Page 26 - Drumul_socialismului_1977_01
P. 26
ANUL XXIX
NR. 6151
MARŢI,
18 IANUARIE
1977
8 pagini — 50 bani
EFICIENTA SPORITA actualitatea politica
9
întregii activităţi economice lui 1977 s-a încheiat sub auspi lată nu numai pentru întreprin
Cea de a doua să.ptămînă a anu
derile vizitate, ci pentru toate
ciile vizitei de lucru pe care to
colectivele de muncă din indus
varăşul NICOLAE CEAUŞESCU, tria românească. Aceste jaloane
secretarul general al Partidului sînt, pe de o parte, o continuare
ValoFlflcarega superioară o resurselor Comunist Român, a făcut-o în firească a sarcinilor programatice
principalele unităţi industriale ale date de secretarul general ai
natoale-profelemă de primii Iiraportanfii municipiului Arad. La întreprin partidului atît la Plenara din no
derea de vagoane, la cea de iembrie anul trecut a C.C. al
strunguri şl la fabrica de ceasuri P.C.R., cît şi cu prilejul unor vi
ca Iractrastrlet locale < „Victoria”, la combinatul de în zite de lucru în mai multe uni
grăşăminte chimice, ca şl la în tăţi industriale, de proiectare şi
tâlnirea cu membrii biroului Co construcţii din Capitală şi din al
— Întreprinderea judeţeană mobilă în valoare de 50 milioane tragerea în circuitul economic a mitetului judeţean de partid A- te judeţe ale ţării. Ele sînt par
de industrie locală desfăşoară lei, 60 000 tone pîine, 105 000 tone unor noi resurse naturale din ca rad, secretarul general al parti te integrantă a preocupărilor par
o activitate complexă, aducin- produse zaharoase şi altele. De drul judeţului. Multe s-au confir dului a discutat cu muncitorii, cu tidului pentru sporirea rodniciei
du-şi o contribuţie importantă menţionat că am livrat suplimen mat şi azi se valorifică din plin inginerii şl proiectanţii, cu ca muncii în toate domeniile de ac
la dezvoltarea economico-socia tar la fondul pieţei un volum de sau urmează a fi puse în valoare dre de conducere din ministerele tivitate — bază sigură a creşterii
lă a localităţilor judeţului, la produse în valoare de 7,5 milioane in curând. M-aş referi la apele mi de specialitate, cu activişti de venitului naţional şi pe această
creşterea nivelului de trai al lei. De asemenea, prin perfecţio nerale de la Băcîia, la resursele partid şi de stat o seamă de pro cale a nivelului de trai al între
populaţiei. narea unor tehnologii de lucru, de calcar de la Pojoga, de andezlt bleme izvorîte din obiectivele si gului nostru popor.
— Intr-adevăr, unităţile de in—, de la Brad, de cuarţite din Valea sarcinile stabilite de Congresul al în cadrul vizitei de lucru în
dustrie locală din judeţul nostru A Jiului, de dolomită de la ZLaşti, Xl-lea pentru cel de al doilea an municipiul Arad, tovarăşul Nicolae
lucrează în 10 ramuri industriale, Convorbire cu ing. de bioxid de carbon de la Oco al cincinalului revoluţiei tahnico- Ceauşescu a fost salutat pretutin
realizînd o gamă largă, diversă de PETRU PRODAN, directorul liş — Călan etc. Pentru valorifica ştilnţifice. Au fost abordate pro deni cu deosebită căldură, cu
produse, începînd de la maşini— Întreprinderii judeţene rea deplină, superioară, a acestor bleme ale modernizării producţi manifestări de înaltă stimă şi
unelte şi confecţii metalice, la mo de industrie locală resurse, a multor altora, am dez ei, sporirii productivităţii munci! respect de către oamenii muncii
bilă şi ţesături, de la materiale de voltat o bună parte din secţiile şî a gamei sortimentale, ale fo arădeni — români, maghiari, ger
losirii spaţiilor de producţie, re
construcţii la bunuri alimentare existente, am deschis secţii, ate mani şl de alte naţionalităţi.
