Page 21 - Drumul_socialismului_1977_01

Pag. t, DRUMUL SOCIALISMULUI © NI
m .. v - - ;v
1 ——
vsSHwmâ «ORGANIZARE =? m im 1 :

$

INVESTIŢIILE - ÎH TERMEN,
Problema numărul unu a siderurglştlior
ECONOMICE, DE CALITATE
Creşterea coeficientului de scoatere

a metalului din lingouri La C.T.E. Mintia

Intre sarcinile de mare impor­ nivelul uzinei, avem un. minuţios timizarea tăierii ia capete a lin­ Ritmuri intense ie execuţie
tanţă şi răspundere ce revin în plan de măsuri tehnico-economice gourilor.
acest an, în' întregul cincinal, C.S. şi organizatorice, repartizate pe — Avind in vedere cerinţele
Hunedoara, reducerea cheltuieli­ secţii, pe compartimente şi for­ tot mai mari ale economiei de — Ou toate greutăţile pe care decembrie 1976 în domeniul inves­
lor de producţie şi, în primul rînd maţii de lucru. între cele mai im­ metal mal mult şi mai bun — le-am avut anul trecut, dintre ca­ tiţiilor sînt şi aici ouvînt de ordi­
a celor materiale, ocupă locul portante aş menţiona : moderniza­ releva tovarăşul ing. Nicolae Pas- re cele referitoare la neeliberarea ne. „Activitatea trebuie apreciată
principal. „Va trebui să asigurăm rea sectorului de încălzire a lin- cu, şeful secţiei laminor 800 mm unor amplasamente ne-au grevat — sublinia- tovarăşul NICOLAE
realizarea măsurilor cu privire la gourilor, prin înlocuirea cuptoa­ — in acest an şi in continuare planul valoric, şantierul nostru s-a CEAUŞESCU — în funcţie do fe­
reducerea consumurilor de mate­ relor adinei cu altele de mai ma­ noi va trebui să creştem conside­ încadrat în majoritatea indicatori­ lul cum funcţionează maşinile, uti­
rii prime şi materiale, de com­ re eficienţă, măsură ce ne va per­ rabil producţia de oţel înalt aliat lor de plan pe 1976. Aş menţiona lajele, instalaţiile, indiferent dacă
bustibil, în toate sectoarele de mite diminuarea pierderii de me­ şi cu puritate, de oţeluri cu ca­ faptul pozitiv că toate lucrările la construcţia e terminată sau nu.
activitate" — sublinia secretarul tal cu circa 15 la sută ; utiliza­ racteristici metalurgice superioa­ grupul nr. 5 al termocentralei le-am Construcţia, finisajul construcţiei se
general al partidului, tovarăşul rea la laminoarele de profile re. Privite prin această prismă, realizat la timp, asigurînd frontu­ pot realiza şi după terminarea in­
Nicolae Ceauşescu, la Consfătui­ mijlocii şi 650 mm a unui nou sarcinile de creştere a coeficien­ rile de lucru necesare montorilor, stalaţiei. Trebuie să punem pe
rea de lucru de hi C.C. al P.C.R. tip de cilindri, cu o durabilitate tului de scoatere de metal sînt îneît acum noi nu mai avem lucrări prim-plan obligaţia de a se asigura
din 27-28 decembrie 1976. Acţio- mai mare şi extinderea utilizării deosebit de mobilizatoare pentru mari la acest obiectiv. De aceea, punerea în producţio şi funcţiona­ seşte t
nînd plenar în acest sipirit, colec­ cilindrilor ide laminor din fontă colectivul laminorului de 800 mm. din primele zile ale anului, ne-am rea utilajelor, instalaţiilor şi ma­ servire
tivele de siderurgişti hunedoreni extradură ; relaminarea secţiuni­ Oamenii le cunosc şi se strădu­ concentrat' forţele la noul obiectiv şinilor. De aici trebuie să pornim !“ Sau pc
se află angajate cu întreaga ca­ lor neterminate şi şutarea econo­ iesc să le îndeplinească exemplar. de la Mintia, pe care vrem să-l Aoest îndemn se materializează co­ Jlzvon
pacitate şi putere de muncă în mică. Toate aceste măsuri, multe Au fost stabilite şi o serie de devansăm cit mai mult posibil. tidian în activitatea montorilor de
ampla acţiune ce se desfăşoară altele, aplicate la nivelul fiecărei măsuri la care m-aş opri pe Această afirmaţie a tovarăşului la Mintia. Cu toţi sînt hotărîţi să
in întreaga economie naţională şi secţii, vizează efectiv îmbunătă­ scurt : s^au inventariat mărcile Ing. loan Cordea, şeful Şantieru­ devanseze termenul de punere în
care vizează ca nivelurile consu­ ţirea suprafeţei lingoului şi creş­ deficitare de oţel privind încăl­ lui energo-construcţia de pe plat­ funcţiune a obiectivului, dacă toar­
murilor de materiale prevăzute terea purităţii metalului, cu e- zirea laminatelor pentru a se pu­ forma industrială de la Mintia, te echipamentele vor sosi la timp.
