Page 27 - Drumul_socialismului_1977_01

DRUMUL SOCIALISM

5,0
i
OfOI'
mobilizezi Prin efortul unanim al cooperatorilor - j 9.00
11,20
12,05
popi
si se situeze i rat ;
13.00
\ bul
jurn
doru
De obicei, adunările în care se cii cu oamenii chiar şeful secţiei, eeştia se numără Eugeniu Gălbenu­ Adunarea de dare de seamă şi nate de creştere a producţiei a- £ I
analizează activitatea pe o perioa­ inginerul Eugeniu Gălbenuşă, om şă, Gustav Spori, Mihai Eamosni- alegeri a organizaţiei de partid gricole şi, implicit, a bunăstării 22...
dă mai îndelungată, cum sînt cele crescut şi educat în acest colectiv: cu, Constantin Popescu, Ştefan Re­ nr. 1 a C.A.P. Beriu — brigada cooperatorilor. Nu toate terenu­ jUtei
ciU
pentru dări de seamă şi alegeri, — In secţie şi în acest schimb pede, Gheorghe Pînzaru, Toader de cîmp şi grădina de legume — rile de oare dispune cooperativa ştiri.
sînt relevante pentru calităţile u- nu avem numai comunişti. Noi însă Apostu, Molnar Alexandru şi mulţi s-a desfăşurat într-un moment au fost folosite la maximum, a-
nui colectiv, pentru maturitatea cu avem datoria să-i atragem pe toti alţii. deosebit de important din viaţa xistă încă terenuri degradate din IV
care ştiu să discearnă problemele. la muncă asiduă pentru îndeplini­ Adunarea însă a criticat pe unii acestei unităţi agricole : prin cauza băltirilor iar la unele cul­ 5,0;
Participînd la adunarea pentru rea sarcinilor. Trebuie să-i facem comunişti care se abat de la dis­ munca spornică a cooperatorilor t u r i — plante tehnice, legume şi Radi
dare de seamă şi alegeri, co­ pe toţi să înţeleagă un lucru e- ciplina muncii, nu manifestă ma­ şi mecanizatorilor, anul 1976 s-a cartofi — nu s-au realizat pro­ Revi
muniştii din schimbul . A al sec­ senţial, anume că ceea ce fac co­ ximă exigenţă fată de propria ac­ încheiat cu rezultate bune. Pentru ducţiile planificate. O cauză prin­ croft
cipală a acestor nerealizări o con­
ţiei I furnale de la C.S. Hunedoa­ muniştii nu este numai pentru ei, tivitate, lipsesc de Ia adunări şi de participanţii la adunare a consti­ stituie slaba participare la muncă Riisp
ra au selectat şi concentrat ope­ ci pentru întregul nostru popor. De la învăţărnîntul de partid, nu de­ tuit un motiv de' mîndrie rapor­ a unor cooperatori, inclusiv, a u- Bule
rativ dezbaterea asupra uneia din aceea, este firesc ca toţi să pună pun eforturi susţinute pentru ca tarea îndeplinirii planului produc­ nor comunişti din această orga­ rile
<le ş
cele mai importante probleme, a- umărul cu răspundere la' îndepli­ întregul colectiv să se ridice la ni­ ţiei globale pe C.A.P. şi reali­ nizaţie de bază, care nu au efec­ iiieri
nume cum a muncit birou! orga­ nirea planului. Noi însă trebuie să velul sarcinilor ce îi stau în fată. zarea de beneficii. tuat la timp întreţinerea cultu­ Radi
completată
Anul 1976, anul redresării eco­
adoptată,
Hotărîrea
nizaţiei de bază cu oamenii, cum fim exemplu în muncă şi în toate cu un însemnat număr de propu- nomice a cooperativelor agricole, rilor de mentă şi a legumelor, nu ştiri
le-a stimulat avîntul, priceperea, raporturile sociale au intervenit energic pentru eli­ dia
dăruirea şi iniţiativa. O asemenea viziune reprezintă, minarea pierderilor la recoltarea pref<
Iată ce spuneau. între altele, de fapt, modalitatea în care comu­ cartofilor. rfi ;
cîţiva dintre vorbitori : niştii au dezbătut, activitatea birou­ Adunări generale pentru dări de seamă Dacă biroul organizaţiei de ba­ Club
sul
Alexandru Molnar : Activitatea lui, a întregii lor munci pentru ză s-a îngrijit de ţinerea'la timp la*i*
soarta producţiei de fontă şi pen­
biroului organizaţiei de bază a fost tru calităţile şi resorturile oame­ şi aleg le de a adunărilor, de desfăşurarea nor­ fi* c
fructuoasă. Prin aceasta si activi­ mală a vieţii de partid în orga­ 20,30
nilor. nizaţie, el nu a acţionat sufi­
tatea biroului grupei sindicale s-a 20,45
Îmbunătăţit... Colectivul schimbului A şi-a de­ a reprezentat, deci, pentru coo­ cient în direcţia mobilizării la neav
păşit sarcina cantitativă de plan pe neri şi sugestii, pune la îndemîna muncă a unor cooperatori, nu a oră ;
Dumitru Cunţan : Biroul a mun­ anul 1976 cu 8 800 tone de fontă. noului birou ales jaloane precise peratorii din Beriu, un examen desfăşurat o activitate educativă
cit bine cu oamenii ; nu avem co­ Au fost obţinute unele rezultate de acţiune, prin care. să se asigu­ trecut cu bine, reaiizîndu-se cea susţinută în rîndul membrilor a- 24,0J
munişti sancţionaţi, planul şi an­ bune şi în reducerea cheltuielilor re o participare mai activă şi mai mai bogată recoltă din istoria cestora. Este semnificativ în a-
cooperativei.
