Page 20 - Drumul_socialismului_1977_01
P. 20
DRUMUL SOCIALISMULUI O NR. 6150 O MARŢI 11 IANUARIE 1977 Pag. 3
C.C. al P.C1
i lumina tovarăşului iidac Ceauşei» la Consfătuirea de lucru de ladiu 27-28
Activitate susţinută, responsabilă, pentru realizarea
In cele mal bune condiţii a planului pe 1977 în agricultură
(Urmare din pag. 1) polt — 5 076 kg, iar C.A.P. Lăpuş grele de lucru din fermele de a- ovine, pord, lapte şi celelalte pro funciare. Să se treacă hotărît Îs
nic, Turdaş, Simeria, Ftomos şâ nimale şi modernizarea adăpostu duse. declanşarea lucrărilor prevăzute in
de zi modul cum se realizează sar I.A.S. Simeria Intre 4 000 şi 4 5CQ rilor, asigurarea in condiţii mai Un alt domeniu al activităţii in fiecare localitate. Trebuie mobili
cinile, caută soluţii, şi modalităţi, kg la ha. bune a bazei furajere. agricultură unde s-au semnalat ne zaţi toţi cetăţenii de la sate, indi
manifestă iniţiativă şi exigenţă, in La cartofi s-a obţinut cea mai Problemele privind dezvoltarea ajunsuri il constituie investiţiile, ferent de ocupaţie, la săpat de şan
tervin şi nu lasă ca neajunsurile mare producţie de pînă acum ! 52 zootehniei sînt rezolvate cu mai existînd rămîneri In urmă la con ţuri. canale, întreţinerea celor e~
să se acumuleze, rezultatele obţi cooperative agricole au depăşit pla multă răspundere de comitetele co strucţia şi modernizarea adăpostu xistente, ia curăţarea şi întreţine
nute sînt net superioare.
nul, iar 24 au realizat peste 15 000 munale de partid şi consiliile popu rilor, amenajări de pajişti, irigaţii, rea păşunilor şi fîneţelor, redarea
Experienţa pozitivă a unităţilor kg la hectar. C.A.P. Ostrov a rea lare comunale, conducerile coope pomicultură. unor terenuri agriculturii. Comite
agricole din judeţ ne-a arătat că lizat peste 26 000 leg la hectar, rativelor agricole şi întreprinde Paralel cu realizarea sarcinilor tele de partid şi consiliile popu
In obţinerea unor realizări supe C.A.P. Tîmpa şi Mesteacăn peste rile agricole de stat. Ca urmare, din producţia vegetală şi animală, lare municipale, orăşeneşti şi co
rioare, factorul hotărîtor îl repre 20 000 kg la ha. în anul trecut o serie de indica conducerile cooperativelor agricole munale-să elaboreze programe pen
zintă oamenii, înţelegînd prin a- tori au fost realizaţi şi depăşiţi, s-au preocupat şi de organizarea tru acest an cu privire ia extinde
Producţii sporite s-au înregistrat
ceasta alît pe cei cu munci de şi la cultura sfeclei de zahăr, unde cum sînt efectivele de bovine to şi extinderea activităţilor industria rea suprafeţelor cultivate cu legu
răspundere, cît şi pe toţi cetăţenii tale şi matcă, efectivele de ovine le şi a prestărilor de servicii. Prin me şi a solariilor, folosind in acest
satelor. 21 cooperative agricole din 29 cul în C.A.P., porcinele şi păsările la măsurile luate s-a reuşit ca pre scop atît terenurile virane cit şl
tivatoare au înregistrat depăşirea
A existat o preocupare mai sus producţiei planificate, evidenţiin- I.A.S. etc. vederile planului pe 1976 să fie cele din incintele gospodăreşti ale
ţinută pentru folosirea judicioasă du-se C.A.P. Prieaz cu 41 890 kg ia Este necesar să arătăm — a spus realizate în proporţie de 187 la unităţilor economice.
