Page 30 - Drumul_socialismului_1976_12
P. 30
. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI C
'1
wnniifi nr
iU8lLllU.Hnn
L
{
\ 1.
şi de calitate, cu costuri cit mai tualului cincinal are aceeaşi sem- ^ d*
reduse“ — aşa cum a stabilit nificaţie. Muncind cu hărnicie şi f*.
Încheiem un an bogat fi rodnic. Începem altul pe care l-am pre Congresul al Xl-lea al P.C.R.; a— abnegaţie pentru înfăptuirea ho- l luci
gătit bine şi-l vrem mai plin de roade şi bucurii. Acum, la cumpăna cum ne cere secretarul general tărîrilor Congresului al Xl-lea al 1 Ue
abu
P.C.R., noi am tradus exemplar \
al partidului, tovarăşul Nicolae
dintre ani, stă in firea noastră să privim o clipă înapoi, să retrăim Ceauşescu. Fireşte, pornirid de în viaţă îndemnurile şi indicaţiile l cesi
drumul parcurs, etapele sale cele mai încărcate de semnificaţii, cum pe temelia solidă a realizărilor secretarului general al partidului, înec
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pri- ţ
tot atît de firesc este să scrutăm viitorul, drumul ce-l avem de stră din acest an, constructorii din vind intensificarea efortului pro- i prii
duc
cadrul şantierului nostru abor
bătut in anul şi anii ce vin. dează cu încredere şi optimism, priu in scopul sporirii produc- ] J ang
Am consemnat, in aceste rânduri, destăinuiri, ginduri, năzuinti, avind creat un front larg de lu ţiei agricole. Dragostea şi ataşa- 1 V dep
aşa cum ni le-au împărtăşit interlocutorii noştri, oameni cărora cru, sarcina de a materializa în mentul nostru faţă de politica > te,
munca le-a adus bucurii şi împliniri, lată-le : anul viitor investiţii de peste 28 partidului îşi găsesc expresie lj cine
milioane lei. concretă in rezultatele obţinute, i l rit
Datorită grijii şi răspunderii do- o- 1 *
\
lui de ordine şi disciplină, preo
cesta încorporează in el un altul, cupării pentru aplicarea tehnolo
la fel de frumos: îndeplinirea giilor înaintate, am reuşit să ob u G
un
planului anual, in data de 17 no ţinem producţii medii suplimen- Ilia,
iembrie, de către sectorul II, în sub:
cadrul căruia brigada pe care o 1 200 kg porumb, 430 kg grîu, „Vă
conduc deţine un loc fruntaş, iar 23 000 kg sfeclă de zahăr ele.
sectorul II — locul I pe exploa ) l vă
tare. La plusul de 25 000 tone de le
feri
cărbune înregistrat de sectorul păşit efectivele planificate, iar
II de la începutul anului, bri ION SOCOL, directorul prevederile anuale la producţia o lo,
gada mea are o contribuţie de Liceului industrial de chi de lapte marfă le-am realizat la I
aproape 2 600 tone. Şi încă un data de 5 octombrie. Toate aces- ' i
lucru : în abatajul nostru cameră mie dir^ Orăştie : tea ne-au permis să livrăm în lj '
am înregistrat in 1976 randamen plus 42 tone porumb, 339 tone j ^ - \
te superioare celor din anii tre Anul 1976 a fost un an semni sfeclă, 600 hl lapte şi alte pro
cuţi, de cite 9 'şi 10 tone pe post. ficativ pentru Liceul industrial duse. Cifrele amintite înglobează ţ
Toate sînt rodul priceperii şi din Orăştie. De aici au plecat în activitatea rodnică a tuturor coo- D- '
hărniciei minereşti, al bunei în acest an in producţie primii ab peratorilor, îndeosebi a femeilor ţ
