Page 14 - Drumul_socialismului_1977_01
P. 14
iRŢI, 4 IANUARIE 1977 Pag. 5
R E V E L I O N 1 9 7 7
-------- **
O COMANDA
ONORATA LA TIMP
Ultimele zile ale anului cu familiile lor şi-au dat întilnire ski, Avram Tomodan, Constantin
1976 a găsit echipa lui Mar Ceasurile pline de bucurie pentru a sărbători sosirea noului Căian, Ioan Zeglieru, maistrul mi-,
cel Albu de la sectorul ma an, in sălile Clubului muncitoresc ner Petru Bîrna şi mulţi alţii au,
şini unelte de la atelierul din Gurabarza. De fapt, ei sărbă ciocnit un pahar cu vin pentru^
i Stoi- mecanic al F.I.L. Brad în- toreau al doilea revelion fiindcă succesele obţinute, pentru îrgplMr.
-aru şi tr-o muncă vie, antrenantă. ase siderurgiştilor, asemenea la 19 noiembrie 1976 colectivul I.M. rea dorinţelor, pentru noi înfăptm-.
Era vorba de terminarea la Barza a raportat, cu o justificată iri în muncă în anul 1977, urindu-şi
i pre- timp a unor piese (anlrenoa- mindrie, îndeplinirea sarcinilor reciproc succese in întrecere.
meria- re pentru maşinile-unelte) ce nadelor muncii lor anuale pe 1976 la producţia globală.' Intr-o atmosferă sărbătorească,,
re Pe se lucrează în cooperare cu In decorul plin de fantezie pe care plină de voie bună, muncitorii, ca-!
ltea de industria republicană. Un revelion bogat, încărcat de ceasurile de cumpănă dintre ani, l-au îmbrăcat în noaptea dintre drele tehnice de la U.U.M.R. Criş-.i
ie mai Lucrind cu multă tragere ani frumoasele săli ale Clubului cior, au sărbătorit revelionul, im-,
bunătăţi, veselie şi voie bună au alături de familiile lor, mulţi din
at. de inimă, tinerii E. Lazăr, petrecut siderurgiştii Hunedoarei. din Gurabarza, voia bună, cîntecul preumă cu familiile lor, la Grupul
ri s-au M. David, I. Codrea, C. Po tre fruntaşii şi evidenţiaţii în mun şcolar minier din Gurabarza.
•rimele pa, D. Stoica şi alţii au reu Lucru firesc, dacă ne gindim că şi că din secţiile combinatului, cum şi jocul s-au împletit ca într-o ne
oue de şit să termine la timp co roadele muncii lor din primul an sînt : Alexandru Dragota, Gheor- întreruptă serpentină a optimis
000 de manda, să-şi onoreze cu al cincinalului 1976—1980 au fost ghe Stanca, Mihai Cheţan, Simion mului şi a entuziasmului. Cei pes Mulţi angajaţi de la Fabrica de
bătut cinste cuvintul muncitoresc. mai bogate, mai strălucitoare. Tuşa, Antonie Popa, Gheorghe Ma te 220 de mineri, electromecanici, industrie locală, E.M. Ţebea,
impie- Au încheiat un an rodnic, Oţelari şi furnalişti, laminatori rin, Gheorghe Ciorogaru — de la ’ lăcătuşi de mină au sărbătorit îm E.G.C.L., cooperativa meşteşugi-,
ghici a plin de satisfacţii. (Viorel şi cocsari, aglomeratorişti şi mun oţelăria nouă, Ioan Lazăr, Dorin preună cu familiile lor o seară de rească „Moţul", membri ai C.A.P.".
■rsoane Ghilian, Brad). citori ce veghează la buna funcţio Suciu, Andrei Petresc — de la coc- neuitat. Au petrecut clipe frumoa Brad — împreună cu soţiile — au.