şi cu eficienţă ridicată a fondului ha, Lăpuşnic şi Deva cu peste în continuare vorbitorul — că rea sută. Dacă avem însă in vedere Pentru îmbunătăţirea situaţiei
funciar. în anul- trecut s-au redat 35 000 kg la ha, Foit şi Sîntandrei lizarea efectivelor de animale nu gradul încă scăzut de valorificare din pomicultură. va trebui să fie
terenurilor arabile toate cele 400 cu peste 34 000 kg la ha, iar Bre este rezolvată sub toate aspectele de către cooperativele agricole a executate la timp fertilizările, a-
hectare planificate; s-au executat tea Mureşană şi Dobra cu peste şi în mod deosebit din punct de resurselor locale, de satisfacere a ră’turile, săpatul, tratamentele şf
lucrări de îmbunătăţiri funciare 30 000 kg la .ha. vedere al reproducţiei, selecţiei şl cerinţelor unităţilor socialiste şi celelalte lucrări de modernizare a
pe 30 040 hectare, din care 1450 în sectorul legumicol, numeroase creşterii tineretului femei de re ale populaţiei cu unele bunuri de plantaţiilor, să fie asigurat mate
hectare afînări adinei, 8 690 hec producţie. consum şi servicii, de semiindus- rialul săditor in unităţi şi pentru
tare desecări şi 26 490 hectare com cooperative agricole şi cele 2 fer In acest context a fost relevată trializarea şi industrializarea pro gospodăriile populaţiei în vedere»
baterea eroziunii solului. me I.A.S. au depăşit producţiile ■necesitatea creşterii- efectivelor din duselor agricole, putem desprinde plantărilor de primăvară.
planificate
pe total culturi. La
Cu toate acestea, nu sîntem mul C.A.P. Dobra, Simeria, Lăpuşnic, prăsilă proprie, ridicării indicelui concluzia că aportul activităţilor O atenţie deosebită se impune sâ
ţumiţi cum se acţionează în unele Ostrov, Orăştie şi Rîu Bărbat, pro de natalitate şi reducerii mortali- anexe la creşterea veniturilor bă fie acordată dezvoltării zootehniei,
comune şi unităţi. An de an avem ducţiile totale au fost depăşite eu tăţilor, îmbunătăţirii organizării neşti este nesatisfăcător în unele manifestînd răspundere şi exigenţă
probleme cu excesul de umiditate pînă la 200 tone. reproducţiei şi selecţiei, a asisten cooperative agricole. faţă de buna iernare a animalelor
pe suprafeţe mari, care diminuea ţei sanitar-veterinare, lotizării ani In continuare, vorbitorul a arătat şi de realizarea ritmică a produc
ză serios producţia. Se face încă La fructe s-au înregistrat rezul malelor şi hrănirii lor diferenţiate, că rezultatele bune obţinute în ac ţiilor de lapte şi carne.
risipă de terenuri sau se scot din tate bune la cultura mărului, mai în raport de producţiile obţinute, tivitatea de producţie a coopera In perioada următoare vor a-
circuit suprafeţe importante, nu se ales în livezile intensive de la coo respectării programului de lucru tivelor au influenţat favorabil in vea loc adunările generale pentru
execută peste tot lucrările de stă dări de seamă în C.A.P. şi adună
vilire a eroziunii. Sînt încă multe rile generale ale oamenilor muncii
fînaţuri şi păşuni necurăţate. în I.A.S. şi S.M.A. Acesta este un
Consiliiie populare municipale, Adunarea act!valul Comitetului bun prilej pentru a generaliza ex
orăşeneşti şi comunale, pe baza perienţa înaintată, de analiză foar
programelor proprii, trebuie să te, serioasă a situaţiei din fiecare
stabilească concret, pe familii şi unitate, insistînd pe întărirea ordi
cetăţeni, toate lucrările ce trebuie Judeţean de partid nii şi disciplinei ce revin forma
executate, să urmărească partici ţiilor de lucru, fiecărui om al mun
parea la lucru a tuturor cetăţe cii din agricultură.
