Page 10 - Drumul_socialismului_1977_01

Pregătirile de revelion sînt în toi. Se şterge bine... tot
praful. Pereţii craterelor sint împodobiţi cu desene hazlii,
Sînt plantaţi pomi artificiali, încărcaţi cu flori din hirtie
gofrală.
Sacoşele cu cumpărături sint parcă mai uşoare. Piftia
şi băuturile sint aşezate in umbra unor stînci, deoarece fri­
giderul, ca şi aragazul şi reşoul devin aici ridicole. Pe
Lună la umbră e un ger groaznic, iar pe dalele de piatră a-
şezate la soare sînt preparate fripturile. Antenele sînt în­
dreptate spre Pămint pentru a recepţiona muzica de reve­
lion. Atmosfera nu e respira bilă, dar cum e oare cea din
localurile terestre unde toată lumea fumează ? Noaptea de
Anul nou poate fi prelungită trecîndu-se pe cealaltă parte
a Selenei. Dansul este plutitor, uşor, iar cei aproximativ
380 000 km îi feresc pe lunauţi de privirile indiscrete... Vis
sau realitate 9
Recepţionmd din eter, în octom­ bordul lui „Apollo-10“, au efec­
brie 1957, „bip-bipuT clar şi inte­ tuat ultima misiune de recunoaş­
ligibil transmis de ,,Sputnik-1“, o- tere a „pistei de aselenizare". Se­
menirea îşi semna permisul de in­ maforul a fost trecut pe verde...
trare „oficială" în era cosmică. O
dată ridicat primul văl al taine­ PRIMII PAŞI PE LUNA
lor Universului, ritmul construirii
treptelor spre Cer devine ameţi­ Se aştepta 'următoarea etapă :
tor. Focarul atenţiei astronomilor alunizarea omului, o aventură a
este concentrat asupra enigmaticei spiritului uman, împlinirea unui vis
Selene. „Tunurile", neimaginate străvechi, de a descifra la faţa lo­
de Jules Verne, încep să-şi regle­ cului tainele Universului, o dorin­
ze tirul spre Lună. Acum un de­ ţă care a luat naştere o dată cu
ceniu, două „proiectile" — Lunile umanitatea. Ea a început...
şi Pionier — aveau să tulbure li­ La 16 iulie, sub privirea a sute
niştea milenară a zeiţei Artemis, de milioane de telespectatori, Neil
Mi-
de
Atît de vechi (cine mai poa­ nalul calm nici chiar de Anul Anului nou, adusă în ţinutu­ trecînd foarte aaroaDe 1959, ea. Dar, Armstrong, Edwin Aldrin în şi „coiful"
Collins,
instalaţi
chael
septembrie
12
„Lunik-2“
la
te şti oare cînd şi cum au a- nou, care este sărbătorit în rile lor îndepărtate de euro­ nimereşte în plin. Se poate aiun- uriaşei rachete „Saturn-5“, s-au
Pămint,
părut), obiceiurile şi tradiţiile linişte, într-un cerc intim sau peni, este cunoscută sub nu­ ge pe Lună I Se întocmesc hăr­ desprins de deschizînd intr-o mare
drumul
flăcări,
cu­
de
de Anul nou ale fiecărui popor ţile selenare. Pentru prima oară noaşterii directe a lumii fizice la
la restaurante. Acest mod de mele de „Neyia". Ei bat cu faţa nevăzută a Selenei este i-
au înfruntat veacurile, ca un a „petrece“ revelionul nu adu­ frenezie tam-tamurile în to­ mortalizată pe peliculă la 4 oc­ scara macrocosmosului. Se de încerca
efort
milenii
încununarea
unor
simbol al veşnicei reînnoiri a ce vreo perturbare în ritmul be de buşteni scobiţi, dansînd tombrie 1959 de o cinci staţie sovieti­ şi progres permanent la care au
nece­
Un
de
că.
răgaz
ani,
toate
vieţii şi ca o tainică legătură obişnuit al vieţii. în ritmuri dezlănţuite şi ospă- sar pentru perfecţionarea mijloace­ contribuit Duminică, naţiunile iulie, nlanetei
20
ora
noastre.