pentru anul 1980 să fie realizate fecte directe asupra reducerii tea acţiona direct acolo unde este ne-a permis să pătrundem mai mult — In ce ne priveşte — spunea tî-
în 1977. In această direcţie, pro­ pierderilor de metal rezultate în cazul; examinarea zilnică a şar­ în activitatea colectivului de la nărul inginer Traian Gaură, şeful
blema număru unu în activitatea procesul de curăţire prin flama- jelor cu scoateri mai mici, depis­ electromontaj, care dă asaltul fi­ iotului turbine — noi vom termina
siderurgiştilor hunedoreni o con­ re şi cojire a laminatelor. tarea deficienţelor care le-au ge­ nal la acest important obiectiv al toate lucrările la turbină cu mult
stituie creşterea coeficientului de Referinda-se la modalităţile prin nerat şi luarea operativă a mă­ Industriei judeţului, al energeticii înainte de termen. Cu meseriaşi
scoatere de metal, respectiv ob­ care oamenii pot influenţa direct surilor corespunzătoare ; mărirea româneşti. Interlocutor — tovarăşul harnici şi pricepuţi ca Gheorghe
ţinerea din fiecare tonă de oţel scoaterea de metal mai mult şi indicilor de utilizare a maşinilor inginer Dinu Silion, şeful Şantieru­ Bindea, Otvos Şandor, Nicolae Di­ In 2<
— lingou a unui volum cit mai mai bun din lingoul de oţel, de ajustaj ; şutarea economică pe lui electromontaj. na, Ion Mihu, loan Şteiner, Virgil cut, tr
mare de laminate, de profile de maistrul principal loan Grigorea- — Pe anul 1976, şantierul nostru da Ştn
înaltă calitate. Realizarea acestui nu, de la blumingul de 1 000—1 300 flux şi urmărirea ei în procesul şi-a depăşit sarcinile de plan cu Ursu, Vorgos Francisc, Emil Jiga- scriau
deziderat determină reducerea mm, accentua asupra şutării eco­ de ajustaj ; analizarea fiecărei a- 14 la sută, exeeutînd la timp şi îna­ nie, Mihai Mihu, Alexandru Manea
considerabilă a consumului de nomice a capetelor lingourilor şi bateri de la tehnologiile de lucru, inte de termen o serie de lucrări şi mulţi ca ei am făcut treabă bu­ iunie c
metal şi, in acelaşi timp, obţine­ înlăturării cu cea mai mare a- întărirea simţului de răspundere — ne-a spus, pentru început, inter­ nă pînă acum şi vom face în con­ jerei.
rea unor importante economii de tenţie a retasurilor, respectării a finisatorilor pentru a se recu­ locutorul. Intre lucrările principale tinuare. Timpul de afară nu ne pu­ E.G.C.l
combustibil şi energie electrică. riguroase a regimului termic al pera toate laminatele posibile. A- efectuate aş menţiona terminarea ne probleme aici In interior. nenumi
Desfăşurată în principal pe fi­ cuptoarelor pentru ca lingourile vem certitudinea că vom face montajului turbinei, împreună cu Aceeaşi hotărîre de a-şi' intensi­ dar tot
liera oţelării — laminoare, acţiu­ să nu se supraîncălzească' ori să treabă bună şi pe mai departe. instalaţia de ulei, terminarea fica ritmul de lucru şi de a devan­ atunci
nea de creştere a coeficientului capete acel strat suplimentar ca­ Entuziasmul şefului de secţie probelor hidraulice ale cazanu­ sa termenul de punere în funcţiune două sc
de scoatere de metal presupune re urmează a fi înlăturat — deci l-au împărtăşit şi şeful de echi­ lui, executarea unui mare vo­ a obiectivului a exprimat-o şi mais­ cazul,
un ansamblu de măsuri de natură metal pierdut —, alegerii cu cea pă de la cuptoare loan Dănilă lum de lucrări de montaj pregă­ trul loan' Indrieş, şeful lotului ca­ făcute
tehnică, economică şi organizato­ mai mare grijă a lingourilor pen­ („Vom programa mai judicios cup­ titoare pentru intrarea grupului în zane, care a ţinut să evidenţieze rea pro
rică, menite să asigure funcţio­ tru flamare — operaţie prin care toarele şi vom veghea la etanşa- probe tehnologice. Treburile ar fi mai mulţi muncitori pentru străda­ ce ar t
narea optimă, la înalţi parametri de asemenea se pierde mult me­ rea lor perfectă şi la încălzirea mers şi mai bine dacă ne-ar fi so­ nia şi dăruirea lor la finalizarea fia E.
