Page 23 - Drumul_socialismului_1977_01

DRUMUL SOCIALISMULUI O NR. 6150 O MARTI 11 IANUARIE 1977
Pag. 6

Trimestrul semnul Profil

lentelor Invăţămint modern Două decenii în sluiba teatrului

Locuitorii din Ţara Haţegului;
O retrospectivă succintă asupra ac­ militanţi ai mişcării revoluţionarei gresului al XX-lea au stabilit conti­
tivităţii desfăşurate tn primul tri­ precum şl alte numeroase acţiuni do nuarea, cu toată perseverenta şl fer­ din Balomir, Pieliţa sau Subce-_
mestru şcolar demonstrează eforturi­ natură să formeze şi să dezvolte sen­ mitatea, a eforturilor de legare strln- tata o cunosc pe Ana Tuculină
le şi preocuparea cadrelor didactice, timente şi convingeri patriotice, să să a şcolii de cercetare şl producţie.’
elevilor şi părinţilor pentru îmbu­ mobilizeze in direcţii pozitive energia Pe această cale şcoala trebuie să a- nu numai ca învăţătoare conştiin-
nătăţirea conţinutului întregii munci clocotitoare specifică tineretului. slgure pregătirea tineretului pentru doasă, d fi ca o pasionată ani­
instructiv-educative. Ca urmare a îndatorirea majoră a profesorilor muncă şl viaţă şl totodată Însuşirea
măsurilor întreprinse sub conducerea de limbă română este de a le forma celor mol noi cunoştinţe teoretico- matoare a vieţii teatrale. Din a-
organelor şi organizaţiilor de partid, elevilor convingerea că limba pe ca­ ştiinţlfice şl culturale, să dezvolte nul 1956, data debutului la cate
de către colectivele didactice ajutate re o vorbim reprezintă tezaurul spi­ în rîndul tinerilor respectul şl pasi­
de ceilalţi factori educaţionali, s-a ritual al poporului nostru, însuşirea unea pentru munca concretă, produ­ dră, Ana Tuculină a pus in sce­
reuşit cuprinderea în învăţămintul şi utilizarea ei concretă constituie cătoare de valori materiale. în ace­ nă nenumărate piese de teatru
preşcolar a peste 76 la sută din nu­ pentru toţi cetăţenii ţării o datorie laşi timp, trebuie să crească rolul e-
mărul Copiilor de 3—5 ani şi să se patriotică. Trebuie să se renunţe la ducativ al şcolii, contribuţia el la din dramaturgia noastră clasică
şcolarizeze aproape integral toţi co­ schemele tradiţionale şl să se aplice cultivarea In rindul tineretului « ţi contemporană ţi nu a lipsit
piii din clasele I—X. la lecţii metodele analizei ştiinţifice, înaltelor trăsături morale ale omu­ niciodată de la manifestările tea­
îmbunătăţirea conţinutului întregii tnsistindu-se asupra problemelor de lui, nou, constructor al socialismului".
munci politico-cducatlve, îmbogăţirea lexic, de gramatică, să se extindă în acest context, considerăm că trale de amatori organizate în
experienţei şi perfecţionarea activită­ lecţiile seminar in cadrul cărora e- metodele şl procedeele didactice tnv- . judeţul nostru. Formaţiile instrui­
ţii la clasă prin diversele forme ale levii işi formează deprinderi Ce mun­ dlţionale trebuie examinate şi re­
muncii mctodico-ştiinţifice, întărirea că intelectuală, de studiu ba biblio­ structurate în raport cu noile obiec­ te de inimoasa învăţătoare au
caracterului aplicativ şi creşterea ro­ tecă, să se diversifice şi să se în­ tive în sensul de a-1 pune pe elevi fost totdeauna apreciate pentru
lului formativ al lecţiilor precum noiască formele de compunere reco­ in situaţia de a dovedi nu numai
şi reorganizarea practicii continue şl mandate elevilor In funcţie de rea­ temeinicia şi amploarea cunoştinţe­ calitatea interpretării. Aplauzele
comasate, la care se adaugă optimi­ lităţile vieţii sociale, să so stimuleze lor, ci şî iniţiativa, originalitatea» cu care publicul răsplăteşte stră­
zarea condiţiilor didactico-materTaie intr-o măsură mai mare capacitatea spiritul critic şi creator.
