Page 13 - Drumul_socialismului_1977_01

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI O Ni

r
CINCINALUL REVOLUŢIEI TEHNICO- STIINT

[N LUMINA CUViNTĂRII SECRETARULUI GENERAL AL PARTIDULUI,
TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, LA CONSFĂTUIREA DE LUCRU (Urmare din pag. 1) criş, revizi
ca, magazi
DE LA C.C. AL P.C.R. DIN 27—28 DECEMBRIE 1976 să nu se stingă toată noaptea în Activitate rodnică, rezultate alţii.
casele noastre îmbeLşugate, peste Activii
tot acolo unde s-a organizat tra­ get şi îi ■
Să reaiizăm exemplar* la toţi diţionalul revelion. In imensa sa­ de prestigiu în unităţile triaj. Invp
lă de mese a cantinei termocen­
tru Poenai
tralei de la Mintia, sute de ener- revelion c
indicatorii şi de înaltă calitate, zările deosebite obţinute în anul economice cu „foc continuu" mult decît
gelicieni au toastat pentru reali­
Din staţ
1976, pentru cei aproape 6 miliar­ expediat ;
de kWh pulsaţi în puternica ini­ ri .vrednicia şi rodnicia muncii în Minerii care au intrat în şut două zile ;
sarcinile ’ de pian pe 1911 timp ce alături, la pupitrele-de anul 1977.«Şi, în vreme ce ei pe­ ieri dimineaţă au constatat cu mărfuri d.'
mă de lumină şi forţă a tării, în
călători. C
comandă, alţi energeticieni ve­ treceau, bunii lor ortaci, electro­ mulţumire că instalaţia funcţio­ ultima sec
nează ireproşabil.
In 1976 — primul an al cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice gheau pentru ca ţara să aibă mai mecanicii, le pregăteau condiţiile gatul de n
— economia judeţului Hunedoara a obţinut realizări de prestigiu in multă lumină, mai multă forţă. pentru a demara în plin, cu toate expediat f
forţele, în noul an. Uzura accen­
toate sectoarele de activitate. Printr-o temeinică organizare a pro­ S-au aflat la datorie, în noaptea PE MAGISTRALELE din noul
ducţiei şi a muncii, prin promovarea pe scară largă a progresului teh­ de revelion, termomecanicii Szep tuată la tamburii instalaţiei de DE OŢEL Teiuş, la l
extracţie de la puţul „Elena“
nic în producţia materială şi utilizarea mai deplină a suprafeţelor şi Ştefan, Viorel Iga, Nicolae Socaci, mecanicul
capacităţilor de producţie, printr-o disciplină riguroasă a muncii şi ge­ Iuliu Pap, Martin Wilk, Gheorghe (Musariu) necesita reparaţia neîn- Miclea şi <
neralizarea experienţei pozitive, printr-un complex de măsuri teh- Ciripoiu, Octavian Negru, Miron tîrziată. Aceasta ar fi însemnat Ceferiştii n-au contenit o clipă sile Lăsca
nico-economice şi organizatorice, s-a obţinut o creştere considerabilă Lupulescu, Victor Herbei, Lucia întreruperea fluxului productiv o lucrul. în staţii, pe locomotive, mecanicul
a productivităţii muncii, întregul spor de producţie realizat de indus­ Arhire, Ioan Georgescu, Sziklody perioadă de timp, ceea ce ar fi la ghişee, lucrătorii de la calea jutorul săi
tria judeţului pe întregul an 1976 fiind obţinut pe seama creşterii Francisc ; electricienii : Liviu grevat asupra producţiei de mine­ ferată au asigurat fluxul neîn­ iuat ştafel
acestui important indicator de eficienţă economică. Chioreanu, Xlie Cucuian, Constan­ reu. Dar, la chemarea comitetu­ trerupt al trenurilor, pentru ca (Arad — )
Rezultatele bune obţinute, care au determinat îndeplinirea pla­ tin Anton, Avei Lobont ; Viorel lui de partid şi a conducerii în­ oamenii să ajungă la vreme la iui arădan
nului pe anul 1976 de către industria hunedoreană încă din 22 decem­ Nan, Nicu Munteanu şi Petru treprinderii, colectivul de elec­ treburile loţţ, pentru ca economia Dudaş, car
