Page 29 - Drumul_socialismului_1976_12
P. 29

DRUMUL SOCIALISMULUI O NR. 6148 O MARŢI, 28 DECEMBRIE 1976
                                                                                                                                                                 Pag. 3

        r

                                  Un succes remarcabil al industriei hunedoren©


             iniepisniri                                                         ermen a planulu




        î     încheind  cincinalul  1971—1975  cu  realizări  deo­  te  domeniile  economiei  judeţului,  ia  toţi  indicatorii
            sebite  în  activitatea  economică  şi  socială,  oamenii
            muncii  din  judeţul  Hunedoara  au  păşit  în  primul   de plan, la majoritatea sortimentelor.  PRODUCŢIA  INDUSTRIALA  A
                                                           Raportînd  îndeplinirea  planului  pe anul  1976  cu 9
            an  al  noului  cincinal  animaţi  de  dorinţa  fermă,   zile  mai  devreme  la  producţia  globală  şi  marfă,  la
            unanimă,  de  a  obţine  noi  şi  importante  succese  în   productivitatea  muncii  şi  la  export,  la  indicatorii   JUDEŢULUI A
            marea  şi  -complexa  operă  de  edificare  multilate­  de  eficienţă  şi  la  principalele  produse,  colectivele
            rală  a  -României  socialiste.  Avînd  ca  ghid  perma­  de  muncă  hunedorene  -—  conduse  de  organele  şi
            nent  în  Întreaga”  lor  activitate  prevederile  Celui  (   organizaţiile de partid — au pus bază trainică suc­
            de  al  Xl-lea  Congres  al  partidului,  orientările  date   ceselor  din  anul  viitor,  din  întreg  cincinalul  revo­
            de  plenarele  C.C.  al  P.C.R.,  recomandările  şi  in­  luţiei  tehnico-ştiinţifice.  Se  cuvin  subliniate  încă
            dicaţiile  secretarului  general  al  partidului,  tovară­  odată  eforturile  susţinute  depuse  şi  rezultatele  re­
            şul  Nicolae  Ceauşescu,  oamenii  muncii  h-unedoreni   marcabile  înregistrate  de  colectivele  unor  unităţi
            —  _  români,  maghiari,  germani  şi  de  alte  naţiona­  economice  din  cadrul  Centralei  minereurilor  Deva
            lităţi,  înfrăţiţi  în  muncă  şi  în  idealuri  —  şi-au  mo­  —  ca  I.M.  Barza,  I.M.  Hunedoara  si  E.M.  Deva  —,
            bilizat  întreaga  capacitate  şi  energie  creatoare,  au   t.E.C.  Deva,  I.F.E.T.  Deva,  I.R.E.  Deva,  I.U.M.  Pe­
            lucrat  cu  abnegaţie  şi  pasiune  revoluţionară,  înde-   troşani  şi  U.U.M.R.  Crişcior,  I.M.M.R.  Simeria  şi
            plinindu-şi  exemplar  sarcinile  de  plan  şi  angaja­  I.V.  Călan,  fabricilor  de  industrie  locală  din  Orăş-
                                                          tie,  Brad,  Deva  şi  Hunedoara,  care  şi-au  îndepli­
            mentele  asumate  în  întrecerea  socialistă  în  acest   nit  cu  mult  înainte  de  termen  prevederile  de  plan
            prim  an  al  cincinalului  revoluţiei  tehnico-ştiinţi-   anuale  —,  exploatărilor  miniere  Uricani,  Vulcan,   B ţ § 'WiZCtasvcl.e
            Eice,  consolidînd,  prin  rezultatele  deosebite  înre­  Lonea,  Petrila,  F.P.R.  Baru,  ale  uzinelor  din  ca­
            gistrate  în  acest  an,  poziţia  fruntaşă  a  judeţului   drul  C.S.  Hunedoara,  unor  şantiere  din  cadrul  T.G.
            Hunedoara  între  judeţele  puternic  industrializate   Deva  şi  I.C.S.  Hunedoara,  care  se  situează  frecvent   ÎN ANUL 1976 FATĂ DE 1975
            ale ţării. S-au obţinut succese de prestigiu în toa­  In rîndul 'unităţilor industriale fruntaşe din judeţ