;ria — nare a agregatelor şi utilajelor din se, şi-au făcut destăinuiri, şi-au sărbătorit un frumos revelion la
u aflat marele combinat şi-au dat întâlnire serie, Virgil Tătaru, Viorel Neag exprimat gînduri de viitor. restaurantele „Perla Crişului" şi
Rudolf POATE ÎN ACEST AN... ( la cantina-restaurant „Siderurgis- — de la laminoare, mulţi alţi si- „Zarand" din Brad. Şi aici, trece
lic Vâ- tul“, la clubul „Siderurgistul", mo derurgişti. Mineri, şefi de echipe, \ maiştri, rea pragului noului an a constic
ninute, telul Cinciş, în localuri anume a- Pluguşorul pe care l-au primit tehnicieni şi cadre de conducere tuit un minunat cadru sărbătoresc,,
î şi a- In ziua de 2S octombrie i menajate pentru sărbătoarea de la miez de noapte le-a urat şi printre care ing. Ioan Popa — di bucuria şi surprizele fiind perma
u pre- 1976 am achitat la secţia re- I pentru acest an, pentru anii viitori rectorul I.M. Barza, inginerii Tra- nente, pînă dimineaţa în zori.
1 226 fele electrice din Haţeg, cu l revelion. Mese îmbelşugate, muzi mult spor la muncă, bucurii, feri ian Dragoş, Ştefan Faur, minerii (Alexandru Juroa, subredacţia vo-,
colegii chitanţa nr. 01820/376 suma ! că, dans, cupe cu şampanie, şefi de echipe Gheorghe Vasilov-
'Jicolae necesară efectuării instalaţi- ) periniţele, momente de veselie to cire şi împliniri tuturor siderur luntară Brad).
giştilor combinatului-erou şi fami
i mulţi ei electrice interioare in două l nică — iată ambianţa care a dom liilor lor.
camere. De atunci am mai nit peste tot, în care au petrecut După datina străbună
'Captea fost de vreo 4 ori. „Venim t
ria-'că- săptămâna viitoare“. Care i
îpiega- săptămină, n-am reuşit să i In marea si ursita familie La cumpăna dintre ani, .s-au în bogat, ca anul 1977 să fie un a».
Raica, tâlnit să sărbătorească venirea A- de noi împliniri, de bucurii şi sa
aflu. Dar iată că s-a inclie- 4
ervirea iat anul şi nu mi s-a execu- ? nului nou 1977 şi oamenii muncii tisfacţii în realizarea istoricelor •
casie- a minerilor din Jiului de pe ogoare, locuitorii satelor. hotărîri ale Congresului al Xl-lea
Oanciu. tat lucrarea pentru care am ^ La căminele culturale din Silvaş, al partidului, în viaţa fiecărei fa
achitat banii de aproape 3 1 Boz, Sălciva, Almaş Sălişte, Mică-
ia deo- Casele de cultură, cantinele, res minerii au petrecut pînă in zorii neşti, Godineşti, Ilia, Geoagiu, Pui, milii. De la revelioane n-au lipsit
ea ac taurantele s-au dovedit neîncăpă zilei, alături de familiile lor, mi pluguşorul şi sorcova, momentele
ră în toare pentru miile de familii de nunate ceasuri de bucurie, pe mă Baru şi alte localităţi şi-au dat în- vesele, cîntecul şi jocul, veselia şi
tîlnire locuitori ai satelor — ţă
ji de voia bună : „Anul nou mănos să
Regu- mineri care au petrecut noaptea sura hărniciei lor în munca de rani cooperatori, mecanizatori, zoo- fie,/ Să producem Ici-le o miel Ce-