brie, demonstrează puternica forţă politică şi organizatorică a Orga­ Cosma — de la secţia combusti­ tromecanici a răspuns prezent naţională să aibă la timp tot ce-i ani şi drui
nizaţiei judeţene de partid, capacitatea de mobilizare şi acţiune a bil, Roman Avram — de la secţia pentru a începe reparaţia in tim­ trebuie. întreeîndu-se în hărnicie ,T«ra de
comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii hunedoreni, credinţa lor chimică, mulţi alţii. pul de repaus al minerilor. Ală­ cu ei înşişi, ceferiştii din staţia de revelio;
nestrămutată în politica partidului, angajarea lor fermă de a mate­ turi de ing. Nicolae Man, şeful Peştiş au expediat în primele do­ lători, a fc
rializa neabătut prevederile celui de al Xl-lea Congres al partidului, DOREL MALEA secţiei electromecanice, de tehni­ uă zile ale acestui an, peste sar­ tul de m
sarcinile mobilizatoare ce le-au revenit în primul an al cincinalului corespondent cinile de plan, 19 300 tone de pro­ evidepţiinc
revoluţiei tehnico-ştiintifice. cianul Ioan Grofu, şeful raionului duse ale Combinatului siderurgic exemplară
De pe temelia succeselor din 1976, majoritatea colectivelor de şi de maistrul de revir Ioan Go­ rele Maria
Hunedoara, dintre care o bună
muncă din judeţul nostru au abordat încă din luna decembrie sarci­ INSTALAŢIA lea, echipele conduse de Ioan He­ parte — beneficiarilor externi. De menti
nile acestui an, în care au păşit cu încredere şi entuziasm,, cu dorinţa FUNCŢIONEAZĂ leşteul şi Ioan Szabo au început sebită adu:
unanimă a accentuării hărniciei, a amplificării rezultatelor din anul reparaţia în pragul Anului nou, Şapte trenuri au fost expediate cu tivităţii pe
trecut. în toate unităţile industriale, în fiecare sector de activitate PERFECT... muncind cu' multă tragere de ini­ tonaj sporit, în condiţii de sigu­ primele zi
din economia judeţului, s-a pornit lă muncă asiduă, responsabilă, mă şi răspundere, stabilind un a- ranţă deplină a circulaţiei. Prin­ nou an de
în spiritul importantei cuvîntări a secretarului general al partidului, Minerii de la I.M. Barza au în­ dev.ărat record de operativitate şi tre autorii acestor frumoase suc­ latorul
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, rostită la Consfătuirea de lucru de la cheiat anul 1976 cu rezultate fru­ hărnicie. După 64 de ore de mun­ cese s-au numărat : operatorul- Deva.
C.C. al P.C.R. din 27—28 decembrie 1976. După cţim sublinia tovarăşul moase în muncă. Ei au petrecut că neîntreruptă, pe două schim­ programator Gheorghe Moldovan,
Nicolae Ceauşescu, „producţia industrială va trebui să^crească in­ revelionul cu bucuria datoriei îm­ buri a cîte 12 ore, lucrarea a fost impiegatul de mişcare Vasile Ne­
tr-un ritm de circa 10 Ia sută faţă do 1976“. Realizarea urnii înalt ritm plinite, şi cu hotărîrea de a-şi şpo- terminată. grită, şeful de manevră Mihai Co-
de creştere a producţiei industriale în judeţul nostru presupune o /
muncă susţinută, riguros planificată şi organizată la toate nivelurile,
în toate verigile proceselor productive, pe întreaga filieră a fluxurilor INVESTIŢIILE - ÎN TEF
tehnologice. O atenţie majoră se cere acordată ridicării nivelului ca­
litativ al produselor, în paralel cu asimilarea în producţie a noi teh­
nologii de lucru, a unor produse cu caracteristici tehnico-economice ECONOMICE, DE CAL
superioare. De asemenea, trebuie continuată şi amplificată în fiecare
întreprindere din judeţ acţiunea privind reducerea consumurilor de
materii prime şi materiale, de combustibil şi energie, mai buna gos­
podărire şi valorificare a tuturor resurselor interne de care dispune un i înşiri
judeţul, precum şi a deşeurilor industriale.
