Page 4 - Drumul_socialismului_1976_12
P. 4
Fag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 6
In centrul preocupărilor le zi cu zi—înfăptuirea cu înaltă responsabi
Măririlor plenarei C.C. aS P.0J., a chemărilor secretarului generai ai pai
Beduenrea consumurilor materiale—factor 0 sarcină majoră pentru producătorii de materiale de
determinant al creşterii eficientei economice Scăderea costului prefabr.w
întreprinderea de materiale de construcţii Bîr- jelor corelată cu piesele care
In contextul problemelor majore dezbătute la ple judeţului şi a vizat identificarea posibilităţilor de re cea-Deva se prezintă cu rezultate bune la aproape cut la folosirea cupoanelor de
nara C. C. al P.C.R. din 2—3 noiembrie a. c., un loc ducere a consumurilor la un număr de 28 materii totalitatea indicatorilor. Planul anual la produc rezultate de la debitare) pentr
central l-a ocupat creşterea eficienţei In toate uni prime, materiale, combustibil convenţional şi energie ţia marfă a fost îndeplinit cu o lună mai devre dale, borduri şi alte prefabrica
tăţile economice, în toate sectoarele de activitate, în- electrică necesare realizării unui număr de peste darea caip la cap şi cu eclise
trucît aceasta are rol determinant asupra creşterii mai 70 de produse livrate economiei naţionale. Prin ana me, la productivitatea muncii s-a obţinut un spor O acţiune bună este şi valor
rapide a venitului naţional, a ridicării nivelului de lizarea cu exigenţă şi înaltă răspundere a disponibi suplimentar de 5 428 lei pe lucrător, sarcinile fi
trai al poporului. La rîndul său, creşterea eficien lităţilor existente in toate întreprinderile, prin des zice la producţia de prefabricate au fost depăşite, de toreret de la fabricaţia tubi
ţei economice este condiţionată de o serie de factori, coperirea unor rezerve insuficient valorificate şi prin pe total, cu 7 554 metri cubi, din care la panouri se ridică la 70—80 mc pe lui
Intre care reducerea consumurilor materiale ocupă propunerea unor soluţii concrete şi eficiente de ma mari pentru construcţia de locuinţe cu aproape întreprinderea de materiale
lin loc de primă importanţă. Aşa cum a subliniat terializare a lor, s-a ajuns ia rezultate deosebit dc 400 metri cubi. La total cheltuieli, pe 10 luni, cea are importante sarcini de
1a plenară secretarul general al partidului, tovarăşul bune. Astfel, nivelurile de reducere a consumurilor s-au obţinut economii în valoare de peste 2,3 mi veste asigurarea prefabricatei!
Nicolae Ceauşescu, „înfăptuirea obiectivului ridi de metal, cocs metalurgic, cherestea, ciment, combus lioane lei, dar la cheltuielile materiale la 1 000 lei ţiil’e de locuinţe — materiale
cării accentuate a eficienţei economice depinde ne tibil convenţional şi energie electrică — stabilite producţie marfă s-au înregistrat depăşiri atît în proiectantului, se încadrează
mijlocit de eforturile fiecăruia şi -alte tuturor — pentru ultimul an al actualului cincinal — vor fi realitate sînt scumpe.
muncitori, ingineri, tehnicieni',' specialişti, cadre de realizate în 1977, obţinîndu-se apreciabile economii. trimestrul XII, cit şi în acest trimestru, cu ten — In preocuparea consiliult
conducere — depuse la locurile lor de muncă, de Da Centrala cărbunelui Petroşani, Centrala minereu dinţe de creştere.
spiritul de iniţiativă şi gîndirea lor creatoare, revo rilor Deva, Centrala industrială siderurgică Hunedoa — Este vorba de necorelare din partea centra a colectivului întreprinderii :
luţionară cu care acţionează pentru îndeplinirea a- ra, întreprinderea minieră Barza, întreprinderea mi lei noastre — ne spune tovarăşul Ioan Paştina, e- tuielilor materiale la panouri
cestei sarcini prioritare. Trebuie să înţeleagă toţi nieră Hunedoara, întreprinderea dc utilaj minier Pe conomist, şeful serviciului plan al întreprinderii. cuinţe şi la alte prefabricate ■
activiştii noştri, fiecare om al muncii — că problema troşani, Uzina de utilaj minier şi reparaţii Crişcior, De aceeaşi părere este şi tovarăşul Nicolae De- şui Dionisie Ordean, şeful ser-!
