Page 31 - Drumul_socialismului_1976_12
P. 31
( © MARŢI, 28 DECEMBRIE 197G Pag. 5
•'ENUNTAT
VOAREA
UCŢIEI
V&ojy SIC
Urzic ţi frig.
de producere
shnologic şi de
a Întreprinderea
fi industrializa- 3
Simeria incă se eass©A© siosisti © de u&îiiu
ţtindere. Instalaţi-
iţiune nu asigurau Anii cincinalului revoluţiei teli- întrecerea socialistă şi patriotică
ent ţi pentru pro- Spunem casă şi ne gindim la primul dintr-un cincinal In oare totdeauna propriu poporului nos nico-ştiinţifice vor marca — aşa se întorc în folosul tuturor. Aşa
ologic ţi pentru tot ceea ce face plinătatea vieţii producţia de bunuri materiale va tru. Transims la scara societăţii cum prefigurează documentele s-a ajuns ca agricultura judeţu
birourilor intre- noastre. Spunem case ţi ne re fi pusă in totalitate sub semnul el dă prezentului dimensiuni pro Congresului al Xl-lea al parti lui nostru — unităţile agricole
„Să meargă pro- prezentăm în minte imensa operă revoluţionarii prin ştiinţă ţi fund umane, umanizează aceas dului şi ale primului Congres ai socialiste C.A.P., I.A.S. şi S.M.A.
t !“ — au hotărât de construcţie, de personalizare tehnică. Capacităţile de produc tă operă grandioasă. O umani consiliilor populare — o etapă — care dispun de o bază tehni-
Şi au muncit mai urbanistică începută incă din ţie existente care se dezvoltă, zează prin aceea că sufletul ca nouă, calitativ superioară, carac co-materială în continuă dezvol
birouri neîncălzi- primii ani ai socialismului, con selor, cei ce le locuiesc nu se terizată printr-o puternică dez tare, să realizeze în acest an pro
-şi datoria ca ţi ţţ tinuată şi amplificată in toţi a- altele la construcţia cărora se consideră doar nişte simpli, vre voltare economico-socială, edili- ducţii nemaiîntâlnite la majorita
• fi avut dc sufe- nii devenirii noastre. Spunem lucrează incă de pe acum, se vor melnici ocupanţi ai lor ci, o itar-gospodărească şi culturală a tea culturilor şi să livreze supli
privaţiune. V case şi ne imaginăm înfăptuirea solda cu crearea. in 1980 a incă dată intrînd in casa nouă, se tuturor localităţilor ţării. In ju mentar faţă de 1975 mari can
prin urbanizare a multora din 16 000, noi locuri de muncă. Pro împământenesc, devin de-ai lo deţul Hunedoara — puternic in tităţi de produse agricole. Creş
IN GEST prevederile celui de al Xl-lea cesul firesc al mişcării populaţi- cului şi populează locul cu ele dustrializat şi cu un înalt grad terea producţiei animaliere a per
s Congres al partidului, privitoare mente ale frumosului de care nu de urbanizare — înflorirea eco mis să se producă în plus, în in
m spre Burjuc cu ţ la creşterea nivelului de trai. se pot lipsi. Oraşele hunedorene, nomică, socială şi culturală a sa dustria alimentară, 1000 tone pre
al coloanei I.T.A.. i Pentru judeţul Hunedoara aceas cele de azi şi cele de, miine, se tului, dezvoltarea edilitar-gospo- parate din carne, 170 tone brîn-
ătrincl îşi aducea t ta înseamnă ridicarea pînă in umplu de frumos prin munca dărească a localităţilor rurale — zeturi, 130 tone unt şi alte pro
iţte geamuri mari. 1980 la 15 a numărului oraşelor Hunedoara 1976 — dezinteresată a miilor de locui potrivit prevederilor din progra duse.