                                          r~                                                                                         i
             O  privire  retrospectivă  în  e-
           conomia  judeţului  Hunedoara  pe   \   „Cu alese sentimente de profundă mîndrie şi satisfacţie, de neţărmurită dragoste şi recunoştinţă l  Valorificarea
           ultimii  ani  ne  permite  să  con­  i  faţă  de  partid,  faţă  de  dumneavoastră,  mult  iubite  şi  stimate  tovarăşe  NICOLAE  CEAUŞESCU,  oa-  '
           statăm,  cu  justificată  mîndrie,  o   1  menii  muncii  din  industria  judeţului  Hunedoara,  în  frunte  cu  comuniştii,  angajaţi  cu  abnegaţie  şi  ^
           dinamică  din  an  în  an  mai  pro­  l  însufleţire  în  înfăptuirea  măreţelor  obiective  stabilite  de  Congresul  al  Xl-lea  al  P.C.R.,  vă  raportează  i
           nunţată,  realizări  din  an  în  an                                                                                              superioară
           mai  mari.  Este  o  caracteristică   l  îndeplinirea  în  ziua  de  22  decembrie  a  planului  pe  acest  prim  an  al  cincinalului  revoluţiei  tehnico-  >
           a  anilor  noştri,  în  care  grija   ţ  ştiinţifice  la  producţia  globală  şi  marfă,  productivitatea  muncii,  export,  sarcina  de  reducere  a  impor-  \
           permanentă  pe  care  conducerea   1 turilor, beneficii, precum şi la principalele produse.                               1
           partidului şi statului nostru, per­  /   Raportînd succesele dobîndite pînă în prezent în înfăptuirea sarcinilor primului an al cincinalului, J  a resurselor
           sonal  secretarul  general,  tovară­  »  comuniştii,  toţi  oamenii  muncii  liunedoreni  asigură  conducerea  partidului  şi  statului,  pe  dumneavoastră,  4
           şul  Nicolae  Ceauşescu,  o  acordă   i  mult  iubite  şi  stimate  tovarăşe  Nicolae  Ceauşescu,  că  sînt  pregătiţi  să  treacă  ia  îndeplinirea  în  condiţii  J
           dezvoltării  economico-sociale  a   /  optime  a  sarcinilor  ce  le  revin  în  anul  1977,  că  vor  acţiona  cu  toată  vigoarea  şi  responsabilitatea  pen-  ^   Succesele  de  prestigiu  cu  care
           patriei,  creşterii  nivelului  de   I  tru  transpunerea  în  fapt  a  indicaţiilor  date  de  dumneavoastră  la  Plenara  C.C.  al  P.C.K.  din  noiembrie  i   economia  judeţului  Hunedoara
           trai  al  celor  ce  muncesc,  se   i  a.c.,  privind  folosirea  intensivă  a  capacităţilor  de  producţie,  realizarea  integrală  şi  la  nivel  calitativ  >   încheie  primul  an  al  cincinalu­
           regăseşte  în  tot  ceea  ce  este   J  superior  a  planului  sortimental,  intensificarea  activităţii  de  cercetare  ştiinţifică  şi  inginerie  tehnologică,  1   lui  revoluţiei  tehnico-ştiinţifice
           nou  şi  modem,  frumos  şi  util,   \  introducerea  mai  rapidă  în  producţie  a  progresului  tehnic,  în  scopul  ridicării  tehnicităţii  şi  calităţii  /   au  la  bază,  între  alţi  factori
           în  întreaga  noastră  muncă  şi   ^ produselor, reducerii consumurilor materiale şi a costurilor de producţie, creşterii generale a eficien- j  importanţi,  şi  pe  acela  al  va­
           viaţă.                           ţei economice"                                                                               lorificării  depline,  superioare,  a
             Cifrele  comparative  ne  dau                        (Din  telegrama  adresată  Comitetului  Central  al  Partidului  Comu­  resurselor  umane,  tehnice,  ma­
           prilejul  să  subliniem  că  'în  anul             nist  Român,  tovarăşului  Nicolae  Ceauşescu,  secretar  general  al      teriale.  S-au  depus  eforturi  sus­
           1976  —  primul  an  al  cincinalu­                Partidului  Comunist  Român,  preşedintele  Republicii  Socialiste  Româ­  ţinute,  conjugate,  pentru  identi­
           lui  revoluţiei  tehnico-ştiinţifice               nia,  de  Comitetul  judeţean  Hunedoara  al  Partiduhii  Comunist  Român   ficarea   tuturor   posibilităţilor
           —  judeţul  Hunedoara  a  realizat                  cu prilejul îndeplinirii înainte de termen a planului anual).             privind  folosirea  integrală,  la
           cea  mai  mare  producţie  indus­                                                                                             parametrii  proiectaţi,  a  instala­
           trială obţinută vreodată pe aces­                                                                                             ţiilor,  utilajelor  şi  agregatelor,
           te  meleaguri.  Raportată  la  pro­                                                                                           pentru  utilizarea  suprafeţelor  de
           ducţia  obţinută  în  anul  1975,                                                                                             producţie  şi  a  timpului  efectiv
           producţia din acest an înregis-                                                                                               de  lucru,  pentru  valorificarea
                                                                                                                                         mai  din  plin  a  inteligentei  teh­
                                                                                                                                         nice  în  direcţia  ridicării  nivelu­
                                                                                                                                         lui  tehnic  al  producţiei,  perfec­
               C®a mas                                                                                                                   ţionării  şi  îmbunătăţirii  tehno­
                                                                                                                                         logiilor,  promovării  unor  noi
                                                                                                                                         metode  do  muncă,  diminuării
                  mar®                                                                                                                   consumurilor  specifice  şi  econo­