folosirii eficiente a resurselor este o problemă esen întreprinderea mecanică dc material rulant Sinieria, vian, secretarul comitetului de partid. re a muncii. Pe această linie
ţială pentru dezvoltarea ţării, pentru asigurarea mate întreprinderea forestieră de exploatare şi transport — S-a analizat această problemă de către co pus înlocuirea izolaţiei de va
riilor prime şi materialelor, pentru desfăşurarea în Deva, întreprinderea de reţele electrice Deva, între mitetul de-partid? nourile mari cu beton celular .
condiţii normale a producţiei**. Este evident, deci, prinderea electrocentralc Deva şi în alte unităţi eco — încă nu; mâine (adică astăzi — n.n.), se va şi confecţionarea de panouri c
pentru toţi factorii responsabili din economia jude nomice din judeţ, s-a ajuns la concluzia că încadrarea analiza în şedinţă comună cu consiliul oamenilor tru ziduri despărţitoare şi a
consumurilor specifice din anul 1977 Io, nivelul pre
ţului nostru că obţinerea unor producţii tot mai mari văzut în planul cincinal pentru anul 1980 este pe muncii. etaj. De asemenea, s-a trecut
are la bază, între altele, reducerea pe toate căile deplin realizabilă. Destul de tîrziu... rimentală de fîşii cu corpuri
a cheltuielilor de producţie, limitarea la strictul nece Prima etapă a acţiunii s-a încheiat. Primele ana La I.M.C., Bîrcea s-au întreprins, totuşi, o sea prevăzut confecţionarea de el
sar a consumurilor de materii prime, materiale, lize şi estimări sînt îmbucurătoare. Acţiunea se des mă de acţiuni, atît pentru utilizarea mai deplină din polistiren armat cu fibre d
combustibil şi energie, eliminarea oricărei forme de făşoară insă în continuare — aşa cum prevede Ho- a spaţiilor de producţie, cit şi pentru reducerea industriale). Toate acestea vo
risipă, valorificarea superioară a tuturor mijloa tărîrea Comitetului Politic Executiv al C. C. al P.C.R. consumurilor de ciment şi oţel-beton. Există, ast cerea costului prefabricatelor.
celor tehnice şi materiale din întreprinderi — ceea oc din 3 decembrie a. c. — pe parcursul întregului an fel, preocupare pentru mai buna folosire a spa Reţinem că s-a făcut mai
asigură eficienţă ridicată întregii activităţi econo viitor. în felul acesta se vor identifica noi posibili ţiilor în atelierul de armături, în alte hale de priveşte urmărirea calităţii c:
mice. Dealtfel, problema eficienţei economice, ele tăţi de reducere a consumurilor materiale, se vor producţie, pentru descongestionarea lor de depozi vizionare, a consumurilor mal
mentele principale care o condiţionează au fost dez stabili şi aplica noi măsuri organizatorice, tehnolo tele de oţeluri şi prefabricate. lează mai riguros înainte de a
gice şi de reproiactare a unor produse. Deosebit de
bătute de curSnd şi în plenara Comitetului judeţean şi s-au luat măsuri pentru rp
Hunedoara al P.C.R., indieîndu-se metode, soluţii, importante şi utile vor fi soluţiile menite să asigure în privinţa reducerii consumurilor de ciment şi
■ măsuri de acţiune în aceste direcţii. găsirea celor mai adecvate şi ieftine metode de pre oţel-beton. adică a reducerii costurilor prefabri care se toarnă piesele.
lucrare a materiilor prime disponibile îr» judeţ, de
Importantă şi mobilizatoare sarcină trasată de valorificare superioară a tuturor materialelor, com catelor, sînt prevăzute măsuri şi se întreprind Bîrcea să vină cu un ef
reducerea costurilor in-ves
conducerea partidului nostru, personal de către to bustibililor si energiei, reducerea deşeurilor de fabri o seamă de acţiuni bune, dar nu destul de ener
varăşul Nicolae Ceauşescu, acţiunea, care este orga caţie si nfîlivarea lor coTvmi-oMV. gice şi cu o eficienţă insuficient de concretizată (cel caţiilor secretarului gene:
nizată concomitent pc întreaga ţară, avînd obiective Sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de puţin în programele de măsuri elaborate pînă cinilor stabilite de Plenar,
precise pentru fiecare întreprindere în parte — s-a partid, oamenii muncii hunedoreni vor materializa acum). noiembrie a.c.
desfăşurat în toate principalele unităţi economice ale neabătut această importantă sarcină de partid. S-au luat, astfel, măsuri pentru dozarea şar
IN TOATE COOPERATIVELE AGI
lina decembrie—la nivelul parametrilor PE PAMOUL DE OMOARE AL FRUNTAŞILOR FERME ZOOTEHNICE PUTERNICE, C
MUNCITORI DE LA I.M.M.R. SIMERIA
producţie! fizice din anii! viitor SPORITE DE LAPTE ŞI CAI
(Urmare din pag. 1) pentru a realiza de pe acum prin Restanţele—grabnic n
cipalii indicatori din anul 1977 —
acţiunii dc organizare superioară a spunea tovarăşul Florian Giurcă,
producţiei şi a muncii ; 'secretarul comitetului de partid de Ferma zootehnică a cooperativei exprimau nc
la oţelăria electrică.