calitativi şi de eficienţă, a in­ tal şi, bineînţeles, îmbunătăţirii uniformă a lingourilor") şi mais­ sit la timp toate echipamentele şi acestui obiectiv. Intre ei se numă­ ' este şi
stalaţiilor şi agregatelor, promo­ suprafeţei lingourilor în faza de trul de la întreţinerea mecanică, agregatele, dar unele nu au venit ră : Artenie Negrea, Noghi Ştefan, pop.uUti
varea unor noi metode şi tehno­ ajustaj. Costache Simionescu („Efectuînd nici pînă la această oră, ceea ce Paizs losif, Constantin Popescu, re a f
logii de lucru, automatizarea şi Evidenţiind munca pasionată la timp şi de cea mai bună ca­ ne cam îngrijorează. ■ loan Bl rea, Gheorghe Dan, Vian descrişi
modernizarea unor fluxuri pro­ şi plină de răspundere a unor litate reviziile şi reparaţiile, evi­ Cu toate greutăţile, montorii au Lodroman, Pecs Arpad, Noghi Au­ cum, Ic
ductive, întărirea sub toate aspec­ muncitori — Ludovic Andrica şi tăm eventuale defecţiuni şi opriri mult de lucru. Atît în sala caza- rica, Fiilop Andrei, Orhan loan. Oa­ schimb
tele a disciplinei producţiei şi a Avram Radu („1 000“), Constantin accidentale, prelungim timpul de nelor — la montarea instalaţiilor de meni devotaţi ai muncii, oameni
muncii. Asemenea măsuri există Didea, Ilie Visirin şi Vasile Cuc funcţionare a agregatelor şi, deci, praf de cărbune şi de păcură, de crescuţi în şcolile multor şantiere,
1a nivelul combinatului în fiecare („1 300“), interlocutorul a făcut un fluxul laminatelor"). la mori şi de la spălarea acidă,
uzină şi secţie. apel colegial la oţelari privind cît şi în sala turbinelor — la o autori ai unor importante obiecti­
Paraiel cu o serie de măsuri ce turnarea mai îngrijită, îmbunătă­ fa rîndul său, maistrul princi­ serie de trasee de conducte şi la al­ ve industriale ridicate în ultimii
.se' aplică şi care urmează să se ţirea aspectului şi reducerea re- pal loan Dragota, secretarul comi­ te instalaţii. Ei Îşi înteţesc cu fie­ ani pe harta ţării.
aplice în compartimentul oţelării- tasurii lingourilor, respectarea tetului de partid pe secţie, spu­ care zi ritmurile de lucru, străduin- Vom reveni cu plăcere printre a- CI
lor — extinderea utilizării pra­ normelor stabilite de temperatură nea i „Noi, la „800“, avem un co­ du-se să efectueze lucrări de cea ceşti oameni care dau acum asaltul
furilor exoterme In procesul de ale acestora, condiţionînd astfel lectiv bun, o organizaţie de partid mai bună calitate. Indicaţiile date hotărîtor la un nou şi Important o-
turnare a oţelului, reproiectarea creşterea coeficientului de scoate­ puternică, comunişti de nădejde şi de secretarul general al partidului, biectiv energetic, pe care s-au an­ Sînte
şi înlocuirea actualului utilaj de re de metal. avem speranţa că ne vom achita tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la gajat să-l finalizeze înainte de tieri cc
turnare, perfecţionarea unor pro­ în completare La spusele cole­ cu cinste de sarcinile deosebit de Plenara C..C. al P.C.R. din 2-3 no­ termen. de Su;
cese tehnologice etc. —, preocu­ gului său, maistrul principal Re- mobilizatoare privind creşterea iembrie şi la Consfătuirea de lu­ sectoru
pări asidue există şi la laminoare, mus Prip, de la laminorul de 650 coeficientului de scoatere de me­ cru de la C.C. al P.C.R. din 27-28 G. DINU Criş.