de răspântie dintre ani împreună
niscare peste an. tejinişli, specialişti, muncitori şi
ţ luni. Poate in acest an... — de fapt, o singură mare. şi pu
i (Petru Suciu, satul Valea ternică familie a minerilor Văii
1 Lupului, comuna Baru). Jiului.
La Casa de cultură din Petroşani
într-o ambianţă plină de bucurie
^ O LECŢIE DE OMENIE şi voie bună au petrecut revelio
nul minerii de la Bărbăteni. Ca-n
4 Intr-una din zilele de la abataj, neîntrecuţi în hărnicie şi
l sfirşitul lunii decembrie 1976, cutezanţă, au fost alături ortacii
î la plecarea unui autobuz spre din renumita brigadă condusă de
i Deva (31-HD-3886), s-a ur- Vasile Liţcan, şefii de sectoare
l cat, în ultimul moment, o Constantin Beloiu şi Ioan Zaharia,
ţ femeie în vîrstă cu un băie- cu oamenii din sectoarele lor, frun
i ţel de vreo 5 ani. Autobuzul taşe pe mină, toţi alături de cei
î a plecat, dar bătrînica nu se dragi. Au fost trăite adevărate
4 aşeza pe scaun şi nu-şi mai ceasuri de voie bună şi veselie, cu
? găsea liniştea. Nu avea bani mese' încărcate de bucate.
1 de bilet. Venise din Vaslui Palatul culturii din Lupani a
i la Brad unde arc fete, să le găzduit petrecerea minerilor dg
> vadă. Dar, surpriză, fetele au aici, ca şi de la alte mine. Bri
500 de a- 4 condus-o la autobuz, insă au gada lui Simion Ţie, de la inves
stadii a- i „iritat" să-i dea bani pentru tiţii, artificierul Gheorghe Bogdan,
depozitele 1 bilete la autobuz şi tron pînă a \ mecanicul da sector Constantin
a, moara 4 la Vaslui ! Primul gest l-a Lupulescu, tehnicianul Alexandru
;ic de la făcut, taxatorul Nicuiici. A Varga, inginerul Ioan Ciungan şi
ţUTi com- \ scos 25 de lei şi i-a dat bă- mulţi alţii, au fost... animatorii
mai con- t trînei. Apoi, un tinăr de petrecerii, aşp. cum de-a lungul a-
4 grădi- J vreo 17 ani i-a înmânat şi el nului, în abataje, au fost anima
reşti, alte 4 25 de lei. Din tot autobuzul torii întrecerii minereşti în mun
ocial-cul- , soseau bani. Bătrînica, cu la- că, depâşihdu-şi cu regularitate
am por- ţ crimi în ochi, era foarte sur sarcinile de plan.
tfel incit
i o zi de ii prinsă şi se întreba : „Cum, Asemenea la Petrila, Uricani, Imagine des intîlnită în noaptea revelionului antren, bucurie, urări, felicitări, fericire.
I fetele mele, care le-am cres-
rii noştri, Vulcan, în întreaga Vale a Jiului, Foto : VIRGIL ONOIU
pune, cu ^ cat, m-au refuzat, şi nişte intelectuali, tineri şi vârstnici. Au reale măi bădiej Pentru fiecare fiu
ie. i oameni necunoscuţi mă aju- fost adresate cu acest prilej feli al ţăriiI In cincinalul bunăstăriiJ
st an, în > tă ?". ' Du bucurie si încredere în citări pentru strădaniile depuse şi Anul nou v-aducă vouă! Harnici şi
telinico- ^ Da, fiindcă în societatea rezultatele bune obţinute in 1976 iscusiţi agricultori,/ Frumuseţea
C. Deva ? i noastră întrajutorarea, spiri- Şi pentru locuitorii oraşului 1976 a fost rodnic, plin de bucurii şi, odată cu tradiţionala urare „La cîmpuluij Belşugul pămîntuluiJ■
ă, după 1 tul de solidaritate, sînt pro- mulţi ani!“, îndemnul reciproc de
din 2-3 4 prii majorităţii oamenilor, Brad, ai. localităţilor din jur, anul fi satisfacţii. Ca de obicei, minerii Pentru agricultori, flăcăij Ia sunaţi..
preună ou ' deopotrivă tinerilor sau virst- a smulge pământului rod tot mai din zurgălăi! Hăi, hăi".