nilor din localităţi, în spiritul le din domeniul agriculturii Problema numărul unu a între
0
gilor ţării. Să se controleze zilnic gii activităţi desfăşurate de către
ceea ce trebuie făcut şi să se con organele şi organizaţiile de partid
stituie comisii de recepţie pe co de La sate o constituie valorificarea
mune şi unităţi. In fruntea tuturor deplină a întregului potenţial de
acţiunilor să fie membrii de partid, perativele agricole Peşteana, To- in ferme, permanentizării îngriji dicatorii economico-financiari, la sporire a producţiei agricole. Este
deputaţii, organizaţiile U.T.C. teşti, Ostrov, Romoşel şi Geoagiu, torilor şi ridicării calificării aces care există unele creşteri. Cu toa necesar să se acţioneze — in spiri
precum şi Staţiunea experimentală tora, asigurării şi gospodăririi ju te acestea nu pot fi trecute cu ve tul indicaţiilor date de secretarul
O atenţie deosebită trebuie acor
dată în acest an creşterii gradu Geoagiu. dicioase a furajelor în toate uni derea unele neajunsuri. Simţul gos general al partidului — pentru mo
lui de fertilitate a soiului. Să fie Trebuie să arătăm însă că nivelul tăţile. Neajunsurile semnalate în podăresc scăzut de care dau dovadă bilizarea tuturor locuitorilor sate
luate măsuri de transport şi îm- producţiilor realizate nu este pe zootehnie au influenţat negativ unele cadre de conducere şi spe lor, indiferent de locul lor de mun
prăştiere a amendamentelor, să fie măsura cerinţelor actuale, a posi creşterea efectivelor şi a produc cialişti din unităţi î.şi găsesc re că, la lucrările care hotărăsc soar
flectarea în depăşirea nejustificată
mai bine gospodărite şi adminis bilităţilor de care dispune jude ţiei animaliere la C.A.P. Boz, Foit, a unor cheltuieli de producţie, in ta producţiei, insistînd asupra cali
trate îngrăşăminfele chimice, să ţul nostru. La culturile cerealiere Peştişu Mare, Densuş, Vîlcele, Ruşi, tăţii lucrărilor efectuate de coope
fie transportate pe cîmp toate can şi cartofi, sînt încă unele unităţi Birtin, Unirea, Dobra, Bretea Ro volumul destul de ridicat al chel ratori şi mecanizatori, asigurării
tităţile de gunoi de grajd, fertili- — C.A.P. Dineu Mare, Nucşoara, mână, Livadea, Archia, Orăştioara tuielilor neproductive, pierderilor creşterii densităţii plantelor pen
zîndu-se cu prioritate suprafeţele Ocoli.şu Mic, Pişchinţi, Jeledinţi, de Sus, Nandru, Rîu de Mori, Ciu înregistrate prin degradarea unor tru a obţine recolte sporite de pe
ocupate cu legume, cartofi, sfeclă Densus, Sarmizegetusa, Ohaba, Be- la Mare şi altele. bunuri, compromiterea unor culturi, toate suprafeţele, extinderii activi
de zahăr şi porumb. . jan, Nandru, Unirea, Livadea, Si- Sînt o serie de C.A.P. şi ferme mortalităţi de animale şi prin as tăţilor industriale şi cooperării cu
bişel, fermele I.A.S. Sălaş, Rîu I.A.S. care au depăşit substanţial pectele de risipă la îngrăşămintele alte unităţi economice de .stat şi
în cohtinuare, vorbitorul a sub Bărbat ş.a. — unde rezultatele sînt chimice, furaje, produse şi alte
liniat realizările înregistrate în nesatisfăcătoare. sarcinile de plan la producţia me materiale. cooperatiste, in scopul redresării e~
die şi totală de lapte, ceea ce le-a
conomice a C.A.P. în adunările ge
creşterea producţiei agricole ca ur în ceea ce priveşte producţia de permis să-şi achite ireproşabil o- Au fost subliniate, apoi, sarcini nerale ale organizaţiilor de partid
mare a concentrării şi specializării legume, vorbitorul a evidenţiat ex le şi răspunderile ce revin organe
acesteia pe unităţi şi a extinderii perienţa unităţilor fruntaşe — fer bligaţiile la fondul de stat. în lor bancare, consiliilor intercoope- trebuie să fie asigurată dezbaterea
problemelor de bază, esenţiale, ca
sectorul I.A.S., din 6 ferme pro
folosirii seminţelor din soiuri şi mele I.A.S. Simeria şi Deva, ducătoare de lapte, 5 au livrat su ratiste şi sectorului contabil din u- re privesc sporirea producţiei agri
hibrizi valoroşi.