etc. Ţinînd seama de dispersarea liere, cariere noi, dotate cu maşini ducerii cheltuielilor materiale şi Rapoartele zilnice ale colective
unităţilor, secţiilor, atelierelor prin mai buna organizare a muncii şi agregate moderne, de mare ran ale costurilor producţiei. Sînt, de lor de muncă, datele statistice a-
noastre în întreg perimetrul ju şi întărirea disciplinei de produc dament şi eficientă. Planul de in fapt, citeva din direcţiile esenţi supra activităţilor productive din
deţului — atît în mediul urban, ţie, productivitatea muncii a mar vestiţii al întreprinderii pe acest ale de acţiune conturate cu pre întreaga ţară arată că întregul
cit şi în cel rural — ne străduim cat o depăşire de 4 la sută faţă de an prevede o sumă importantă cizie vizînd creşterea eficienţei
să organizăm cit mai bine munca plan. pentru valorificarea superioară a întregii activităţi, cerinţă formu (Continuare în pag. a 2-a)
— Şi in acest an, industria lo
în toate compartimentele, la fieca cală are sarcini mobilizatoare. resurselor naturale din cadrul ju
re punct şi formaţie de lucru, pen deţului. Vom moderniza şl dezvol
tru oa sarcinile . să fie realizate La Consfătuirea de lucru de la ta unele din capacităţile actuale,
ritmic, de calitate, la toţi indica C.C. al P.C.R. din 27—28 decem vom realiza noi şi importante ca
torii. brie 1976, secretarul general pacităţi de producţie in această centenarul independenţei
— Să poposim puţin în sec al partidului, tovarăşul Nicolae principală direcţie a activităţii
torul statistic şi să notăm cî- Ceausescu, sublinia că .......... IN noastre. Mi-aş îngădui să menţio
LOCALA
teva din principalele realizări DUSTRIA BAZEZE IN TREBUIE nez doar citeva dintre aceste o-
PRIMUL
SE
SĂ
ale industriei locale din judeţ biective, pe care le vom realiza în Infîmpinarea mărie aniversări
in anul 1976. RIND PE VALORIFICAREA integral sau parţial în acest an 7
SUPERIOARA A RESURSELOR secţia de ană minerală de la Bă-
— Planul pe primul an al cin *
cinalului revoluţiei tehnico-ştiinţi- DE MATERII PRIME SI MA- cîiş, secţia cks valorificare a bioxi
DIN
TERIALF{
JU
CADRUL
fice a fost îndeplinit în 23 noiem dului de carbon de la Ocoliş — Că Succese de seama în producţie
DEŢELOR RESPECTIVE". Ce lan, unitatea de măcinare a calcl-
brie. Depăşirile de plan anuale au vizează preocupările dumnea
însumat 87 milioane lei la produc voastră în această direcţie ? tei de la Brad, dezvoltarea carie OŢEL PESTE PLAN cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţi-
ţia globală şi 58 milioane lei la relor de calcar de la Pojoga şi fice o constituie reducerea cheltuie
producţia marfă. Cit priveşte spo — Este sarcina principală a Gambrinus — Petroşani, dublarea Dcsfăşurind larg întrecerea socia lilor de producţie, a consumurilor de
rurile de produse fizice realizate I.J.I.L. Deva în acest an,.în între capacităţii carierei de la Zam şi listă din primele zile aie anului, co materii prime, materiale, combusti
în 1976, acestea se cifrează la : gul cincinal. Aş vrea să' arăt că, a capacităţii secţiei de măcinare a lectivul do muncă de la O.S.M. I bili, energie electrică. Acţionînd cu
bune
obţine
constant
rezultate
în Iiotărîre şi răspundere in această di
35 000 mc prefabricate din beton, în ultimii ani, întreprinderea noas producţie. Prin organizarea superi recţie, muncitorii, tehnicienii, maiştrii
200 strunguri, 100 000 tone calcar, tră a investit peste 4 milioane lei bentonitei de la Gurasada. Vom oară a muncii, respectarea riguroa şi inginerii de Ia F.I.L. Orăştie înre
50 000 mp ţesături. 600 000 tone a- numai în activitatea de cercetare să a tehnologiilor de elaborare şl gistrează rezultate notabile. Astfel, la
gregate de carieră şi balastieră, geologică pentru identificarea şi a- (Continuare în pag. a 4-a) utilizarea la capacitate optimă a a- maşinile-unelte SN. 320. SR. 250 şi SI,,