au condus la încheierea primului creatoare a elevilor prin organizarea VASILE BLENDEA dania artiştilor amatori se cuvin
trimestru cu un procent general de cercurilor, editarea unor reviste li­ inspector general adjunct al in egală măsură şi Anei Tuculină.
promovabilitate pe judeţ de 89,6 la terare şl totodată să se valorifice pe
sută. Merită subliniate rezultatele ob­ un plan superior posibilităţile oferi­ Inspectoratului şcolar judeţean
ţinute la ciclul primar, unde au pro­ te de casele memoriale, muzeele şi
movat peste 99 la sulă din totalul e- bibliotecile din judeţ.
levilor şi cele de la învăţămintul Este necesar ca şl profesorii do j. v
profesional, unde peste 92 la sută matematică, fizică şl chimie să a- Album pioieress
din numărul total al elevilor au ob­ bordeze uiccpind cu acest trimestru iiili carnet: cultural 1
ţinut note de trecere la toate disci­ cu prioritate problemele creşterii RMI) .
plinele. Sub raport calitativ, rezul­ funcţiei educative a acestor discipli­
tate superioare trimestrului I al a- ne, in crearea unei temelii pentru ÎMI MM as Pe timpul vacanţei, in oraşul
nului şcolar anterior s-au obţinut a- însuşirea tehnicii moderne in forma­ Brad a fost organizată o tabără de
tit la ciclul gimnazial cit şi la în- rea conştiinţei socialiste a elevului» FAZA DE MASĂ A FESTIVALULUI instruire a pionierilor comandanţi de
Văţămintul liceal. Printre unităţile a spiritului gospodăresc, a gindirii „CÎNTAREA ROMÂNIE!" unităţi din judeţ. Pe lingă acţiunile
de Invăţămint cu rezultate bune pot lor ştiinţifice precum şl căile de mo­ specifice de vacanţă, ca tenis, şah,
fi amintite şcolile generale nr- 2 şi dernizare a predării lecţiilor in ra­ FESTIVALUL HUNEDOREAN MANIFESTĂRI DEDICATE orientate turistică, pianul zilnic de
nr. 10 din Hunedoara, nr 4 Deva, port cu cerinţele cincinalului revo­ AL OBICEIURILOR LAICE activităţi a cuprins vizitarea unor în­
nr. 2, 5 şi 6 Petrila, nr 6 Petroşani, luţiei tehnico-ştiinţifice. De aseme­ ANIVERSARII LUI treprinderi din oraş şi a locurilor is­
şcolile generale Bretea Romană şi nea se impune utilizarea mal largă DE IARNA PETRU RAREŞ torice din împrejurimi, intîlniri cu
nr 1 Crişcior, liceele pedagogic şi in temele date spre rezolvare elevi­ Duminică, la Deva a avut loc activişti de partid şi de stat. o Intre
„Decebal" din Deva. liceele real-u- lor a datelor concrete izvorite din Ou prilejul aniversării a 450 de cele peste o sută de formaţii de ama­
maniste din Vulcan, Petroşani, Brad, dezvoltarea economiei locale, a eco­ faza judeţeană a festivalului hu- tori din judeţ se înscriu şi formaţiile
economic — Petroşani, de mecanică nomiei naţionale, a unor aspecte cu­ nedorean al obiceiurilor laice de ani de la prima domnie a lui Pe­ pionierilor hunedoreni care s-au în­
— Barza şi altele. noscute lor din viaţa de toate zilele. iarnă. După o reuşită paradă pe tru Rareş, domn al Moldovei în­ trecut în cadrul Festivalului „Cinta-
Desigur, raportlnd rezultatele Înre­ Şi profesorii de biologie trebuie şă străzile oraşului, echipele parti­ tre anii 1527 — 1538 şi 1541 — rea României". Confruntarea muni­