Disponibilităţile mari ale judeţului Hunedoara în direcţia me­
canizării şi automatizării proceselor de producţie, mai bunei organizări ■ nun Misii
a producţiei şi a muncii, folosirii mai raţionale a capacităţilor de
producţie şi a'forţei de muncă trebuie din plin valorificate în fiecare
unitate economică, mare sau mică, în scopul creşterii continue, acce­
lerate, a productivităţii muncii. — Aşadar, constructorii hunedo­ pe acest i
Secretarul general al partidului a accentuat în, mod cu totul deo­ reni au încheiat un nou an, deo­ partamenl
sebit necesitatea îmbunătăţirii în continuare, sub toate aspectele, a sebit de fructuos. Vă rugăm, tova­ vansate c
activităţii de investiţii. In judeţul Hunedoara, care are de realizat în răşe director ALEXANDRU LUGO- B.J.A.T.M
1977 un plan de investiţii deosebit de mobilizator, există multiple po­ JAN, să amintiţi cîtova din realiză­ de la Iii.
sibilităţi în acest domeniu ; atît privind reducerea costului lucrărilor rile mai importante ale colectivu­ Geoagiu, !
— prin aplicarea unor soluţii constructive noi, mai simple şi mai efi­ lui Trustului de construcţii Deva, binate de
ciente, prin înlocuirea unor materiale cu altele mai uşoare şi mai ief­ pe care-1 conduceţi. strui in <
tine, prin industrializarea lucrărilor şi folosirea mai raţională a — Mai întîi aş sublinia că, la ni­ niţe şi 4
materialelor —, cit şi privind realizarea la termenele planificate şi de velul trustului, prevederile de plan obiective
cea mai bună calitate a tuturor obiectivelor. anuale, sporite faţă de 1975, au turale. Aş
în 1977, judeţul nostru are sarcini mobilizatoare şi In industria fost îndeplinite integral, atît la in­ nit bine
locală, în transporturi şi în cooperaţia meşteşugărească, în toate sec­ dicatorii valorici, cit şi , la cei fi­ iarna să
toarele de activitate. Pentru îndeplinirea lor sînt necesare eforturi zici şi de eficienţă. Âu fost pre­ vacantă p
susţinute, conjugate, la toate nivelurile. Organele şi organizaţiile de date toate cele 3 185 de apartamen­ deşi vrem
partid au sarcina de mare răspundere să mobilizeze energic masele de te din plan — şantierul nr. 1 a siguranţă,
oameni ai muncii ia activitate responsabilă, pentru ca cel de al doilea realizat în plus faţă de plan 140 — Cc
an al cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice — an deosebit de bogat de apartamente, iar şantierul din mod deos
pentru poporul român în evenimente politice, economice şi social- I.M.M.R. Simeria, sector vagoa­ Brad, 40 de apartamente —, au fost ştiinţifică
cuiturale — să se încheie cu rezultate şi mai bune, să fie cu adevărat ne. Comunistul Loghta Fodor, realizate o serie de obiective im­ — Ca ţ
anul hotărîtor al cincinalului 1976—1980. lăcătuş expert, face proba distri­ portante ca : Fabrica dc nutreţuri Plenara
buitoarelor de aer la stand.
• „Cărăuşii" combinate de la Mintia, Fabrica de noienîbric
pîine din Haţeg, Casa de cultură proieC'tanţ
combinatului din Călan, sala de sport din De­ cedat, la
Obiective majore în dezbaterea Căile ferate uzinale din C.S.H. va, Grupul şcolar minier din De­ tuturor o'
cuţie sau
va, creşe şi grădiiiiţe, spaţii co­
asigură transportul materiilor pri­ merciale, lucrări edilitare, unele fi­ an, evide:
nde, materialelor, precum şi al
produselor finite, un volum de-a ind finalizate înainte de termen. Aş litâţi de
adunărilor generale din C. A. P. dreptul uriaş de mărfuri care rea sensibilă a productivităţii mun­ materiale,
vestRiilor
mai menţiona realizarea şi depăşi­
intră şi iese zi şi noapte pe por­
ţile marelui combinat. Asemenea cii, care a crescut în 1976 cu 7 200 şi a func
siderurgiştilor, oamenii de ma­ lei pe lucrător faţă de 1975, pre­ ve. Au fo
Zootehnia ia cote cu plante suculente — sfeclă fu­ dere economic a unităţilor — obi­ nevră, manevranţi, impiegaţi de cum şi calitatea bună a lucrărilor simple, m
acari,
mişcare,
cei
întreţin
ce
rajeră şi porumb siloz. De aseme­
te atît în
efectuate.