încearcă
să
între generaţiile trecute, pre­ In schimb, pentru compa­ tindu-se din belşug cu purcei lor orin care omul Terrei... si, se 22,22 „Vulturul", cu Armstrong şi
rupă
gravitatea
de
Id
zente şi viitoare. Ele s-au trioţii lor scoţieni, Anul nou fripţi 'şi cu tuberculi copţi de 12 aprilie 1961, neuitatul luri Ga- Aldrin la bord, s-a desprins de
zborul
luindu-şi
născut din acea fascinaţie a este un prilej de dezlănţuire garin inaugurează era zborului o- „Columbia", Evolua într-un picaj spre
necunoscut.
de
visului şi a dorinţei de mai a veseliei. In sunetele asurzi­ yamo, plantă foarte răspindi- mului în Cosmos. privirile specialiştilor se la 160 km altitudine, cu o viteză
1964
Din
tă pe aceste meleaguri.
o
km
200
de
bine, specifice însăşi esenţei toare al cimpoaielor, se con­ îndreaptă din nou spre „regina verticală orizontală de 3 pe 500 oră km şi pe
viteză
umane şi poate tocmai de a- sumă cantităţi considerabile SĂRBĂTOARE nopţii". De la simpla prăbuşire a oră. Un moment de panică. La
ceea oamenii din diverse col­ de whisky, băutura preferată IN STIL AFRICAN sondelor lunare se ajunge la ase­ 10 000 de de metri de suprafaţa Lu­
alarmă
calculato­
al
nii,
becul
ţuri ale pămîntului nu le uită. pe aceste meleaguri. In aju­ lenizarea lină prin „Luna-9“ şi rului electronic de bord semnali­
imediată
pericol.
Intervenţia
Cîte popoare — atîtea datini. nul Anului nou. bărbaţii ti­ In Africa de sud, triburile „Surveyor". Roboţii mecanici ce zează urmăritorilor de pe Pămint a
a
Deşi străvechi, multe dintre neri, îmbrăcaţi in costumele evoluează in jurul Lunii transmit readus liniştea echipajului. La 130
tradiţiile legate de viaţa de zi naţionale, vizitează casele ve­ băştinaşe sărbătoresc în ace­ imagini ce completează hărţile se­ metri de lună Armstrong preia co­
laşi timp Anul nou şi ziua re­
cu zi par încă fireşti şi recon­ cinilor, aducîndu-le în dar un coltei. Intr-o tăcere deplină, lenare. „Zond-5“ şi „Zond-6" schi- manda nacelei de coborîre şi pe­
fortante oamenilor secolului ciot de cărbune — simboli-
al XX-lea, atît de preocupaţi de zind căldura, un hering afu­ şeful tribului execută un dans
descifrarea tainelor Universu­ mat — hrana îmbelşugată — ritual, purtînd în miini un
lui. Unele obiceiuri sînt însă şi nelipsita sticlă de ivhisky. dovleac pe care îl aruncă apoi
ciudate pentru omul contem­ la pămînt. In acest moment,
VECHITURILE SE ARUNCĂ toţi membrii tribului adunaţi
poran, fiindcă şi-au pierdut
în negura veacurilor semnifi­ Temperamentul exploziv al in cerc in jurul lui încep să
caţia iniţială sau poate fiindcă italienilor se afirmă chiar şi scoată strigăte de bucurie, în
nu mai pot fi înţelese acum. în obiceiurile lor de Anul nou speranţa că vor avea un An
nou îmbelşugat.
două
beculeţe
a căror... originalitate nu poa­ ţeazâ traseul Pămînt — Lună — Pă­ ste citeva se momente confirmînd că
mint.
reveni
de
albastre
Deci,
poate
se
aprind
pe
STRUGURII ADUC NOROC te fi în nici un caz contestată. Lună. Măsurile pentru securitatea „Vulturul" şi-a înfipt „ghearele"
La miezul nopţii de 31 decem­ SĂRBĂTOAREA viitorilor selenauţi sînt excepţiona­ in solul prăfuit al Lunii. Prima ba­
termică
a
capsulei
Madrid. 31 decembrie. La brie, italienii aruncă pe feres­ ÎNDRĂGOSTIŢILOR le. Izolarea încercată cu 700 de ză spaţială in Marea Liniştii. Du­
pă 109, ore, 8 minute şi 5 secun­
este
„Apollo"
miezul nopţii, orice spaniol se tre toate vechiturile, începînd tunuri cu plasmă. Pină şi cele mai de de la lansare, Neil Armstrong
grăbeşte să înghită la fiecare cu rufe, vase şi terminînd cu In Chile, îndrăgostiţii sint mici rachete — aşa-numitele fuzee deschide chepengul „Vulturului" şi
coborîrea
dintre cele 12 bătăi solemne mobila. Cei ce se încumetă să nevoiţi să se sărute pe furiş, de altitudine — sînt încercate de începe pentru a face celor acel nouă trep­
te
,,mic
pas
35 000 de ori in laborator pină se
ale pendulei cîte un bob de se plimbe la această oră pe deoarece morala tradiţională dă certificatul „bun de întrebuin­ pentru om, dar un pas uriaş pen­