gistram în ansamblu la exigenţele mediteze mai profund asupra realiză­ cipante au evoluat intr-un pito­ 1546, în cadrul ciclului de mani­ cipală a adus pe primele locuri şcoala
etapei contemporane. Ia posibilităţile rii unei strînse îmbinări a teoriei cu resc spectacol pe scena casei de festări „Mărturii istorice", Biblio­ generală nr. 7 (brigăzi artistice şi dans
existente, este potrivit să arătăm că practica, a lecţiilor de agricultură teca judeţeană Deva a organizai modern), şcoala generală nr. 2 (dan­
mai sînt o serie de unităţi şcolare eu munca de pe ogoare. Prin orga­ cultură. Un numeros public, ne­ la sala de lectură prezentarea vo­ suri populare), şcoala generală nr. 6
(liceele metalurgice Hunedoara şi nizarea şi conducerea lucrărilor pe lipsit de la asemenea manifestări, lumului „Petru Rareş" de Dumi­ (dans tematic), şcolile generale nr. 2
Călău, mecanică şi electrotehnică De­ lotul şcolar, prin amenajarea solaril- a urmărit şi aplaudat pe inter­ tru Almaş, amenajînd cu această şi 9 (montaje) ; pe locul I la recita­
va, şcolile generale din Certej, Oha­ lor, răsadniţelor, pepinierelor, creş­ preţii frumoaselor colinzi din O- tori s-a clasat grupul şcolii generale
ba, Hărău, Băiiiţa. Vaţa de Jos, Să­ terea unor animale mici cit şl prin haba Ponor, Riu Mic şi Dăblca, ocazie şi o vitrină comemorativă. nr 2 şi Monica Cerchez de la şcoa­
laş ş.a.) unde eficienţa muncii desfă­ organizarea mai eficientă a lecţiilor pe căluşarii din Boşorod, Rădu- la generală nr. 7 (REMUS BAHNA,
şurate reflectată în nivelul de pregă­ de laborator va creşte valoarea for­ leşti, Dineu Mare, Romos, precum ACŢIUNI CU FILMUL VlOREt, ARION — Subredacţla „Tot
tire al elevilor este încă scăzută. mativă a întregii activităţi de educa­ fi pe dubaşii din Glodghileşti, înainte" Hunedoara), a Membri ai
Analizele asupra activităţii din tri­ re a elevilor in spiritul respectului şl tn săptămâna care a trecut, în­ cenaclului literar „Ritmuri" din De­
mestrul I, ce vor avea loc in perioa­ dragostei faţă de muncă. Tătărăşti, Stinceşti Ohaba, Mică- treprinderea cinematografică ju­ va au fost oaspeţii unităţii de pio­
da 15—25 ianuarie a.c. in ţoale con­ Sarcini sporite revin şi Învăţători­ neşti, Godineşti, Almaş Sălifte, deţeană a organizat numeroase nieri de la Şcoala generală din co­
siliile profesorale, vor trebui să fie lor caro trebuie să-şi amplifice pre­ Cărmăzăneşti, Gothatea ţi Gura- acţiuni cu filmul artistic şi do­ muna Hărău. „Contribuţia literaturii
temeinic progălitc şi să se desfăşoa­ ocuparea pe linia prevenirii rcpelen- sada. cumentar. Printre acestea con­ române şi rolul scriitorilor din ţara
noastră la educarea omului de tip
re sub însemnul unei înalte exigenţo ţiei şi ridicării nivelului de pregătire Pe tema acestor tradiţionale o-
şi al responsabilităţii sociale ce re­ al elevilor din ciclul primar. Apre­ biceiuri, s-a desfăşurat in conti­ semnăm interviul cinematografic nou" a fost tema acestei în­
vine fiecărui slujitor al şcolii. Pro­ ciem că trebuie renovată metodologia „File din epopeea naţională" ce a tâlniri. (prof. EUGEN METEŞAN).'