gajamentul pe anul 1970 ni le-am materiale, a costului producţiei. largă a comuniştilor, a tuturor an­ ceastă privinţă un exemplu : la 5,0(
Darea de seamă şi cuvîntul
îndeplinit şi depăşit.. Comuniştii au apreciat însă că tot gajaţilor din schimb la îndeplini­ participanţilor la dezbateri au recoltatul cartofilor unii membri Ritm
Mihai Adrian : Ar fi bine ca bi­ acest colectiv dispune de rezerve rea sarcinilor mobilizatoare pe a- subliniat realizările bune ale ai organizaţiei, între care si in­ prog
roul organizaţiei să se ocu.pe mai care trebuie puse în valoare. De telectuali ai comunei, au lucrat vis ta
nul 1977. Sînt vizate aici rolul adu­ cooperativei, la care o impor­
mult şi de angajaţii care nu sînt pildă, mai apar mersuri sinuoase nărilor de partid, U.T.C. şi ale tantă contribuţie şi-au adus-o şi cu sape şi au recoltat toţi carto­ crofc
membri de partid, să-i atragă mai la agregate, opriri, reparaţii ce se grupelor sindicale, al învăţămintu- membrii de partid din organiza­ fii, în timp ce alţii, între care 9,00
bine la îndeplinirea sarcinilor pe efectuează în timp prea lung, de lui politico-ideologic, gazetei de ţia de bază nr. 1. S-a realizat unii cooperatori cu experienţă în
care le avem. Acum, că sînt în unde rezultă mers încetinit, consu­ perete, agitatorilor, al celorlalte for­ o producţie medie la hectar cu lucrarea pămîntului, au recoltat
pragul pensionării, exprim mulţu­ muri mari şi productivitate încă me de influenţare şi determinare 880 kg mai mare decit cea plani­ doar cartofii de la suprafaţă, con­
miri biroului pentru modul în care scăzută. Toate acestea depind de ficată, la grîu, şi cu 100 kg la tribuind astfel la producerea de
m-a ajutat să-mi îndeplinesc sar­ oameni, de conştiinciozitatea cu ca­ a conştiinţei oamenilor. orz, iar la porumb, deşi nu toată pagube. In faţa unei asemenea
cinile, pentru îndemnurile şi îm­ re lucrează fiecare la locul său de Adunarea pentru dare de seamă recolta a ajuns la maturitate, situaţii, biroul organizaţiei de
bărbătările pe care mi le-a dat nu muncă şi alegeri s-a conturat astfel ca un planul s-a realizat. De asemenea, bază, comuniştii trebuiau să in­ 10,00
odată. Oriunde mă voi întîlni cu Darea de seamă a adresat cuvin­ moment important în efortul de a au fost realizaţi şi indicatorii din tervină energic, pentru îndrepta­ Bule
tovarăşii mei, le voi păstra recu­ te de laudă unui mare număr de ridica întreaga muncă de partid la zootehnic şi din investiţii. rea lucrurilor. teca
Desfăşurată în spirit critic, a-
noştinţă şi respect. comunişti care se situează în per­ un nivel mai înalt. dunarea a reliefat, pe lingă re­ A fost firesc, deci, ca hotărî­ ştiri
lodia
Poate că cel mai bine a sinteti­ manenţă în fruntea luptei pentru zultatele bune, şi existenţa unor rea adoptată de adunare să se preft
refere în mare parte la acţiuni
zat unele cerinţe în privinţa mun­ îndeplinirea sarcinilor. Frintro a- CORNEL ARMEANU lipsuri, a unor rezerve însem- ale biroului organizaţiei de bază 15.00
pentru mobilizarea la muncă a juriu
lîomi
cooperatorilor. Prin terenurile de ştiri
care dispune, prin dotările şi in­ l'r,45
actualitatea politică aur vestiţiile masive făcute în această Refle
iL’J ;
cooperativă, există toate condiţii­