C.A.P. Orăştie, Aurel Viaicu, Lă plimentar 1300 hl. Fermele I.A.S. nităţi în privinţa gospodăririi şi cole, în special a producţiei marfă
La rezultatele obţinute de agri puşnic ş.a. — care demonstrează Lăpuşnic şi nr. 4 Bîrcea au reali folosirii judicioase a mijloacelor (de care depinde creşterea venitu
cultura judeţului în anul 1976, o că există condiţii pentru ca toate zat în medie zilnic 9 litri lapte materiaie-şi băneşti, reducerii chel rilor), organizarea şi retribuirea
contribuţie importantă au adus-o unităţile cultivatoare să obţină re marfă pe cap de vacă furajată, iar tuielilor materiale şi echilibrării muncii în acord global, apărarea
staţiunile pentru mecanizarea agri colte superioare celor planificate. ferma de La C.A.P. Orăştie a ob balanţelor de venituri şi cheltuieli avuţiei obşteşti, disciplina muncii,
culturii, care s-au integrat mai De asemenea, a fost subliniată ne ţinut o producţie medie- zilnică de în fiecare unitate agricolă. combaterea oricăror tendinţe de
bine în sarcinile cooperativelor a- cesitatea şi importanţa extinderii 7,5 litri lapte pe cap de vacă. Pro Rezultatele slabe din unele uni risipă, stabilind măsuri de ridicare
gricole. De asemenea, a existat o solariilor şi a serelor, folosindu-se ducţii bune au realizat, de aseme tăţi îşi găsesc explicaţia în mare a eficienţei activităţii în fiecare
bună participare la muncă a coo mai judicios posibilităţile locale. nea, C.A.P. Silva.ş, Simeria, Ostrov măsură şi în lipsurile existente în sector de producţie.
peratorilor, a celorlalţi cetăţeni La Consfătuirea de lucru de la şi Prieaz. activitatea organelor de conducere întreaga muncă politică şi cultu-
de la sate. Au fost mai bine pre C.C. al P.C.R., tovarăşul Nicolae în ceea ce priveşte asigurarea ale C.A.P. şi I.A.S. Se menţin în ral-educativă a organizaţiilor de
gătite campaniile agricole, lucrările Ceauşescu, secretarul general al bazei furajere, se poate aprecia că că numeroase aspecte de slabă or partid de la sate să fie subordonată
s-au executat la timp şi fără pier partidului, a atras din nou atenţia a existat o preocupare mai susţi ganizare a muncii, de exigenţă scă realizării sarcinilor economice, in
deri. O influenţă pozitivă a avut-o asupra necesităţii realizării între nută din partea organizaţiilor de zută faţă de respectarea tehnologii dicatorilor de plan pe acest an,
si extinderea muncii în acord glo gului program privind producţia partid şi conducerilor unităţilor lor, a disciplinei, de toleranţă faţă fondului de stat la jate produsele,
bal in proporţie de sută la sută Ia legumicolă, asigurării în cadrul pentru producerea, recoltarea, în- de risipă şi încălcarea ordinii fi întărind la toate ni elurile spiritul
griu. porumb, cartofi, sfeclă de za fiecărui judeţ din producţie pro silozarea şi depozitarea furajelor, nanciare. Nu toţi specialiştii îşi în de ordine şl disciplină, răspunderea
hăr şi legume. S-a asigurat o mai prie a necesarului de legume, in în 1976 s-au însămînţat cu deplinesc în bune condiţii rolul şi faţă de îndeplinirea obiectivelor
bună participare a angajaţilor din clusiv cele timpurii, prin extinde culturi duble şi succesive 3 900 atribuţiile ce li s-au încredinţat ca stabilite.