î-rai daţi voie să > judeţului, faţă de 12 cile numă V. tori ai lor. Aşa s-a născut sen mele de dezvoltare economico-so Importante realizări s-au obţi
cială şi schiţele de sistematizare
coborire, să nu i ră in 1976 ; înseamnă că trei prefaţă la un judeţ cu timentul competiţiei pentru mai nut în acest an şi în domeniul
— s-a oferit ţo- . sferturi din populaţie va locui frumos, mai bine gospodărit. In a comunelor — vor cunoaşte în construcţiilor de obiective social-
acest cincinal ritmuri tot mai
> uzului. Mai inco- ) în mediul urban, bucurlndu-se felul acesta sentimentul de om înalte. Se vor face paşi însem culturale şi cel edilitar-gospodă-
a oprit pe dreap- 4 de avantajele de confort pe care 2.5 oraşe, cu trei sferturi de-al locului se cimentează. Lo naţi în direcţia apropierii trep resc. Au fost construite şi date
mirat, J,ci nu era ' le oferă acest cadru ; că trotua cuitorul de pînă mai ieri al sa tate a condiţiilor de viaţă de la în folosinţă- noi blocuri de locuin
c
întors calm către \ rele asfaltate ţi străzile ilumi din populaţie locuind tului, devenit hunedorean, bră- sate de cele de la oraş, în trans ţe la Pui, Dobra, Sarmizegetusa,
elev după u- ţ nate, supermagazinul ţi casa de dean sau devean se integrează formarea activităţii din agricul şcoli, cămine culturale, dispen
l-a admonestat : ) cultură sau clubul, apa curentă în mediul urban repede în viaţa oraşului. El a tură într-o variantă a muncii in sare umane, unităţi de prestaţii,
oeţi buretele din l in case ţi încălzirea centrală, fost pregătit pentru asta înde dustriale, în echiparea tehnico- iar valoarea lucrărilor odilitar-
Mimului, nu vă , serviciile deversificate de pres lung, elementele oraşului fiindu-i edilitară a localităţilor, în creş gospodăreşti depăşeşte 200 mili
tări ţi asistenţa medicală supe familiare. terea gradului de cultură şi civi oane lei. In anii ce vin se vor
construi 40 cămine culturale, 11
rioară vor face plinătatea ţi Spunem casă ţi ne gindim la lizaţie a populaţiei săteşti. dispensare umane, noi blocuri şi
confortul vieţii de fiecare zi a ei de la sat la oraş va continua, toate cele ce fac plinătatea vieţii Dezvoltarea agriculturii, pune locuinţe ; unităţi şcolare şi pre
nu mai puţin de trei sferturi din aţa cum a continuat in toţi anii noastre azi, la mobilă nouă, la rea în valoare a resurselor ma şcolare, comerciale şi de deservi-
populaţia unui judeţ in plină a- de pînă acum. Anii din urmă au televizor, la aragaz ori maşină teriale şi umane de care dispun
ie acest scaun veţi > firmare pe dominantele industri plantat între realităţile anului de spălat şi la cite ţi mai cîte, comunele, construcţia de noi lo re se vor extinde reţelele de a-
?
i şi altă dală ? ^ ei româneşti. Toate acestea — 1976 încă una. Satul hunedorean cuinţe, şcoli, grădiniţe, dispensa limentare cu apă şi canalizare,
toate populînd universul numit
s-a roşit ţi a i plecind de la case, case noi, multe, se personalizează, se urbanizea- casă. In şase ani, din 1970 în re umane, unităţi comerciale şi trotuarele şi străzile asfaltate.
î să mai zică o ) mari ţi frumoase. Hunedoara a- de prestaţii, extinderea reţelelor In contextul noilor transformări
i rămas in minte 4 nului 1976 cu cele 12 oraşe ale ză. Blocul cu magazine la par coace, pretenţiile la o viaţă con de apă şi canalizare dau noi di economico-sociale, înfăptuirea pro
ter, supermagazinul, apa pota
i civilizată a ace- 1 fortabilă au crescut pe măsura spo mensiuni vieţii economice şi so gramului de sistematizare în spi
im am vrea să în- \ sale e o carte deschisă către a- bilă in • case, coaforul, frizeria, ririi posibilităţilor de a locui in ciale ale satului hunedorean con ritul orientărilor date de Con
cea perspectivă ce se va trans
mulţi in mijloa- l atelierul de depanat televizoare, tr-o casă nouă. Mărfurile indus temporan. gresul al Xl-lea al partidului şi
nsport in comun. > forma pină în 1980 in redlitate. grădiniţa, de copii sînt de mult triale vîndute populaţiei judeţu Şi anul 1976 — primul an al a indicaţiilor secretarului gene
Azi, în 1976, localităţile judeţu lui in acest an depăşesc cu peste actualului cincinal — a confirmat ral al partidului, tovarăşul
TE 16 000 lui numără peste 110 000 case noi. realităţi ale unor localităţi rura 500 milioane nivelul de atunci. din nou justeţea şi realismul po Nicolae Ceauşescu. se va asigura,