ectivele economice cu care sînt
nea, trifolienele de pe întreaga confruntaţi în acest an. Planul de parcul de transport — muncesc — Cu ce gînduri aţi păşit în strucţii. I
zi şl noapte fără răgaz, cu ace­
ridicate de eficienţă suprafaţă se vor prepara sub for­ măsuri tehnico-organizatorice a- eaşi mare dăruire şi răspundere, 1977 ? na mâi ii
mă de siloz, ceea ce va crea con­ doptat în vederea obţinerii pro­ asigurind transportului, pe orice — Primul gînd este că avem un tria'iză -"ii
diţii pentru’creşterea producţiei de ducţiilor stabilite cuprinde o serie vreme, o deplină siguranţă a plan mai mare decît în 1976— atît rritif.rii, ă
In centrul dezbaterilor adunării circulaţiei. Staţia nr. 4, de pildă, superioari
generale pentru adoptarea planului lapte marfă. De reţinut este şi de acţiuni, cu termene şi respon­ a depăşit prevederile planului pe la locuinţe, cit şi la alte obiective tăţirii ini
de producţie şi financiar pe anul faptul că furajele se vor adminis­ sabilităţi pe oameni, care trebuie 197G, la transportul dolomitei şi lucrări —, dar posibil de înde­ nu în uit
1977, cum este şi firesc, coopera­ tra, ca şi pînă acum, numai în realizate în. legumicultura pentru ou 3G tone pe km, jar la trans­ plinit şi chiar de depăşit. Este, de- bunătăţire
stare preparată în hrana anima­
torii' din Silvaş au- situat măsurile lelor. O preocupare de căpetenie asigurarea unei recolte totale de portul materiilor prime pentru altminteri, hotărîrea întregului co­ Vrem ca :
ce trebuie întreprinse în scopul a conducerii C.A.P.' va fi realizarea peste 1 600 tone. Măsurile au fost furnale şi aglomeratoare în me­ lectiv al trustului nostru. Pentru paşi impo
die cu 12-15 la sută, evidenţiin-
dezvoltării sectorului zootehnic şi completate cu propuneri' judicioase du-se mecanicii Ioan Ştirb şi aceasta am luat din vreme o se­ ţionării, r
ridicării eficientei activităţii des­ investiţiilor afectate zootehniei, făcute de cooperatorii Remus Cor- Petru Dăvîncă, şefii de manevră rie de măsuri tehnico-economice şi eficienţei
organizatorice, am pregătit toate
făşurate în cadrul fermei de ani­ respectiv .construcţia unui grajd nea, Sidonia Munteanu, Octavian Gheorghe panait şi Ioan Axiuc, tea de in-
male. Problemele esenţiale reieşite modern cu o capacitate de adă- Munteanu, Ion Anghel şi de şeful muncitorii comunişti Petru Albu, condiţiile pentru a putea lucra nor­
mal şi pe timpul sezonului frigu­
postire pentru 200 vaci eu lapte şi
din prevederile planului şi măsu­ fermei legumicole, ing. Angelica Mihai Sîrbu, Mihai Bcke. ros. Âm atacat de mult lucrările Cor
rile tehnico-organizatorice stabilite, modernizarea' fermei. Cooperatorii Codreanu. Apreciind că există (IOAN VLAD — corespondent). la o serie de obiective din planul
precum şi din discuţia îngrijitorilor au subliniat că unitatea dispune create condiţii să se obţină recolte
de animale Gheorghe Nendreanu, realmente de condiţii să îndepli­ sporite de pe fiecare hectar culti­
Gheorghe Vasiu, Iulius Mirci şi a nească ireproşabil sarcinile econo­ vat cu legume, cooperatorii au ce­
altor cooperatori, vizează punerea mice ce le revin, să-şi aducă o rut consiliului de conducere al
cit mai deplină în valoare a po­ contribuţie tot mai însemnată la C.A.P. să se preocupe mai insis­ Căutări, soluţii, perspective In |
tenţialului zootehnic al unităţii, materializarea sarcinilor reieşite tent de organizarea judicioasă a
din cuvîntarea secretarului gene­
între altele, accentul se va pune ral al partidului, tovarăşul Nicolae activităţii în cadrul fermei, mai Preocuparea permanentă a conducerii partidului şi inteligenţa, să gîndim şi
în continuare pe îmbunătăţirea re­ Ceauşescu, la Consfătuirea de lucru ales în ce priveşte asigurarea for­ statului, personal a secretarului general al partidului, căutăm şi să aplicăm ta