unde scoaterea de metal poate fi mm, aprecia buna colaborare din­ tal. I-aş menţiona pe laminatorii ne-am
influenţată în mod considerabil. tre laminatorii de la bluming şi loan Mită şi loan Cînda, pe ma- te de
— Creşterea cantităţii de lami­ cei de la laminorul de 650 mm, nevranţii principali Marin Burti­ Acum
nate obţinute dintr-o tonă de o- reuşind să mărească greutatea pe că şi Dumitru Saviniuc, pe cup- şi muh
ţel-lingou este sarcina principală semifabricat, diminuând astfel nu­ torarii Vasile Litan şi loan Bar- iere, a\
a colectivelor noastre, sarcină de­ mărul şutărilor, apoi preocuparea bu, pe finisatorii Traian Hăzulea zeşti a
osebit de mobilizatoare — ne spu­ colectivului din care face parte şi loan Tiuşan, pe maistrul An­ n-ar fi
nea tovarăşul ing. Silviu Samoi- pentru reducerea pierderilor de gliei Popescu, pe mulţi alţii. îm­
lescu, directorul Uzinei nr. 4 la­ metal prin ardere în cuptoare — preună vom munci pentru metal pleca
minoare. Ca urmare, i se acordă circa 0,5 kg/tona de lingou —, re­ mai mult şi mai bun pe care e- niţii O;
în permanenţă cea mai mare a- cuperarea secţiunilor neterminate, conomia ni-1 cere. normal
tenţie din partea fiecărui cadru economisind, de asemenea, 0,5 kg iţi să
tehnic, a tuturor muncitorilor. La de metal pe tona de lingou, op­ DUMITRU GHEONEA stafie,
Ce pă
conduc
Brad ?
i|ii|8||l|l|gllllMil p§llf 11( In rîndul muncitoarelor frunta­ Sus).
şe de la „Vidra" Orăştie se nu­
mără şl Sofia Mureşan, de la
secţia velur. Ea execută numai fon
Si laşi îi iraa ta im folositor lucrări de bună calitate. a ’ii
Foto : V. ONOIU li- - - * a -
(Urmare din pag. 1) cu leneşii şi ei mi-au dat drep­ ■ ii#-. 3 ) nr. 65
tate. Prin ce i-am învăţat despre ; .. \ deschid
'— Cred că am zugrăvit în via­ muncă şi viaţă am devenit ca o vut în
ta mea peste 20 000 de aparta­ familie în care fiecare îl respectă ------------- constat
mente. Cel pufin in Orăştie nu pe celălalt, îi respectă munca, \ sări av
e decît un singur bloc din toate demnitatea de om. pete !
cite s-au construit în ultimii 20 Szabo Zoltan, de loc din Sona­ Priorităţi in agricultură I varăşii
de ani la care nu am lucrat la ta, a lăsat altă echipă şi a venit Ţ) păsări
zugrăveli şi vopsitorii. în echipa lui lancu. „Am venit FERTILIZAREA OGOARELOR i firmă
Echipa de zugravi-vopsitori pe aici pentru că meşterul ştie să EFECTUAREA ARĂTURILOR nităţii, Aurel Mariş, ne-a spus că / şi dini
care_ o conduce Vasile lancu nu­ organizeze munca în echipă şi Un loc de seamă pe agenda lu­ PE TOATE SUPRAFEŢELE şi în acest an se acordă maximă * menea
mără 12 oameni. Exceptîndu-l pe ne învaţă numai lucruri bune". crătorilor ogoarelor îl deţine în Intre consiliile intercooperatiste atenţie producerii pe întreaga su­ i sele o:
el, media de virstă a celor 12 Numai lucruri bune a învăţat şi această perioadă administrarea în^ care mai au de efectuat arături pe prafaţă — 5 000 mp — a două ci­ P
nu depăşeşte 20 de ani. Dumitru Predescu în cei peste 14 grăşămintelor organice pe suprafe­ unele suprafeţe ce se vor însămîn- cluri de producţie. In prezent pe cumi.