gramele de măsuri ce vor fi pre­ de lucru in sensul ca toţi învăţătorii nuare un simpozion la care an avut loc la Luncoiu de Jos şi ca­ e Concursuri gen „Cine ştie. ciş-
zentate ou acest prilej vor trebui să să se apropie cu mal mult tact şi prezentat comunicări Iosif Harţa re a fost urmat de prezentarea tigă", pe teme ca „Tradiţii ale luptei
vizeze prin conţinutul lor în primul înţelegere de şcolarii lor, să le cree­ de la Institutul de cercetări etno­ filmului artistic „Pintea" ; simpo­
rînd creşterea calităţii activităţii la ze un cadru cit mai adecvat şi a- grafice şi dialectologice Bucureşti, zionul „P.C.R. — organizatorul şl seculare a poporului român pentru li­
clasă, in sensul sporirii eficienţei e- trăgător de studiu in clasă, să lucre­ bertate socială şi independentă naţio­
ducative şi legării mai strînse a te­ ze diferenţiat cu fiecare dintre ei Rusalim Işfănoni şi Petrişor Cio- conducătorul victoriilor noastre", nală", „Independenţa reflectată în li­
oriei de practică. stimulimlu-le in acelaşi timp intere­ robea, de la Centrul judeţean de la Zlaşti, completat de filmele
Fiecare specialitate — istoric, ştiin­ sul pentru munca independentă. îndrumare a creaţiei populare şi documentare „Soarele ne luminea­ teratură", „Sîntem nepoţi de daci şi
ţe sociale, limba şi literatura româ­ Avind in vedere că cel de-al doilea mişcării artistice de masă. ză deopotrivă", „Omagiu ţării" şi de romani" s-au desfăşurat la şcolile
nă, matematică, fizică, chimie, bio- trimestru reprezintă o etapă hotări- INTILNIRE CU CITITORII „Al Xl-lea Congres al partidului", generale din Băieşti şi Topliţa, pre­
logio ş.a. — trebuie să-şi aducă in- toare in încheierea cu succes a aces­ precum şi seara de întrebări şi
tr-o măsură mai mare contribuţia la tui an şcolar, avem datoria să regin- Vineri, 14 ianuarie, orele 18,00, va răspunsuri ţinută la Brîznic pe cum şi la şcolile generale nr. 2 şi 8
pregătirea şi formarea profilului dim Întregul mod de planificare şl avea loc la Librăria „Mihai Emines- tema „Educaţia ateist-ştiinţifică, din Hunedoara şl nr. 6 din Lupenl
moral-politic al viitorului cetăţean ca­ organizare a muncii, in sensul găsi­ cu“ din Deva lansarea romanului factor important în formarea con­ (GHEORGHE BOCŞERI, instructor la
pabil să se integreze armonios tn rii unor soluţii mai exigente de ridi­ „Talida", al scriitorului Ion Grecea. Consiliul judeţean al organizaţiei pio­
viaţa economlco-socială a patriei. care pe un pian superior a conţinu­ Cu acest prilej, autorul va avea o ştiinţei socialiste", după care au
Astfel considerăm că pentru valo­ tului procesului do invăţămint. Intîlnire cu cititorii din oraş. rulat filme documentar-ştiinţlfice. nierilor) .
rificarea din plin a semnificaţiei po­ Cincinalul revoluţiei tehnico-ştiinţi­
litice şi educative a istoriei şi ştiin­ fice, dimensiunile dezvoltării sociale
ţelor sociale există şi alte numeroase contemporane şi viitoare no relevă
metode şl mijloace, dincolo de cele faptul că insuşi conceptul actual de O LECTURA INTERESANTA SI UTILA
pe care le oferă lecţia. Ne gîndim la modernizare a invăţămintului trebuie
reevaluat în acord cu înnoirile soci-
rolul pe citre-1 pot avea materialele
didactice ajutătoare (hărţi, documen­ al-umane proprii prezentului şi vii­ ritmuri mim
te, planşe, grafice, tablouri, materia­ torului dezvoltării noastre sociale.