întreprinderi şi instituţii, a elevi rea suprafeţelor cultivate, a so ha în • C.A.P. şi 840 ha în reprezentanţi ai statului în unităţi, Ne exprimăm convingerea — *
lor şi studenţilor la strîngerea şi lariilor şi serelor. I.A.S. A crescut ponderea sfe nu aduc întreaga lor contribuţie spus în încheiere tovarăşul Ioachlm
depozitarea în bune condiţii a re în pomicultură — sector cu o clei şi guliilor furajere, iar pro la introducerea cuceririlor ştiinţei Moga — că organizaţiile noastre de
coltei. pondere însemnată în agricultura ducţia de sfeclă furajeră a fost de în producţia agricolă, la îmbună partid, comuniştii, toţi lucrătorii
Ca urmare a ansamblului de mă judeţului şi în veniturile băneşti 29 000 tone în C.A.P. şi 11 000 tone tăţirea calităţii acesteia, la ridica din agricultură îşi vor mobiliza e-
suri şi preocupări întreprinse, în ale unităţilor — sarcina principală în I.A.S. S-au însilozat furaje în rea eficienţei întregii activităţi e~ forturile, priceperea şi hărnici*
C.A.P. s-a înregistrat o depăşire a stabilită de adunarea activului Co cantitate de 132 000 tone, cu 73 000 conomice a cooperativelor agricole pentru înfăptuirea exemplară a sar
'-producţiilor medii planificate la mitetului judeţean de partid din tone mai mult decît în 1975. Cu şi întreprinderilor agricole de stat. cinilor puse de partid în faţa ju
griu cu 175 kg la ha, la sfeclă de domeniul agriculturii din martie toate acestea, avem unităţi care Adunarea activului Comitetului deţului nostru.
zahăr cu 970 kg şi la cartofi cu 1976 a constat în redresarea poten nu s-au ocupat să siringă de pe judeţean de partid din domeniul a- In cadrul dezbaterilor ce au a-
2 533 kg la ba. în întreprinderile ţialului de producţie al livezilor cîmp toate furajele, să asigure su griculturii — a spus în continuare vut loc în adunarea activului de
agricole de stat producţiile medii existente. S-a prevăzut să fie mo culentele necesare, în unele locuri vorbitorul — are loc la începutul partid au luat cuvîntul tovarăşii :
la ha au fost mai mari cu 374 kg dernizată o suprafaţă de 180 hec - transportul şi depozitarea s-au fă unui nou an, care pune şi in do Ioan Fulea, preşedintele C.A.P.
la porumb şi cu 2 250 kg la legume tare livezi la Haţeg, Sarmizegetusa, cut necorespunzător, nu sînt folo meniu] agriculturii obiective şi sar Boşorod, Ioan Medrea, preşedintele
fată de cele planificate. Densuş, Boşorod şi Romoşel; Lu site produsele secundare în pre cini deosebit de importante. Re consiliului intercooperatist Haţeg,
Datorită aplicării pe scară largă crarea s-a executat pe 135 hectare, pararea hranei animalelor, nu sînt centa Consfătuire de lucru de ia Cornel Tărăpoancă, inginer şef la
a tehnologiilor înaintate, specifice desfăşurîndu-se în bune condiţiuni utilizate bucătăriile furajere, sînt C.C. al P.C.R., cuvîntarea rostită C.A.P. Rapolfu Mare, Ioachim Roş
fiecărei culturi, extinderii metode în toate unităţile, cu excep şi acum utilaje nepuse în funcţiu cu acest prilej de tovarăşul Nicolae ea, secretarul Comitetului comunal
lor ştiinţifice de cultivare a pă- ţia C.A.P. Romoşel, unde con ne, este multă risipă de furaje. Ceauşescu au pus în faţa noastră de partid Lăpugiu de Jos, ing. Ioan
mîntului, folosirii unor seminţe va ducerea 'unităţii, comitetul co Pentru a determina în acest an sarcini care vizează ridicarea ca Popa, şeful fermei zootehnice a
loroase, asigurării unor densităţi munal de partid şi consiliul popu îmbunătăţirea generală a situaţiei litativă a întregii activităţi din a- C.A.P. Cristur, Petru Cialma, medic
optime de plante la unitatea de lar comunal au tratat cu superfi în zootehnie, aşa cum ne cere con grieultură. veterinar la consiliul intercoopera
suprafaţă şi întreţinerii terenului cialitate această sarcină. ducerea. partidului şi- aşa cum de în lumina acestor documente, in tist Brad, Mircea Ursu, secretarul
curat de buruieni, într-o serie de O mare răspundere pentru rea fapt avem posibilităţi, este imperios faţa organelor şi organizaţiilor de Comitetului comunal de partid Rîu