i : a
Artemis
strugure, pentru ca norocul străzi dau în orice caz dovadă nu le permite manifestări de ţare". tru umanitate". Zeiţa pămînteni. La
cu
pe
primit
bine
Pentru
să-i surîdă în noul an. Poate de mult curaj, iar cei ce reu­ dragoste în public. In noaptea zbor, sînt o mai mare securitate de citeva minute Aldrin se alătură în
instalaţii
în
prevăzute
că unii sînt lotuşi sceptici si şesc să scape nevătămaţi se de Anul nou, însă, ei pot fi paralel. In loc de una sînt insta­ singurătatea astrală lui Armstrong
începe
a-şi
combustibil
se îndoiesc de puterea magică pot considera într-adevăr no­ fericiţi, deoarece nimeni nu îi late trei pile de curent timp capa­ pentru de milioanele activitatea. Ur­
de
măriţi
telespec­
să
bile
de
debiteze
a strugurilor. Dar tradiţiile rocoşi. judecă dacă ii vede sărutîn- 200 de ore fiecare. La bord e su­ tatori de pe toate meridianele lu­
sint tradiţii... du-se, chiar în faţa rudelor ficientă doar una. Cabina de co­ mii, primii pămînteni îşi semnează
UN PAHAR DE VOTCĂ sau a cunoştinţelor. mandă este înzestrată cu trei pa­ prezenţa prin împlintarea unei
raşute de frînare, deşi doar două plăci de metal cu inscripţia:
CEA MAI FERICITĂ ZI IN PRAGUL ANULUI NOU Ar fi de prisos să se mai sint suficiente pentru securitatea „Aici oamenii de pe planeta
A COŞARILOR In ultima zi a lunii decem­ mire cineva că în luna ianua­ echipajului. Sistemul de ghidaj trei a Pămint au pus pentru prima oară
piciorul pe Lună,
din
fost
Fiecare
cele
triplat.
brie, la ora zero, cînd orolo­ rie au loc cele mai multe că­ complexe execută separat calcule­ Iulie 1969 a.d.
sătorii,
Am
venit
De• Anul nou coşar ii din giul din Turnul Spaski trans­ le, iar in caz de dezacord calcu­ întreaga omenire". în numele păcii pentru
Austria au toate motivele să mite pe toate lungimile de un­ latorul electronic alege automat Este instalat primul laborator ca­
Numai
decizia
după
majoritară.
re, timp de un an, va furniza la­
se felicite pentru meseria pe dă şi pe toate canalele postu­ ANUL NOU acesie intense pregătiri a devenit boratoarelor de pe Pămînt infor­
epocalul
care şi-au ales-o. Cu acest pri­ rilor de televiziune bătăile so­ CU TELEVIZORUL posibil ,,Apollo-8", zbor al echipa­ maţii privind mişcările seismice a-
trei
cînd
jului
primii
lej, ei sînt oamenii cei mai lemne ce vestesc naşterea nou­ pămînteni au făcut primul încon­ le scoarţei selenare, efectele vin-
şi
solar
distanţa
din­
preţuiţi de concetăţenii lor, lui an, oamenii sovietici din In S.U.A. răspîndirea televizi­ jur al Selenei fotografiind, fij- tului Pămint şi vecina sa reală Luna.
tre
—
şi
de
deoarece, potrivit unei vechi toate colţurile ţării ciocnesc unii a avut drept consecinţă o mind pentru alegînd pistele misiuni aluni- Pietre, roci, praf sînt colectate în
„A-
zare
viitoarele
credinţe, oricine atinge haine­ paharele cu votcă — tradiţio­ schimbare radicală a stilului pollo". Pentru prima oară omul a saci de plastic pentru a fi aduse
le negre, pline de funingine, nala lor băutură — adresin- de petrecere a revelionului, putut vedea globul terestru intr-un şi cercetate pe Terra. Cucerirea
Lunii începuse.
ale unui coşar, va avea parte du-şi strămoşeasca urare: La înainte de introducerea pe vast orizont astral din apropierea La 14 noiembrie 1969, trei ma­
Lunii.
de mult noroc. Dacă în restul mulţi ani! scară largă a televizoarelor — rinari — Charles Conrad, Alan
Bean
—
au
anului nu au izbutit să'agoni- Cu ocazia noului an, copiilor mesageri ai secolului al XX-lea ŞALUPA DE DEBARCARE plecat şi pe Richard Gordon „Apo!lo-12“
astronava
sească mare lucru, această zi li se pregăteşte un spectacol — cei mai mulţi americani Sint puse la punct ultimele in­ spre Oceanul Furtunilor într-o ex­
de
răscumpără totul pentru co- feeric în Palatul Kremlinului, stalaţii. Pentru o expediţie pe Se- pediţie selenar. explorare ştiinţifică de a
solului
Execuţii
tehnice
înlăturate.