:
a educarea tuturor angajaţilor agricole din Unirea are o serie de 6erie de nea
restanţe — la efective şi produc- festă privim
in spiritul utilizării eficiente a tim — Acţionăm pentru funcţionarea ţii — faţă de indicatorii de plan animalelor îi
pului de lucru, al exploatării şi după grafic a fluxului depozit-do- şi de sarcinile ce revin unităţii deşi unitatea
întreţinerii optime a utilajelor şi zare, pentru dozarea minereului de din programul judeţean de dezvol raje, aceasta
agregatelor, gospodăririi judicioa fier după analize cunoscute şi am tare a zootehniei. Conducerile coo iar cocenii ş
se a resurselor materiale, respec luat măsuri ca nici un utilaj să perativei (preşedinte Constantin minis trează
tării disciplinei tehnologice şi a nu funcţioneze în gol — preciza Babeş şi inginer şef Teodor Pă- matelor (!). !
muncii, a normelor dc tehnica tovarăşul- inginer Dumitru Bobîr- tescuj şi fermei (şef de fermă me
securităţii ; na, din cadrul uzinei 2. dicul veterinar Sebastian Bogdan), na trecută 1<
simbolice, eh
a asigurarea reparaţiilor şi revi între preocupările centrale de la în loc să caute soluţii eficiente pectă. Instal
ziilor de bună calitate, în vederea secţia a Il-a furnale — relatate pentru redresarea grabnică a ac- apă a grajd
creşterii indicilor de utilizare in de tovarăşii Pavel Simion, locţii
tensivă a agregatelor ; tor al secretarului comitetului de Miliai Crişan, strungar Gavrilă Vincze, şef echipă lăcătuşi tivităţii în acest sector, aduc fel defectă şi n
şi fel de justificări în scopul „a- de punerea
ventile
o cuprinderea tuturor angajaţi partid şi ing. Ioan Rădoi,■••'şeful a- coperirii" restanţelor. Ridicînd la Reparatul!
lor în iniţiativele izvorite din rîn telierului elaborare — se află ur rangul de „cauze obiective" lipsa portul furaj
dul colectivelor de muncă ; reali mărirea foarte atentă a regimului furajelor în perioada de staibula- Iul riguros <a
zarea întregii cantităţi de fontă termic al furnalelor, realizarea rit ţie trecută sau producţia scăzută sînt, de ase:
peste plan cu cocs economisit ; fie mică a planului .fizic, calitatea şi de iarbă în perioada de păşunat, ro.r rezolva
care echipă de oţelari să producă reducerea consumului de cocs. Toţi
peste plan cel puţin 2 tone de agitatorii, toţi comuniştii desfăşoa factorii răspunzători de soarta pro- serioase ser
1111 mai am
oţel în fiecare schimb ; întreaga ră o susţinută muncă în acest sens. ducţiei animaliere riu se preocupă
cu răspundere şi simţ gospodăresc stau ameste
cantitate de oţel peste plan ela Despre semnificaţia obiectivelor
de organizarea judicioasă a muncii vinele cu p>
borată cu combustibil economisit ; siderurgiştilor hunedoreni, despre şi de valorificarea deplină a ■ po- cut lotizare
fideare cuptor de la oţelăria elec activitatea în sprijinul lor, despre tenţialului de producţie al fermei, rea furajări
trică să producă lunar o şarjă cu primele rezultate şi oamenii care îngrijitorii de animale, de exem- producţie, c
energie electrică economisită ; în le-au obţinut se pot spune mul piu, Ioachim Sălăşan şi Aron Ar- ţinute o ser
te lucruri. Esenţial este faptul
fiecare schimb să se lamineze un că acţiunea constituie şi trebuie deleatn, cooperatori care lucrează ductive. Toa
lingou peste plan ; echipa de pro să constituie pentru toate colecti de mai mulţi ani în acest sector, ordin tehnh
ducţie şi educaţie socialistă şi al vele de munca din judeţ un exem au alte păreri. Ei au reliefat în- vează reali:
tele. ., plu demn de urmat de modul în semnate posibilităţi nevalorificate privite
...