gregatelor, otelarii do aici au reali au fost înlocuite unele repere de
zat peste sarcinile de plan Ia zi mal metal cu altele din materiale mai
mult de 400 tone de oţel. De menţio uşoare şi mai iertine — îndeosebi din
Pe suprafeţe cît mai mari nat calitatea foarte bună a metalu mase plastice —, prin care s-au re
lui
condiţiile
în
elaborat,
reducerii dus simţitor greutatea şi costul res
consumului de materiale şl energie pectivelor maşini-unelte. Acţiunea de
electrică. O contribuţie însemnată la reducere a consumurilor specifice
obţinerea acestor rezultate şi-au a- continuă, în paralel cu grija pentru
legumFYImpurii în solarii dus-o comuniştii : ştefan Dumitrică, îmbunătăţirea calităţii produselor.
Dumitru Şorban, Alexandru Nojogan,
Simion Mărilă şi alţii. MAI MULTE PRODUSE
Subliniind necesitatea realizării tăţile agricole şi în cadrul gospo lă din Boşorod a valorificat în a- SARCINA LA EXPORT PENTRU SIDERURGIŞTI
întregului program privind produc dăriilor populaţiei pentru extinde nul trecut produse in valoare de A FOST DEPĂŞITĂ Holărît să-şi îndeplinească exem
ţia legumicolă, astfel incit în fie rea sistemului de culturi protejate. 96 lei de pe fiecare mp de solar, plar sarcinile do plan şi angajamen
Colectivul de muncă de Ia „Mar
care judeţ să se asigure producţii In acest scop, adunarea activului revenind un venit de 960 000 lei mura" Simeria a demarat promiţător tele asumate în îrtrecerea socialistă
le pentru consumul populaţiei şi Comitetului judeţean de partid din la heotar. în anul 1977. Astfel, la sortimentul pe acest an, colectivul de muncă ai
unele disponibilităţi destinate fon domeniul agriculturii, care avut loc Materializarea imperativului de rinichi abrazivi, planul pe prima ju Fabricii de produse refractare Baru
îşi amplifică eforturile în fiecave sec
dului central. în cuvîntarea la la începutul lunii ianuarie a.c., a extindere a suprafeţei solariilor in mătate a lunii ianuarie a fost depă
Consfătuirea de lucru de la C.C. al stabilit oa în anul 1977 suprafaţa judeţul nostru impune o serie de şit cu 80 la sută, s-au obţinut supli ţie. la fiecare punct de lucru. Dez-
voltind producţia de prafuri exoter-
P.C.R.. din 27—28 decembrie 1976, solariilor să fie extinsă cu cel pu acţiuni pregătitoare. Solariile se mentar peste 2 000 mp dale mozai- me, atît de necesare la turnarea o-
secretarul general al partidului, to ţin 10 hectare. . cate, importante cantităţi de alte
produse. Merită consemnat, în mod ţelulul, F.P.R. Baru a depăşit planul
varăşul Nicolae Ceauşescu, a tra Avantajele şi posibilităţile largi Dr. ing. MIHAI GUŢA deosebit, faptul că planul lunii ia la acest sortiment, pe perioada
sat sarcina ca în acest cincinal să ce există pentru a practica siste nuarie Ia export — de 5 000 mp da scursă de la începutul anului, cu
fie dublată suprafaţa solariilor. So mul de cultivare a legumelor în director general adjunct le mozaicate — a fost îndeplinit inte 34 la sută, livrînd siderurgiştilor hu-
luţionarea problemei producerii le spaţii protejate cu folii de polieti la Direcţia qenerală pentru gral, urmîrd ca, pînă la finele lunii nedoreni un apreciabil volum de
gumelor timpurii şi aprovizionării lenă au fost reliefate convingător aaricultură şi industrie el să fio apreciabil depăşit. prafuri peste plan. De asemenea, au
î-n cele mai bune condiţii a popu de experienţa a numeroase coo alimentară a Judeţului IMPORTANTE REDUCERI fost produse suplimentar sarcinilor
de plan 10 tone de plăci lermoizo-
laţiei judeţului nostru cu produse- perative agricole, consilii populare, AXE CONSUMURILOR SPECIFICE lanto si cărămizi refractare în va
le respective impune măsuri ener scoli şi gospodării ale populaţiei. Una din principalele coordonate ale loare de peste 220 000 lei.