ţelegeri şi întrajutorări dintre solvenţi ai treptei întîi de li care la noi reprezintă peste 80 i
ortaci, al conştiinţei noastre că a ceu. Noua orientare dată invăţă- la sută din forţa de muncă. i
munci mai mult şi mai bine în mîntului de către Congresul al Nu putem spune insă că nu (•
seamnă a avea mai mult, a trăi Xl-lea al partidului, Congresul mai avem rezerva de creştere a j,
mai bine. Cam acestea sînt rea BUJOREL MARCU, direc educaţiei politice şi al culturii producţiei. De pe acum ne ingri- f
lizările şi mulţumirile mele din torul căminului cultural socialiste, de către secretarul ge jim să le valorificăm mai bine }
1976. Şi ar mai fi acelea privind în anul 1977. Prin hărnicia ce o \
GHEORGHE BUITUREA- viaţa îmbelşugată a familiei, din Ilia : neral al partidului, tovarăşul dovedesc, cooperatorii Vuţa Po- i
Nicolae Ceauşescu, privind lega
NU, prim topitor la cupto hărnicia la învăţătură a fiicei rea lui strânsă de practică, a dat pa, Maria. Buriţescu, Maria Voi- '
Consider că evenimentul . cel
rul 6, O.S.M. 2, din C. S. mele, unde mă cam întrece, că mai semnificativ din activitatea roade. Liceele industriale au de na, Ion Bucur, Ion Maliţa, Ele- i
na Buriţescu şi alţii constituie i
Hunedoara : şi eu sînt elev. Dar mult prea mea de activist cultural a fost venit instituţii pregătitoare de exemple mobilizatoare, demne de ]
forţă de muncă pentru industrie.
în urmă n-o să mă las. participarea la Congresul educa- Este un pas important făcut de urmat. Pe lingă împlinirile fami- i
Întreg anul 1976 — primul din Hale, in acest an cele mai mari /
cincinalul revoluţiei tehnico-şti- satisfacţii ni le-a adus munca, \
inţifice — a însemnat un moment faptul ca mi-am îndeplinit sar- i
de mare semnificaţie pentru mi cinile de plan cu aproape patru )
ne şi echipa pe care o conduc, luni de zile mai devreme. i
formată din oţelarii Gheorghe Care a fost momentul cel
Timofte, şticarul cuptorului, du
mitru Munteanu, David Ispas şi «pn;
loan Furcă, oameni din faţă. In
acest an, răspunzind sarcinilor
stabilite de Congresul al Xl-lea, mai semnificativ din viaţa
chemărilor înflăcărate ale secre
tarului general al partidului, to
varăşul Nicolae Ceauşescu, am
dat cel mai mult oţel peste plan,
adică mai bine de 3 000 tone,
echipa mea clasîndu-se pe locul dumneavoastră, a
întîi pe oţelărie, pe combinat !
Este un adevărat record ! Ce
moment poate fi mai adine trăit
ciştigat competiţia muncii desfă colectivului in care lucraţi
decît acesta de a te şti cel mai
bun intr-un colectiv bun ? Am
şurată de-a lungul anului, ceea 3
ce n-a fost deloc uşor. Mi-au
trebuit 15 ani de oţelărie, de
muncă inbordată şi învăţătură ca in mu! im?" '
să izbutesc. Nu numai să dau
oţel mult, dar să fie şi de cea
mai bună calitate, şarjă de şar
jă încadrată in graficul zilei, în MIRCEA CORNEA, elec- (,
graficul cerinţelor. Ca membru ţi ei politice şi al culturii socia învăfţămint pe linia îndeplinirii trician la laboratorul A.C.T. ţ
al partidului trăiesc o mare bu liste, unde am avut marea feri misiunii date lui de către partid.