..Pornind de la faptul că în socie­
le arheologice etc.) din păcate nu tatea noastră nouă — sublinia secre­
întotdeauna folosite în munca cu c- Supliment politic, social-cultural editat de zia­ Românicl“ t> Mărturii străine despre războiul
tarul general al partidului nostru, to­
levii, lecţiile la muzee de istorie, vi­ varăşul NICOLAE CEAUŞESCU, la rul „Drumul socialismului" Deva şl Comitetul de independenţă e Poezie, proză, reportaj a Re­
zite şi excursii la monumente şi in Congresul educaţiei politice şl al cul­ de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Hu­ produceri de artă a Cronici literare, de artă
localităţi avînd Însemnătate istorică, turii socialiste — învăţămintul con­ nedoara. şi dramatice a Sport a Caricaturi.
vizionarea şi comentarea filmelor do­ stituie un factor principal de edu­ DIN CUPRINS : 10 pagini, 2 lei.
A Oameni şt fapte in anul 29 al Republicii
cumentare sau artistice cu teme de caţie şi formare a omului nou, Pro­ ’• Sub semnul festivalului naţional „Cintarea Suplimentul poate fi procurat de la unităţile
istorie, organizarea de Intîlniri cu gramul partidului şl hotărlrile Con­ de difuzare a presei din judeţ.
şită de forţele armate contrare­
voluţionare.
După înfringerea revoluţiei, nici
umilinţele, nici maltratările, nici
ameninţările şi nici temniţele nu
au putut să fringă stejarul cu a-
dînci rădăcini înfipte în solul stin-
cos al Apusenilor. „Unicul dor al
Avram Iancu—conducătorul revoluţiei vieţii mele e să-mi văd naţiunea
fericită" spunea viteazul revoluţio­
nar. Caracterul său dirz, ataşamen­
din 1848“-1649 în Transilvania sporit puterea pentru alte acţiuni
tul său sincer faţă de popor i-au
in sprijinul drepturilor moţilor, in
sprijinul înfiinţării unei „academii"
declara descendent din Horia atît desfiinţarea iobăgiei, refuzul gu­ .al munţilor" şi „ghinărar" (gene­ pe seama poporului român (în ca­
prin înrudire de neam, cit mai a- vernului revoluţionar maghiar de ral). Spre el işi îndreptau privi­ re scop îşi lăsa întreaga avere), in
les prin identitatea de idealuri, a a acorda libertăţi naţionale româ­ rile şi speranţele nu numai tran­ sprijinul înfiinţării unei tipografii
fost cea mai mîndră şi vitează fi­ nilor şi votarea de către Dieta din silvănenii, ci şi revoluţionarii din care să tipărească foile de trebuin­
gură a generaţiei sale. Numele lui Cluj a anexării cu forţa a Transil­ Ţara Românească şi Moldova. ţă pentru cîştigarea dreptăţilor po­
Iancu a fost şi este asociat eve­ vaniei la Ungaria — măsură arbi­ Sub conducerea Iancului, in porului. A rămas printre moţii săi
nimentelor revoluţionare din anii trară ce nu ţinea seama de voinţa Munţii Apuseni s-a realizat un pînă la sfîrşitul vieţii — în sep­
1843—1849, după cum aceste eveni­ majorităţii covîrşitoare a popu­ fapt de o deosebită semnificaţie : tembrie 1872, fiind înmormînlat la
mente nu pot fi înţelese pe deplin laţiei — au dus la dezbinarea for­ organizarea pentru întîia oară în Ţebea, lingă gorunul lui Horia.