gice, acţiuni hotărite în toate uni Spre exemplu, cooperativa agrico (Continuare în pag. a 4-a)
1
Oamenii Văii Jiului îl cunosc nn mai muncea încă tare greu. In
bine şi-l iubesc pe minerul şef tr-o vreme ajunsesem de aveam IN INTERIORUL
de brigadă loan Miclea III, de 11 oameni ai zilelor noastre vreo 35 de kile. Astăzi lucrurile
la sectorul IV al minei Lonea. s-au schimbat mult în bine. Este ZIARULUI
La rândul său, bărbatul acesta drept, munca în mină e grea,
brav, iscusit şi neîntrecut miner *
îndrăgeşte nespus de mult Va bărbătească, dar eu cred că nici 1877—1977. Centenarul
nu-ţi
dăruieşte
atâtea
o
alta
lea, cărbunele ei, munca, oame bucurii.
nii, mai cu deosebire ortacii. În — Am auzit că aveţi o brigadă independenţei de stat a
gemănarea aceasta de sentimen Minerul bună, că mai toţi minerii vor să României (pag. a IlI-a)
te de o parte şi de alta s-a sta
tornicit de-a lungul a 27 de ani, muncească cu loan Miclea III. Adunări generale pen
— Eu îs asrrru cu oamenii, dar
de cînd, ' copilandrul de-atunci, ■ drept. La mine în brigadă sin-
loan Miclea III, la nici 18 ani, cu mîini t&n ca nişte fraţi buni. Muncim tru dări de seamă şi
poposea în Valea Jiului, la Lo cu toţii. Nimeni nu-şi înşeală or alegeri în organizaţiile
nea, la mina pe care n-a mai de partid (pag. a IT-a)
părăsit-o. de aur din tacii. Care încearcă s-o facă
— Ce v-a adus aici, la cărbu n-are loc printre noi. Eu nu ştiu
ne 7 il întrebăm. ce-i aia să nu-mi fac planul. Zi Ritmuri hunedorene
de zi, lună de lună. Muncim, dar
— Eu îs moţ, din Mogoş. Am
fost copii mulţi acasă. Săraci. abatajul sîntem şi răsplătiţi. Am şi uitat (pag. a Vl-a)
de cînd nu mi-a intîrziat sau
Am rămas orfan de mic, nu-mi
cunosc părinţii, m-a crescut un lipsit nemotivat vreun om. . Eu Sport (pag. a Vil-a)
frate mai mare. De ce am venit sînt întotdeauna alături de ei şi
aici ? Să muncesc, să mă fac om. de cărb la bine şi la rău. organizez, asi- Dialog cu cititorii
Nu mi-e ruşine s-o spun, am ve GH. I. NEGREA
nit în opinci, am făcut citeva şu
turi cu ele. Atunci, in 1950, se (Continuare în pag. a 2-a) (pag. a VII -a)