Hune
ani de cînd lucrează cu Vasile ţa în primăvară se situează şi cel 2 500 mp este cultivată salată, iar
— Mulfi dintre ei, spune şeful lancu, omul care înţelege munca ţele ce se vor însămînţa în primă­ din Simeria. Directorul S.M.Â. din pe restul suprafeţei se face, după
de echipă, au venit de curînd din vară cu legume, cartofi, sfeclă şi această localitate, ing. Emil Sze- dezinfectare, fertilizarea cu gunoi
drept singurul mod de viată demn
şcoala profesională. Unii,, cum de un om al zilelor noastre. Şi-a porumb. în raza de activitate a kely, ne-a făcut precizarea că sînt de grajd. Din sera înmulţitor se va
sint Stelian Savu, Aron Stoica, însuşit un mare adevăr: cu atît S.M.A. Haţeg lucrarea amintită se identificate toate terenurile — la recolta şi valorifica salata, iar a- i
losif Demeter, Ion Ciobanu sau trăieşti mai mult în amintirea desfăşoară cu intensitate sporită. C.A.P. Rapoltu Mare, Foit şi Bo- poi se vor însămînţa roşiile pentru du ca
Partenie Negru au deprins bini­ După ce au transportat în cîmp' bîlna —, unde mai trebuie realizate producerea răsadurilor necesare
oamenilor, cu atît mai m.ult plantării în solar. Cooperatoarele contor,
şor meseria în şcoală. De cei te bucuri • de respectul lor ■întreaga cantitate de gunoi de arături. Mecanizatorii sînt pregătiţi Crurnes Jana şi Lina Dîncşorean se rentulu.
mai puţin îndemânatici mă ocup cu cit laşi, pe unde treci, lucruri grajd de la fermele de animale ale pentru ca imediat ce terenul se ocupă cu răspundere de îndeplini­ astfel
personal, să înveţe meserie, să trainice şi frumoase. C.A.P. Pui, Băieşti, Rîu Bărbat, Bă- dezgheaţă, în ferestrele iernii, să Gheorgi
se deprindă cu secretele ei, să răşti şi Haţeg, cele trei formaţii treacă la finalizarea acestei lu'- rea sarcinilor ce revin unităţii pri­
El lasă case frumos zugrăvite.
ajungem o echipă omogenă ca Amestecă în apă var, culori, oxizi de mecanizatori constituite pentru crări, care nu va dura mai mult de vind cultivarea legumelor în so­ loan St
lar.
nivel de stăpânire a meseriei. şi dragoste de oameni ; de oa­ fertilizări lucrează la C.A.P. Silvaş, 3-4 zile. colai E
Nu-i vorbă, copiii (aşa le spun menii care vor locui în oasele zu­ Livadea şi Nucşoara. Concomitent, Pînă ce timpul va permite intra­ LECŢIILE TV. PENTRU LUCRĂTORII ra —
eu, copiii mei) sînt harnici. Cină grăvite de el. Nu e deloc puţin o altă formaţie de zece tractoare rea în cîmp cu tractoarele la arat DIN AGRICULTURĂ hWh
i-am luat în echipă i-am între­ să te poţi mîndri cu faima de transportă dolomită pe terenurile în secţiile de mecanizare şi în ate­ In luna ianuarie a.c. sînt progra­ curînd
lierul de reparaţii se continuă ve­
bat pe fiecare de ce a venit pe om aspru cu cei leneşi şi delă­ C.A.P. Şerel.
şantier. Vreau să ştiu cită tragere sători, să te poţi bucura de res­ O contribuţie meritorie Ia reali­ rificarea şi repararea utilajelor a- mate în zilele de 11 — horticultu­ bec, siv
gricole, iar o parte din tractoare ra, 18 — zootehnie şi 25 — cursuri
de inimă au pentru meseria pe zarea lucrărilor de fertilizare şi co­ şi remorci se folosesc la fertilizări. cu mecanizatorii. Aceste emisiuni punzăto-y
care şi-an ales-o, căci dacă n-ai pectul celor harnici pe care i-ai rectare a acidităţii solului şi-o a- se transmit între orele 17,30—19,30, ozităti".
tragere de inimă nu faci nimic. condus in procesul muncii si i-ai duc tractoriştii Ion Făţan> Viorel LUCRĂRI ÎN SOLARII cînd lectorii au datoria să organi­
Copiii mei au. Mi se dusese ves­ învăţat meseria. Vlăiconi, Petru Băluşe, Vaier Rî- Cooperatorii din satul Aurel Vlai- zeze vizionări colective cu coope­
tea că sint un şef de echipă paci, Ilie Basarabă, Dumitru Rădu- cu au valorificat în anul trecut le­ ratorii, lucrătorii din I.A.S. si me­
aspru. Le-am spus : sînt aspru ION CIOCLEI lescu, Vasile Tamaş, Adam Bodes- gume din solar în valoare de a- canizatorii, in raport de specificul
cu, Ion Stan.şi alţii. proape 100 000 lei. Preşedintele u- cursurilor.