                                                                                                                                         misirii  materiilor  prime  şi  ma­
                                                                                                                                         terialelor  etc.  Toate  acestea  au
                                                                                                                                         condus  la  creşterea  productivi­
              pr&ducţi®                                                                                                                  lităţii  .produselor,  la  reducerea
                                                                                                                                         tăţii muncii şi îmbunătăţirea ca­
                                                                                                                                         cheltuielilor  de  producţie  şi,  în
                                                                                                                                         mod  deosebit,  a  celor  materiale.
                                                                                                                                         O  confirmare  concretă  a  acestor
            trează  o  creştere  de  1,4  miliar­                                                                                        eforturi  şi  preocupări  o  consti­
            de  lei.  O  considerabilă  depăşi­                                                                                          tuie  economiile  realizate  peste
            re  faţă  de  anul  trecut  marchea­                                                                                         plan  de  la  începutul  anului  :
            ză  şi  sporul  suplimentar  de                                                                                              16  000  tone  metal,  23  000  tone
           ■producţie — de 520 milioane lei                                                                                              cocs  metalurgic,  3  000  tone  ma­
            —  pe  care  oamenii  muncii  hu-                                                                                            teriale  refractare,  19,3  milioane
            nedoreni-  îl  vor  obţine  pînă  la                                                                                         kWh energie electrică, 34 000 to­
            sfîrşitul anului.                                                                                                            ne   combustibil   convenţional,
       J W   Este  adevărat  că,  în  ultimii                                                                                            mai  mult  de  700  tone  carbu­
            ani,  unităţile  economice  din  ju­                                                                                         ranţi,  prin  care  se  va  obţine,  pe
            deţ  s-au  dezvoltat  şi  moderni­                                                                                           întregul  an,  o  reducere  a  costu­
            zat,,  că  au  apărut  noi  şi  moder­                                                                                       rilor  materiale  de  producţie  de
            ne  capacităţi  de  producţie,  prin       Oţelăriile rilunodoarei. Aici s-au realizat mari cantităţi tle produse peste plan.  peste 50 milioane lei.
            care  se  accelerează  sensibil  rit­                                                              Foto : V1RGIL ONOIU
            murile  economiei  naţionale.  Ce­
            ea  ce  trebuie  însă  consemnat
            ca  deosebit  de  important  şi  de
            pozitiv  în  viaţa  economică  hu-
            nedoreană  este  însă  preocupa­
            rea   permanentă,   stăruitoare,   PRODUCT  IVITA  TEA  MUNCII  IN
            pentru îmbunătăţirea organizării
            producţiei  şi  a  muncii,  perfec­                                                                DIN FONDURILE STATULUI ÎN 1976
            ţionarea  pregătirii  cadrelor,  în­  1976
            tărirea  substanţială  a  disciplinei
            tehnologice,  promovarea  pe  sca­
            ră  largă  a  progresului  tehnic  —     A CRESCUT CU
            adică  pentru  creşterea  continuă                                                             S-AU CONSTRUIT
            a  productivităţii  muncii,  a  efi­
            cienţei   economice.   Asemenea
            preocupări  au  determinat  ca  în
            acest  an,  productivitatea  mun­
            cii  să  înregistreze,  la  nivelul
            economiei  judeţului,  o  creştere
            de  5  700  lei  pe  lucrător  faţă  de
            prevederile   planului,   întregul
            spor  de  producţie  faţă  de  anul
            trecut,  ca  şi  depăşirea  produc­
            ţiei  industriale  din  acest  an                                                              EfyNsO/daMceMĂe,
            fiind  realizate  în  exclusivitate
            pe  seama  creşterii  acestui  im­
            portant  indicator  de  eficienţă  e-
            conomică.  Aceste  apreciabile  de­
            păşiri  ale  producţiei  şi  produc­
            tivităţii  se  regăsesc,  concret,  în
            importante  cantităţi  de'  produse
            fizice  pe  care  economia  hunedo-
            reană  le  va  livra  în  plus  eco­                           Dl                               xîxzTc.de .cToâ/Z,
            nomiei  naţionale  pînă la  sfîrşitul
            anului:  230  milioane  kWh  ener­
            gie  electrică,  120  000  tone  căr­
            bune net, 12 000 tone cocs, 90 000
            tone  fontă,  63  000  tone  oţel,                                                              1820
            39 000 tone laminate finite, mari
            cantităţi  de  zinc  şi  cupru  în
            concentrate,  materiale  de  con­
            strucţii,  lemn,  bunuri  de  larg
            consum  etc.  Toate  constituie,  de
            asemenea,  creşteri  faţă  de  re­                                                             &KUAX XM jCA££&, , C£MUAxe AZ ^(icUAMţe
            alizările anului 1975.
   24   25   26   27   28   29   30   31   32   33   34