producţiei şi a selecţiei, finind de la C.C. al P.C.R. din zilele de ţei de muncă în perioadele cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru dezvoltarea mul­ de proiectare, soluţii sintpie,
seama că sporirea efectivelor şi volum mare de lucrări la grădină, tilaterală a patriei, interesul continuu pentru creş­ afecteze funcţionalitatea obii
înlocuirea exemplarelor slab pro­ 27-28 decembrie 1976. să facă o amplasare judicioasă a terea nivelului de trai al poporului au adus, ta sarcinile ce-i revin, colectivul
proiectare Hunedoara-Deva
cursul anului trecut, elemente noi, de mare impor­
ductive se va face (ca şi în anul culturilor, să se îngrijească de bu­ tanţă economică şi socială şi ta activitatea de in­ preocupările ta direcţia reali
trecut) numai pe seama prăsilei în legumicultura — na funcţionare a amenajării pen­ vestiţii. Cu diferite prilejuri, tovarăşul Nicolae să răspundă deplin noilor ce
proprii. tru irigaţii, să manifeste exigenţă Ceauşescu a dat deosebit de valoroase recomandări şi mice şi calitative, respcetind
O seamă de acţiuni vor fi între­ rezultate superioare maximă fată de calitatea lucrări­ indicaţii privind creşterea eficienţei ta acest sector de cit şl metodologia reglement
prinse în scopul creşterii produc­ lor,- de valorificarea cit mai efi­ activitate, prin folosirea pe scară mal largă a unor Toate preocupările noastre,
fructuoasă cu constructorii r
noi tehnologii şi materiale, sporirea gradului de in­
ţiei de furaje, avînd în vedere sal­ cientă a întregii producţii. dustrializare a lucrărilor, utilizarea prefabricatelor şi mtauarea mai accentuată a.
tul calitativ ce trebuie făcut în Cooperatorii din Sîntandrei au Propunerea ce s-a făcut, de a se extinderea mecanizării, îmbunătăţirea funcţionalităţii. riale, fiabilitatea construcţiile
privinţa sporirii producţiei marfă dezbătut cu un înalt simt de răs­ extinde cultivarea legumelor şi pe Toate aceste clarvăzătoare orientări, menite să asi­ lui de siguranţă a structurilor
de lapte şi carne. Pe această bază pundere — în spiritul sarcinilor terenul brigăzii din Şăuleşti, unde gure economiei naţionale ritmuri accelerate de dez­ vrea să subliniez insă un luc
se va asigura ca zootehnia să de­ trasate de secretarul general al există posibilităţi de irigare, a fost voltare, pe care le reclamă actuala etapă de edi­ bilităţile judeţului nostru de;
mult mal largă, şi mai intens
ţină peste 60 la sută in structura partidului, t o v a r ă ş u l Nicolae susţinută cu argumente concrete. ficare multilaterală a patriei, se materializează nea­ domeniul cercetării şi proiect
producţiei globale a unităţii şi Ceauşescu, ca în fiecare judeţ să De asemenea, s-a reliefat nece-' bătut, la toate nivelurile, de către toţi lucrătorii; din cării superioare a materiilor
mai mult de 50 la sută în cea a se asigure necesarul de legume din si-tatea intensificării pregătirii pen­ domeniile care au tangenţă cu activitatea de in­ lor, a altor resurse naturale,
vestiţii.
veniturilor băneşti. Iată de ce la producţie proprie şi al indicaţiei tru a asigura producerea întregii consemneze noi şi valoroase
Un rol deosebit de important ta acest efort generai
capitolul bază furajeră s-a stabi­ de a intensifica eforturile in vede­ cantităţi de răsaduri în oadrul fer­ de reducere a costului investiţiilor ne revine nouă, privinţă, îmbunătăţind sensibi
lit să fie curăţate şi fertilizate rea sporirii recoltelor la hectar şi mei, deoarece răsadurile procurate proiectanţilor — celor care trasăm pe planşetă viitoa­ ţii a judeţului nostru, a intri
toate pajiştile naturale, iar o bună valorificării unor cantităţi cit mai în anul trecut au avut o viguro- rele dimensiuni economice şi sociale ale ţării. Sintem Dr. ing.
parte din suprafaţa afectată pro­ mari de produse, care să dea posi­ zitate scăzută, influenţînd negativ chemaţi să ne valorificăm mai din plin fantezia şi I.P.J.
ducerii nutreţurilor va fi cultivată bilitatea ridicării din punct de ve­ producţia de legume. _ ,