riscurile
şari, care vînd pe nerăsuflate unde este înălţat un brad i- sărbătoreau Anul nou la res­ lena gindac metalic trebuie aproximativ cea mai mare precizie, alunizare
de
Un
pînă şi firele smulse din pe­ mens, între cetinile căruia (e taurante, sau cei ce nu-şi pu­ 15 tone, ce va fi pe rind denumit „în virf de ac". Programul de lu­
de
mai
mult
riile pentru curăţatul coşuri­ aprind simbolic 52 de stele ro­ teau permite acest lucru se vese­ „Spider", „Snoopy", „Vulturul", cru, de fotografii complex, probe la lua­
de
sol,
rea
şi
îşi
începe
lor. şii — numărul anilor care cu leau pe străzi. Acum majori­ „Intrepid", 28 februarie botezul fo­ pină la instalarea unui laborator
cului
1969,
Ja­
La
trecut de la Marea Revoluţie mes McDivitt, David Scott şi Rus- alimentat cu energie electrică fur­
de
atomică,
UN OBICEI SIMPLU Socialistă din Octombrie. tatea americanilor preferă sel Schweickart cu „Apollo-9", fac nizată exerciţiu o de minicentrală selenar şi
alpinism
un
modulului
verificări'-ale
primele
de
Şl IMPRESIONANT reuniunile intime de rude şi excursie lunară pe o orbită în ju­ recuperarea senzaţională a unor
VINULE, DRAGĂ, elemente ale sondei „Surveyor-3 1 *,
prieteni şi urmăresc progra­ rul Pămîntului, in afara atmosferei, ce a atins Luna în aprilie 1967.
NU TE-AM UITAT ! deoarece această nacelă de de­
Ţăranii bosnieci din Iugosla­ mele transmise de cutia ma­ barcare a fost concepută pentru A fost cel mai mare salt înainte
a
pentru
via întrerup la miezul nopţii Cu aceste cuvinte obişnuiesc gică ce scurtează distanţele. a evolua într-un mediu nerezistent, na. Acum, cunoaşte şi au înţelege Lu­
probe
de
savanţii
ospăţul de revelion şi pornesc viticultorii francezi să „dialo­ fără aer, în vid. La adoptarea for­ sol din două regiuni diferite ce
mei sale nu s-a ţinut cont de nici
formularea
i-
unor
pe potecile troienite spre gheze“ cu fiecare butoi din un considerent de ordin aerodina­ le-ar permite solide în problemele
poteze
mai
grajduri pentru a-şi hrăni vi­ pivniţă, in care ciocnesc de Dincolo de deosebirile din­ mic, totul fiind dictat de cerinţa selenologiei.
a
distribuţiei
in­
de
tele cu pîinea cea bună, abia citeva ori în noaptea de Anul tre ele, tradiţiile de Anul nou terior optimizare echipamentului in tehnic. Multe întrebări au rămas insa
a
scoasă din cuptor. Un obicei nou. Dacă nu ar îndeplini a- ale diferitelor popoare au totuşi Este o navă cosmică, cu două neelucidate De unde vine Luna ?
E soră cu Pămintul ? A fost ruptă
un
—
de
palier
străvechi şi simplu, izvorît din cest ritual închinat „elixiru­ ceva comun, ele exprimînd a- trepte compartiment de coborîre şi din coasta Terrei ? Care estc
un
ascensiune.
viaţa de zi cu zi, care a în­ lui vieţii", viticultorii ar pu­ cecaşi emoţie a aspiraţiei spre Modulul lunar trebuie să aseleni- virsta ei ? Alte opt echipaje în ca­
drul
vor
„Apollo"
des-
programului
tea avea, potrivit credinţei zeze ca un întreg, şi să se reîntoar­
văţat omul să preţuiască tot că pe o orbită circumlunară doar cifra, pe rînd, aceste taine. O
populare, neplăceri, ieşind din fericire, trăită de oamenii de dată cu ele vor fi lămurite, desi­
ce există în jurul său şi îl a- cu palierul de ascensiune. Pe sce­ gur, şi multe din tainele nedez­
graţia lui Dionysos. pretudindeni, indiferent de na mică din jurul Terrei, i.Spi-
încă
planetei
ale
jută să-şi cîştige existenţa. culoarea pielii, de limba pe der" s-a comportat excelent. încă văluite Va trece, probabil, pe care
trăim.
un
încă
de
lui
I ANUL NOU IN RITMUL o verificare, numai astă 15 dată în a ju­ deceniu. Pină atunci, revelionul il
la
km
„Snoopy",
CONTRASTE BRITANICE care o vorbesc, de meleagurile rul Selenei, a avut loc la 22 mai vom petrece aici, pe Pămînt. Dar
TAM-TAMURILOR după aceea...? ,
pe care s-au născut. 1969, cînd Thomas Stafford, Eu­
N. CREŢU
Englezii din sudul şi cen­ Pentru membrii triburilor gene Cernan şi John Young, la
trul ţării nu-şi dezmint tradiţio­ din Noua Guinee, sărbătoarea SABINA BONDOC
O