curie că pot raporta la sfirşit de cire să ascult, împreună cu mii In mod firesc pun cel mai sem al Termocentralei Mintia : lj
an o îndatorire implinită. Pri le de delegaţi, magistrala expu nificativ moment al anului pen
vesc, alături de tovarăşii mei de nere a secretarului general al tru mine in legătură cu dezvolta Despre aportul celor aproape \ ’
mhncă, înainte. încrezător, dar partidului, tovarăşul Nicolae rea liceului nostru. In anul pe 300 de utecişti din unitatea noas- ţ
şi cu răspunderea cuvenită. In Ceauşescu, expunere care con care-l încheiem a fost realizat tră la înfăptuirea sarcinilor ce ’
luna decembrie am lucrat la ni stituie programul nostru de ac proiectul de extindere a lui. S-au au revenit energeticienilor în pri- i
velul cerinţelor lui 1977. Ştache - '' ţiune pentru o lungă perioadă. creat in acest fel premisele mul an al cincinalului revoluţiei )
ta aceasta va trebui insă s-o ri In lumina hotăririlor Congresu pentru trecerea la practica com tehnico-ştiinţifice s-ar putea ţ
dicăm intr-una. Şi oţelarii o vor lui noi ne-am intensificat acti pactă, la mutarea centrului de vorbi şi scrie mult. In cronica l T
face. Iar eu, echipa mea, vrem vitatea, i-am dat un profund greutate al învăţământului in la bogată a întrecerii socialiste — 1 vin
să fim mereu în frunte. conţinut politic-educativ şi am boratoare şi ateliere şcoală. Dez lucrînd după deviza : Tineretul \ buci
obţinut rezultate tot mai bune. voltarea liceului nostru implică — factor activ în realizarea cin- ' „Sa
Alegerea ansamblului artistic pentru mine şi pentru întregul dualului revoluţiei tehnico-ştiin- ) mu,
„Mureşul“ din Ilia pentru a re colectiv de cadre didactice răs ţifice —, ne regăsim cu o pagină l tem
prezenta judeţul Hunedoara la punderi sporite. La înălţimea a- încărcată de fapte, bogată in di"
festivalul de folclor „Bihor ’76“, cestora ne străduim să ne ridi semnificaţii. Eforturile întregului ) mA
desfăşurat la Oradea a fost toc căm încă din anul pe care na nostru colectiv de muncă, deci şi l „pa
mai ca urmare a îmbunătăţirii pregătim să-l întîmpinăm. Să ale tinderilor, sînt concretizate in in > ian,
activităţii. Evoluînd alături de formezi oameni, să-i formezi in cea mai mare producţie de ener- lj ră
alte judeţe ale ţării, cu bogate spiritul respectului faţă de mun gie electrică obţinută în acest / rilo
tradiţii folclorice, ansamblul că, să-i dai societăţii pregătiţi an de termocentrala noastră, in 1 L,
nostru a fost distins în final cu pentru a intra în viaţă cu paşi cei 230 milioane kWh energie e- a a
„Diploma de onoare a festivalu siguri — iată dimensiunile aces lectrică ce se produc suplimentar ,
ai>t
ION BADILĂ, şef echipă lui". tei răspunderi. în 1976. Acesta este un adevărat ţ năr,
zugravi la Şantierul I al în anul acesta, atât de bogat in motiv de mindrie şi satisfacţie, tim
Trustului de construcţii evenimente, precum şi în toam rezultatul oglindind cu prisosinţă buc
na aceasta, în cadrul fazei de
înalta conştiinţă muncitorească i
Deva : masă a Festivalului naţional şi abnegaţia cu care tineretul se / ran
rep\
„Cîntarea României", ansamblul integrează şi se aliniază efortu- \ a U
Pentru mine personal, cit şi „Mureşul" a evoluat în peste 40 lui general pentru făurirea sacie- ^ sie
pentru întreaga echipă pa care o de mari spectacole, atît la sediu tăţii socialiste multilateral dez trec
conduc, anul 1976 a însemnat un ' cit şi pe scenele, judeţului sau în voltate in patria/noastră. i reci
an da satisfacţii şi împliniri pe afara lui. O amintire plăcută de Dintre muncitorii de la labora- ( iio !