fără personalitatea lui Avram ţelor revoluţionare române şi ma­ istoria Transilvaniei a unei puteri Preţuit astăzi mai mult' ca ori-
Iancu. ghiare, ajungindu-se pînă la tragi­ populare. Locul vechii administra­ cînd, Avram Iancu, acest revolu­
Situaţia specifică din Transilva­ ce conflicte armate de pe urma că­ ţii feudalo-nobiliare a fost luat ţionar temerar s-a impus „in ochii
A fost un fiu de moţ, născut în nia. caracterizată prin îmbinarea rora au profitat forţele reacţiona­ de alta, aleasă prin sufragiu uni­ contemporanilor săi ca şi a poste­
cil doilea deceniu al secolului al asupririi sociale cu asuprirea na­ re : nobilii şi autorităţile habsbur- versal. Semnificaţiile adinei şi rităţii ca o figură luminoasă, ex­
XlX-lea, crescut în ambianţa so­ ţională, a generat o stare de pro­ gice. multiple au fost netăgăduite : în­ presie a luptai hotărite şi a se­
cială a Apusenilor, cunoscător al fundă revoltă în masele largi înzestrat cu excepţionale însuşiri locuirea unor instituţii feudale cu tei de dreptate şi independenţă na­
nedreptelor rinduieli politico-socia- populare, a creat un adevărat de organizator, cu un remarcabil altele noi, radical deosebite ; veri­
le şi naţionale, instruit la şcolile ghem de contradicţii deosebit ■ de talent de strateg revoluţionar, Ian­ ficarea maturităţii politice a popo­ ţională a poporului român". Apre­
înalte ale vremii unde a învăţat ascuţite, ceea ce a făcut ca şi lup­ cu a devenit conducătorul oştirii rului însuşi, puterea lui de „a se cierile t o v a r ă ş u l u i Nicolae
Ceauşescu, secretarul general al
multe lucrRri folositoare, dar a ta revoluţionară să capete o am­ revoluţionare române din Munţii guverna şi administra pe sieşi" ne­ Partidului Comunist Român, cu­
observat şi multe judecăţi strimbe. ploare şi intensitate deosebite. Apuseni, organizînd temeinic apă­ mijlocit, „fără conducerea vreunei
Adăugind acestora agerimea minţii Asemenea lui Nicolae Bălcescu rarea acestei regiuni şi respingînd alte puteri străine". prind gîndurile şi sentimentele în­
şi sensibilitatea inimii, simţui şi a altor conducători revoluţionari cu succes forţele superioare ata­ Ca rezultat al tratativelor purta­ tregii noastre naţiuni socialiste,
dreptăţii şi echităţii, se pot înţele­ români, Avram Iancu s-a pronun­ catoare. te între Avram Iancu şi conducă­ sentimente calde, pline de dragoste
ge mai deplin omul şi faptele sale, ţat ferm, încă de la începutul re­ De la începutul revoluţiei şi pî­ torii revoluţiei maghiare a fost
concordanta deplină între gîndirea, voluţiei, pentru colaborarea revo­ nă la sfîrşitul viforoaselor întîm- semnat în vara anului 1849 „Pro­ şi respect faţă de cel ce a fost
„Craiul munţilor".
credinţa lui Avram Iancu şi aspi­ luţionară româno-maghiară. Amî- plări, toţi cei oropsiţi şi năpăstuiţi, iectul de pacificare", dar aceasta
raţiile, idealurile poporului. narea fără termen a aplicării în toţi cei însetaţi de dreptate şi li­ nu a mai putut împiedica deznodă- IOAN ANDRIŢOIU
Avram Iancu, tribunul, care se Transilvania a legii privitoare la bertate, îl socoteau pe Iancu „crai mîntul tragic al revoluţiei, înăbu­ Muieul judeţean Deva