, am pro- ) nicilor. Dacă ar fi văzut fii-
iroiectelor 4 cele bătrinei scena din auto- Du elanul tinereţii
e în exe- / buz li s-ar fi înmuiat inimi- s
; în acest y le ? Noi credem că da. „Lec-
le posibi- l ţia" de omenie le-ar fi prins la mulţi ani !
urilor in- i cu adevărat bine. Pentru că
rilor de \ tot societatea noastră înfie-
eficienţei i rează egoismul, cinismul, Mai bine de 260 de tineri din văţătoarea Rodica Tomotaş. o Pen-,
r obiecti- î lipsa de omenie şi respect fa- întreprinderile .şi instituţiile mu tru studenţii aflaţi in vacanţă, Co
oluţii mai 4 ţă de părinţii care ne-au dat nicipiului Deva — mineri, energe- mitetul municipal Deva al U.T.C.
ii eficien J viaţă şi ne-au qrescut ! ticieni, constructori, au petrecut a organizat revelionul la „Crama
ţi în con- noaptea de revelion la Casa de dacilor", o La Liceul „Decebal
14
om acţio 1 cultură. S-a dansat pînă-n zori în din Deva, peste 120 de elevi aflaţi ,
na indus- \ UN LIFT... GRIPAT acordurile orchestrei „Sarmis" iar vacanţă, împreună cu cadrele
if'îanizării didactice, au petrecut noaptea de
mdamente antrenul a fost susţinut ele acto la cumpăna anilor.
i îmbună- In blocul B 3, din Hune rul Rozmarin Delica de la Teatrul In sala de sport a Liceului ,A-
mburi şi, doara, bulevardul Mihai Vi de Stat „Valea Jiului" din Petro vram lancu" din Brad, numeroşi
entru îm- teazul, la etajul 9, locuiesc 4 şani, arh. Liviu Oros din Deva şi tineri — elevi, muncitori de la I.M.
lucrărilor. familii de siderurgişti: Bui- cunoscutul interpret de muzică Ţebea, F.I.L. Brad, E.G.C.L., coo
realmente tureanu, Didirea, Lobonţ şi populară Nicolae Sabău, colabora
perativa
„Moţul*
meşteşugărească
ia perfec- Ardeoaică. La scara lor (nu tor al Televiziunii române. A fost — au sărbătorit sfirşitul unui an
creşterii mărul 1) a fost pus în func
i activita- ţiune, cum este şi firesc, un Belşug pe mese, veselie şi bună dispoziţie la cumpăna anilor. aleasă şi o „miss Revelion" : în- rodnic şi începutul anului 1977.
lift. Asta cu cîţiva ani buni
în urmă. O vreme oamenii
Baru — comună din Ţara Haţe
îată de s-au folosit de el. Apoi n-au gului, aşezată la poalele Munţilor trîngerea perimetrului construibil
cu mai mult de 53 ha, iar prin di
)NEA avut încotro şi s-au apucat Retezat — cunoaşte în cincinalul File din biografia ferite lucrări de îmbunătăţiri fun
de... sport, mai precis, alpi revoluţiei tehnico-ştiinţifice şi în ciare se vor reda agriculturii alte
nism... pe trepte. Liftul stă perspectivă, o dezvoltare şi înflo 50 ha. Am făcut parcelarea şi de
gripat şi locatarii urcă pe rire continuă prin traducerea în contemporană a unei comune limitarea loturilor pentru construc
scări pînă la etajul 9. Şi Moş viaţă a prevederilor înscrise în ţia de locuinţe în fiecare sat, aşa
Gerilă a urcat anevoie până Programul partidului adoptat de cum prevede legea (parter şi cei
la etajul 9. Furios, a promis Congresul al Xl-lea privind dez în studiu posibilitatea valorificării turi de dotările actuale — avem puţin un etaj pe arterele princi
unic, să că va trimite un naş pe ca voltarea economico-socială şi ridi unei importante resurse locale — în fiecare sat şcoală, cămin, gră pale, în centrul civic, pe trasee
Iuţii noi pul liftului. Acum, la început carea gradului edilitar-gospodăresc argila — care ar putea aduce, aşa diniţă, magazin, iar la centrul de turistice şi la D.N. 66, cît şi res
e să nu de an. A sosit cumva ? al localităţilor rurale. cum s-a estimat, venituri de pînă comună avem în plus magazin me- pectarea aliniamentului faţă de axa
tient de la 1 milion lei anual. Un avînt pu talo-chimic şi de legume şi fruc drumului şi a densităţii optime).