multiple planuri. Pot spune că la aceste turnee mi-a rămas de torul acţionări şi control termo- l
în familie mi-a venit cea mai la un spectacol dat la Aninoasa, tehnic 60 la sută sîntem tineri, ţ
TRAIAN FOP, şef ue mare bucurie pe care am sim în_ cadrul „Zilei minerului": la Un numitor comun care-i carac-
brigadă, E.M. _ Uricani: ţit-o pînă acum, liantul care sfirşitul spectacolului, primarul terizează pe toţi uteciştii de ţ E<
pentru mine şi soţie înseamnă
comunei ne-a dăruit o lampă de
aici, ţinind seama de sarcinile l
tot ce este mai frumos şi aştep miner originală, pe care o păs sporite şi complexe care ne re- ’ Mit:
Noi, toţi minerii Uricahiului, tat în viaţă. Avem un copil care trăm la loc de cinste in vitrina vin în viitor, este înalta răspun- 4 sect
am intrat în 1976 cu gîndul una s-a născut în prima lună a anu cu trofee a căminului. Mai con dere cu care se perfecţionează, 1 băte
nim , mărturisit de a munci mai lui ! semnez, de asemenea, şi reuşita îşi ridică necontenit nivelul pre- i luni
mult şi mai bine, de a trimite la împreună cu ceilalţi lucrători celei de a Vl-a ediţii a amplei gătirii politice şi profesionale. I revi
„ziuă" mai multe „pline" din din echipă, dintre care amintesc manifestări ce se organizează la Toţi tinerii de la laboratorul nos- > nise
abatajele de cărbune aşa cum a pe Ava Ocnean, Emil Munteami, nai, la Ilia, festivalul „Mureş, pe tru au urmat sau urmează in ţ zile:
,stabilit Congresul al Xl-lea, cum Cornelia Buda, Ileana Macoş, marginea ta", care a reunit ma prezent licee de specialitate, iar i a r
ne îndeamnă secretarul general Iacob Istrate şi alţii, ne-am stră joritatea formaţiilor artistice din alţii sînt studenţi la subingineri. ) într
al partidului, tovarăşul Nicolae duit să ne onorăm exemplar localităţile de pe Valea Mure Aş putea afirma că în acest an, i tim]
Ceauşescu. Această hotărîre era sarcinile, cunoscînd că de munca şului. la fel ca şi mine, ca Mihai Cliia- / toat
şi un răspuns ferm, angajant, la noastră pe care o depunem la fi MARIA NICULA, îngri i, Remus Mateş, Liviu Aron, ţ eh' i
chemarea la întrecere socialistă nisajul blocurilor si al altor con Dar, cea mai mare satisfacţie jitoare de animale la C.A.P. Teodora Martin, toţi tinerii din ^ \ dru\
între minerii ţării, adresată de strucţii depinde „faţa" oraşului, pe care am avut-o în acest an, unitatea noastră ne-am respectat cuta
a fost aceea că dincolo de latura
ortacii de la Vulcan. Şi, pot spu mulţumirea celor care sînt bene artistică, in cadrul căminului cul Pricaz : angajamentul, ne-am îndeplinit i deri
ne cu mulţumire şi mindrie, că ficiarii realizărilor' constructori cu cinste sarcinile ce ne-au re- i Ri
şi de data asta' cuvîntul nostru lor. Iată de ce am considerat şi tural am desfăşurat totodată o Anul 1976 a fost cel mai rod venit. Iată care este faptul cel \ pe
intensă activitate politico-educa
mineresc a devenit faptă. Mina considerăm că un atribut esen tivă, răspunzind prin aceasta sar nic din întreaga istorie a agricul mai semnificativ, mai important ^ Mit:
(Jricani , a raportat, prima din ţial al activităţii noastre este să turii ţării noastre. Pentru coope plar
Valea Jiului, îndeplinirea sarci materializăm ireproşabil deviza : cinilor reieşite din Programul ratorii şi mecanizatorii din uni din activitatea noastră în acest un
nilor de plan anuale. Succesul a- „Toate lucrările efectuate la timp ideologic al partidului nostru. tatea noastră, primul an al ac
