—12 ianuarie 1977. Este o acţiune în interesul întregii socie Melor
nai ;
de maşini şi în alte domenii. măsurile adoptate de Comitetul al Kl-lea al partidului. — noi
tăţi, al fiecăruia in parte I