unităţi agricole s-au realizat re lizarea producţiei în sectorul ve necesar ca organele şi organizaţiile partid, a consiliilor populare, a or de Mori, ing. Aurel Nistor, directo
colte superioare. getal o poartă staţiunile pentru de partid, consiliile populare şi ganelor de conducere din unităţi, a rul Trustului judeţean pentru
A crescut numărul cooperativelor mecanizarea agriculturii. îndatori organele agricole, toţi factorii de tuturor cadrelor şi specialiştilor, a I.A.S., Tc-ofil Munteanu. preşedinte
agricole şi fermelor I.A.S. care au rea fundamentală a mecanizatori răspundere să acţioneze cu fermi lucrătorilor de la sate se pun sar le C.A.P. Şoimuş, ing. Emanoil Ma-
realizat producţii bune la princi lor, inclusiv a directorilor de tate şi exigenţă pentru realizarea cini deosebite, care trebuie înfăp nughevici, directorul Staţiunii agri
palele culturi vegetale. La griu, S.M.A., o constituie, pe lingă lăr lună de lună a efectivelor la toa tuite exemplar. cole Geoagiu. Aurel Străjan, direc
spre exemplu, 36 cooperative agri girea gamei lucrărilor agricole, îm te speciile, în mod deosebit pe In^ectorul vegetal, obiectivul torul sucursalei judeţene a Băncii
cole, precum şi I.A.S. Simeria şi bunătăţirea calităţii lucrărilor, e- seama prăsilei proprii, să se ur central al întregii noastre activi pentru agricultură şi industrie ali
Min'tia au obţinut o producţie me fectuarea acestora la timpul op mărească permanent calitatea e- tăţi trebuie sâ-1 constituie creşte mentară, ing. Paul Govorcanu, şe
die de peste 2 500 kg la ha, iar tim. fectivelor, selecţia şl reproducţia, rea producţiilor medii pe toate su ful fermei legumicole a C.A.P. Au
C.A.P. Cristur. Foit, fermele I.A.S. în zootehnie, activitatea a fost natalitatea, să reducem mortalită- prafeţele cultivate. rel Viaicu, ing. Mircea Silvestru,
Orăştie şi Deva — peste 4 000 kg orientată cu prioritate în direcţia ţile.. ✓ Avind în vedere aceste cerinţe, de director general al Direcţiei gene
la ha. C.A.P. Orăştie, Băcia, Si sporirii efectivelor de animale în Consiliile populare trebuie să pe acum să fie pregătită temeinic rale pentru agricultură si industrie
meria, Burjuc şi Lăpuşnic au rea sectorul socialist şi la gospodăriile dea mai mare atenţie creşterii a- campania agricolă de primăvară alimentară a judeţului Hunedoara,
lizat peste 3 500 kg ia ha. populaţiei, la toate speciile şi în nimaleior la gospodăriile popu sub toate aspectele. O atenţie deo Adnm Moga, secretarul Comitetului
Deşi condiţiile de maturizare a mod deosebit la matcă, prin îm laţiei, să urmărească atent mişca sebită să se acorde executării ară comunal de partid Balşa.
porumbului nu au fost cele mai bunătăţirea calităţii efectivelor, a rea efectivelor, să ţină o eviden turilor. fertilizării, asigurării se Pe baza problemelor dezbătute
favorabile, totuşi, prin ' măsurile natalităţii, reducerea mortalităţilor, ţă clară a acestora, să se rezolve minţelor şi răsadurilor, reparării în adunarea activului Comitetului
luate, un număr de 70 cooperative creşterea producţiilor medii pe mai bine situaţia reproducătorilor în bune condiţiuni a tuturor trac judeţean de partid in domeniul a-
agricole şi 2 I.A.S. — Simeria şl cap de animal, concentrarea şi spe şi a montei, îmbunătăţirea raselor. toarelor şi maşinilor agricole, re griculturii s-au stabilit măsuri
Mintia — au depăşit simţitor pla cializarea producţiei zootehnice ; Mai multă preocupare în această partizării suprafeţelor de culturi concrete menite să asigure înfăp
nul de producţie. Astfel, C.A.P. realizarea fondului centralizat al perioadă se cerg pentru intensifi vegetale ne formaţiile de lucru. tuirea cu succes a sarcinilor ce re
Prieaz a obţinut 6 685 kg porumb statului la carne, lapte, ouă şi lină, carea acţiunii de contrar* cu Maximă grijă să fie acordată c- vin agriculturii judeţului nostru
la hectar, Orăştie — 5 917 kg, Ra- precum şi mecanizarea proceselor gospodăriile populaţiei la bovine, xecutării lucrărilor de îmbunătăţiri în acest an.