;ţean de Industria existentă în comună, ternic va cunoaşte şi producţia a- te, cofetărie, ospătărie, librărie, Sporeşte şi zestrea edilitară a co
energic ţ CU ORICE PREŢ... I pentru dezvoltarea căreia se vor
cte care investi multe zeci de milioane de gricolă vegetală şi animală în ca punct farmaceutic,' dispensar uman munei. A fost introdusă apa potabi
: eoono- lei, îşi va spori producţia cu câte drul C.A.P. din Livadia, prin dez şi veterinar, baie, oficiu poştal cu lă la şcoală şi blocul cu 3 etaje din
l
leptuală, 1 La scurt timp după ispăşi- > va zeci de mii de tone de plăci voltarea bazei sale tehnico-mate- centrală telefonică, diferite unităţi Petros şi s-a extins la unităţile
tehnice, rea unei pedepse, Adrian riale. .Sînt prevăzute, de asemenea, prestatoare de servicii, bibliotecă, comerciale, la blocurile din Baru
tre mai termoizolante şi cărămizi refracta importante lucrări de îmbunătăţiri cinematograf, un stadion şi alte te şi poşta nouă, s-a introdus încăl
ează di- Bercu din Rîu Bărbat căuta re. Ca urmare, producţia globală a funciare şi îndiguiri pentru care se renuri de sport, staţii de autobuz, zirea centrală la blocurile din cen
e mate- cu orice preţ motiv să se întreprinderii de produse refracta vor aloca fondurile necesare din gară C.F.R. ş.a. — se vor înălţa trul civic.
gradu- întoarcă de unde a venit. re va creşte în 1980 faţă de 1975
rilor. Aş După fel şi fel de căutări, cu mai mult de 53 milioane lei, bugetul statului. altele noi. Astfel, toate obiectivele înscriindu-se tot mai puternic pe
disponi- a găsit ceea ce dorea. S-a Paralel cu dezvoltarea economi prevăzute pentru 1976 — 3 săli de coordonatele dezvoltării economico-
acţiune iar jeea a unităţilor cooperaţiei de ei comunei, progrese însemnate vor clasă şi un laborator la şcoala din sociale, ale progresului socialist,
iştii din urcat în stare de ebrietate consum şi meşteşugăreşti cu peste înregistra învăţămîntul şi cultura, Petros, un 'bloc cu 6 apartamente şi comuna Baru dispune în prezent de
valorifi- la volanul unui tractor pe ca 600 000 lei. Va spori volumul pro sănătatea şi ocrotirile sociale, co numeroase elemente de urbanizare
deşeuri- re l-a avariat. Acum, în ducţiei şi eficienţa^ activităţii în spaţii comerciale la parter — s-au şi va avea şi mai multe în viitor,
1977 să postura de recidivist, îşi aş sectorul forestier prin exploatarea merţul şi prestaţiile de servicii, realizat, sau sînt în curs de finali se va apropia astfel tot mai mult
aceasită teaptă pedeapsa meritată. raţională şi valorificarea superioară etc., care vor conduce la creşterea zare. S-a realizat un important vo de standardul de viaţă al oraşului.
investi- a masei lemnoase, precum şi prin gradului de civilizaţie şi cultură lum de amenajări şi îndiguiri pe AVRAM MURG,
DP Reporter dezvoltarea patrimoniului forestier al cetăţenilor, la ridicarea conştiin rîul Strei şi este în construcţie un vicepreşedinte al
ţei şi participarea tot mai activă pod de beton peste rîul Crivadia.
al comunei. Se va construi o sta
a ţie de transformare de mare ca a' maselor la conducerea treburilor Aplicarea în viaţă a prevederilor . Consiliului popular comunal
t- pacitate a energiei electrice. Este obşteşti. Ţin să subliniez că ală Legii sistematizării a dus la res- Baru