le ca Ilia, Geoagiu, Ghelar. Prin
GENEROŞI Tot a doua familie locuieşte in zestrea edilitară de care dispun, Sporul înregistrat la desfacerea liticii partidului nostru în dome dezvoltar-ea armonioasă a tuturor
localităţilor rurale, transformarea
care populaţia sătească, profund
'atorilor ono- ) casă nouă. Dintre acestea, circa prin aspiraţia către modern şi de mărfuri industriale este ex niul agriculturii. Este anul în unui număr însemnat de comune
necesităţilor
presia
satisfăcute
s-a ridicat a- ) 70 de mii sînt construite din fon urban a locuitorilor lor, se pre ataşată politicii partidului, a fost în centre urbane, ridicarea trep
m 16100. Şaispre- 4 durile statului, iar celelalte din gătesc condiţiile ca aceste loca ale populaţiei, ale elementelor şi mai puternic angajată în în tată a nivelului de viată de la
vieţii urbane. Toate pornind de
sută de generoşi ’ fondurile populaţiei cu sprijinul lităţi să capete statutul de oraş, la existenţa casei noi şi a posi deplinirea planului de dezvoltare sat şi apropierea lui de cel de
dată sau de mai \ economico-socială în profil teri la oraş. Acest obiectiv se reali
. gestul nobil de i statului în credite seu in credite ridicind Ia 15 numărul localităţi bilităţilor sporite de cumpărare. torial, în traducerea în viaţă a zează pas cu pas, iar elementele
cu o parte din 1 şi execuţie. Cele 110 000 de case lor urbane ale judeţului şi la 75 Casele noastre de azi, corfe programelor de gospodărire şi de urbanizare, de confort şi ci
semeni aflaţi in l noi nu sînt simplă cifră de in la sută pe cel al populaţiei ce deschisă, prefaţă la casele noas-. înfrumuseţare a comunelor şi sa vilizaţie de la oraş pătrund tot
Întrajutorarea u- i ventar. Reprezintă o realitate a va locui în 1980 în mediu urban. tre de miine, spre judeţul cu trei telor. mai mult şi la sat. Tot ceea ce s-a
0 dominantă a ) Există in popor o vorbă înţe sferturi din populaţie locuind in Angajaţi în această largă com înfăptuit pînă acum şi se va înfăp
>stru comunist. O t societăţii noastre socialiste. Pre mediul urban... Spunem case şi petiţie de masă în care cîştigă tui în anii care vin vor ridica satul
1 acest fapt. ’ faţa la judeţul Hunedoara al a- leaptă : fiecare om e dator să spunem totodată plinătatea vie toţi participanţii, locuitorii satelor hunedorean şi locuitorii săi tot
nului 1980, cu trei sferturi din crească cel puţin un copil, să hunedorene au muncit cu hărni mai sus pe treptele progresului şi
DE TITLUL populaţie locuind in mediul ur sădească un pom şi să ridice o ţii noastre de acum şi cea din cie, conştienţi că fiecare reali civilizaţiei socialiste, ale bunăstă
viitor.
POARTĂ ban, a fost scrisă în toţi anii ce casă. Sentimentul casei, al casei zare, fiecare succes în îndepli rii materiale şi spirituale.
nirea sarcinilor economice şi ob
au precedat pe acest rodnic 1976, frumoase şi durabile a fost din- ION CIOCLEI şteşti, a angajamentelor, luate în ăi. BADIU
ie i
Cioltea şi Tran- ’
se numără prin- 4
i Autobazei din
serioşi pricepuţi, ţ
i se află de la i
ului in fruntea '
rin ce se remar- \
l deosebit ? Prin- i
’.eosebită faţă de \
l pe care lucrea- ţ
dintre ei a par- '
200 000 km fără ţ
aţie ! .
constă intr-o in- \
i, reviziile făcu- j
ţi o m,are dra- /
'e meseria lor. \
lĂTĂREASĂ '
FRUNTE" ţ
iana Uilccc.n in ţ
ani lucrează ca :
la restaurantul \
i Deva. Nu da l
i ani, de când a '
oala profesională \
ii. Tinără ţi in i
ana are msa m 1
său un impor- l
locul doi pe ţa-
meurs al bucăta- \
nterjudeţeană ce ’
i Arad au parii- \
5 judeţe. Dar tir.' i
easă nu s-a in- *
renumele unor *
la mari rest au- J
calificat la faza ţ
.nde de asemenea i
:rte bună impre- '
pat locul II, in- l
nou bucătari ţ
Un styccr bra- »
:EVEL!ON
ERESC
inetului Vasile ţ
i orizontul ISO, i
ariu II, a săr- !
anul la mijlocul 4
ricJ A fost un ,
eresc : îndepll- ţ
nual. In cinstea i
icembrie, echipa >
noi succese in |
dosind din plin <
•ru şi exccutind )
e mecanizat, e- 4
mumită in ca-
•za pentru exe- ţ
nlor de deschi- i,
mpuri miniere. )
1977 îi găseţte ţ
din echipa lui ,
toţi indicatorii )
şiţi. Le dorim ţ
i bun !
Reporler
iinugijii ac azi Oiu localiiâyle luuiodorene : cartiere modeme ac locuit, blocuri şi magazine un r ' Montajul ; VUtCUL OiNuiU