Devenită cauză a întregului co- care să se acţioneze zi de zi pen- de a ridica nivelul producţiei de rile C.A.l
ce
lectiv, acţiunea a declanşat inten- tru înfăptuirea cu înaltă respon- lapte şi carne, de a spori aportul ă pentru
c
se căutări şi responsabilităţi în sabilitate a hotărîrilor plenarei fermei în acţiunea de redresare a sur i nu a
toate secţiile combinatului. C.C. al P.C.R., a chemărilor secre- Miron Pepenar, şef echipă lăcătuşi Cornel Turdăşan, lăcătuş, partida activităţii economice a cooperati nici consilii
— Ne vom mobiliza toate forţele tarului general al partidului. frîne lagăre-cuzineţi-rulmenţi vei agricole. Pe bună dreptate Îşi gan cane r;
modul cum
nile econon
ÎN TOATE UNITĂŢILE, LA TOŢI INDICATORIî Pe bună
Priorităţi in agricultură şedinţă con
partid pe C
conducere :
Planul şi angajamentele îndeplinite exemplar (Urmare din pag. 1) rării intr-un ritm mai susţinut a şi întemeia
lucrărilor de îmbunătăţiri fun- telui C.A.P
3
c are
24 DE UNITĂTI S!-AU REALIZAT muncă al I.E.C. Deva va furniza mentar o producţie in valoare de făcut arături pe 60 de ha, tăieri i . k sate există suficiente fului de fer
PLANUL 'ANUAL suplimentar sistemului energetic peste 6,5 milioane lei. pe 4 ha, fertilizări pe 14 ha, forţe disponibile care pot şi tre- tru slabele
naţional, pînă la finele anului, o ~k s-au pregătit pentru modernizări buie să fie mobilizate la înfăp- cerîndu-li-S'
Colectivele de muncă din unită cantitate de energie electrică însu- La rîiidui său, întreprinderea 14 ha şi s-au protejat pomii pe tuirea obiectivelor de Smbunătă-
ţile economice din judeţ obţin noi mînd aproape 500 milioane kWh. centrală de valorificare a ambala 5 ha. Rezultatele amintite nu pot ţin funciare stabilite pentru fie- multă răsp
şi importante succese, îmbogăţind Totodată se vor înregistra economii jelor — unitatea Devia — raportea restanţelor
cu fiecare zi cronica întrecerii so de combustibil convenţional de pes ză îndeplinirea sarcinilor anuale de fi considerate nici pe departe care comună prin programul a- este de I
cialiste din acest prim an al cinci te 5 000 tone. plan la toţi indicatorii in dala de ca satisfăcătoare, ţinînd seama daptat de Conferinţa judeţeană de mai bu
nalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice. i decembrie a.c. Unitatea va livra de volumul de lucrări ce trebuie a deputaţilor consiliilor popu- ţiei şi repri
Pînă astăzi, UN NUMAlt DE 24 CU O LUNĂ MAI DEVREME în ■ plus pină te. sfîrşitul anului efectuat în plantaţie. Consiliile j^re, vine nu sîr
UNITĂŢI ECONOMICE DIN .TUDET Prin folosirea judicioasă a bazei marfă in valoare de 18 milioane populare comunale au obligaţia
AU ÎNDEPLINIT SARCINILE DE tehnic o-materiale, colectivul de să acorde maximă atenţie înde Urmărind stadiul de vegetaţie de capete),
PLAN ANUALE. între acestea se muncă al întreprinderii pentru pro lei. plinirii obiectivelor ce. le revin şi starea culturilor semănate în marfă şi c
numără : C.M. Deva. I.U.M. Petro ducerea nutreţurilor combinate O- 40 DE ZILE CU BENZINĂ din programul judeţean de dez toamnă, conducerile unităţilor a- de aproape
şani, I.M. Barza, T.M. Hunedoara, răştie a îndeplinit eu aproape o ECONOMISITĂ gricole au datoria să ia măsuri tone).
T.E.C. Deva, „Refractara" Baru, lună de zile mai devreme princi In acţiunea de economisire a ma voltare a pomiculturii, să asigure Stă în ţ
I.F.E.T. Deva, „Vidra" Orăstie, palii indicatori de plan — respectiv teriilor prime şi materialelor, com o largă mobilizare şi participare pentru s_curgerea apelor care răspunzător
I..J.LL. Deva, I.R.E. Deva, I.S.C.I.P. producţia marfă fizică şi produc bustibilului şi energiei electrice, co a cooperatorilor la lucrările din stagnează pe unele suprafeţe, animaliere
Orăştie, Ţesătoria de mătase Deva, ţia globală. ^ lectivul de muncitori de la A.Ţ.A. livezi. prin săparea de şanţuri şi cana acţioneze f<
Trustul judeţean al S.M.A. şi al le. Totodată,....este necesar să se
In ziua de 3 decembrie şi-a în-
tele. deolinit sarcinii/» H/» «iar» io «"«- Hunedoara a economisit pe cele 11
snn MllIteAMC I.1A/L. nrnr ni ...