(Urmare din pag. 1) ment de 130,2 la sută. Aceasta le ca ea să se ridice în rîndul zică
tră ;
(Urmare din pag, X) Chemarea la întrecere a Comi­ de fapt a devenit o tradiţie, de­ celor fruntaşe. Aceasta este da­ 24.00
tetului judeţean de .frartid Cluj, .gur tot ce trebuie., Să dăm căr­ oarece se repetă de 17 ani de toria principală şi scopul cărora
nostru popor, urmînd îndemnuri­ prin obiectivele stabilite, se con­ bune... Muncind bărbăteşte am cirxd conduce brigada. comuniştii din organizaţia de ba­
le partidului, acţionează cu fer­ turează ca un stimulent puternic ajuns om. Am casă ca o vilă, — Aveţi un secret de reuşiţi ză nr. 1 trebuie să le consacre
5,0;
mitate pentru înfăptuirea neabă­ al efortului întregii noastre naţi­ îmbelşugată, fata studentă la In­ asemenea adevărate recorduri întreaga lor energie, pricepere şi Ritm.
tută a sarcinilor planului pe a- uni pentru edificarea cu succes a stitutul de mine din Petroşani. minereşti ? il întrebăm. capacitate de muncă. prog
nul 1977. In acest context, este societăţii socialiste multilateral Comparaţi şi dumneavoastră pe — Secret ? Da : să munceşti vis ta
de şemnalat chemarea la întrece­ dezvoltate. Săptămînile care ur­ loan Miclea III de acum 27 da cu dăruire, cu întreaga putere, cu T. ISTRATE Ci’Of (
re adresată de Comitetul judeţean mează vor aduce noi elemente de ani cu cel de astăzi, viaţa mea ambiţie şi bine organizat. Asta-i 9,00
Cluj al P.C.R. tuturor comitete­ însufleţire a întrecerii naţionale tot secretul în minerit. lor;
lor judeţene de partid. pentru înfăptuirea cincinalului re­ de tinăr cu a fiicei mele, care-i ...Minerul şef de brigadă loan l’nl îl
azi-mîine inginer... .
în chemare se arată între al­ voluţiei tehnico-ştiintifi.ee, dove­ Miclea 111 intră întotdeauna pri­ şi b
tele : dind din plin elanul patriotic, ...înainte de a-l întîlni pe loan mul in mină si iese în urma or­ Programul Universităţii De
„Prin valorificarea la un nivel profund revoluţionar in care este Miclea III trecusem pe la comi­ reţe
superior a potenţialului tehnic, angajat întregul nostru popor tetul de partid, al minai. Ni-l tacilor. In cei 27 de ani n-a a- şoari
vut nici o iniirziere, nici o lipsă
ştiinţific, material şi uman de pentru propăşirea multilaterală a descrisese în mare tovarăşul An­ tee si dres*
care dispunem,.aşa cum ne-a in­ patriei socialiste. drei Colda, secretarul comitetului de la şut. Un singur certificat letin
dicat tovarăşul Nicolae Ceauşeseu, Succinta cronică a săptămînii de partid. medical l-a înregistrat, doar pe 23,30-
— Oameni ca loan Miclea III citeva zile. In brigada lui are
secretarul general al partidului, consemnează, firesc. - încheierea sînt tot mai mulţi aici la Lonca. mineri români, maghiari, ger­
în centrul întregii activităţi vom recensămîntului populaţiei şi al
pune creşterea puternică a efi­ locuinţelor — acţiune socială de Harnic pînă la dăruirea totală, mani, oameni din cele mai dife­ 5,01
cienţei economice, accentuarea re­ larg interes întreprinsă de partid. fire deschisă, cinstit şi foarte a- rite locuri din ţară. Pe toţi îi în­ Ritm
gimului sever de economii de ma­ Efectuarea recensămîntului a an­ propiat de ortaci. La întrecerea vaţă nu numai să muncească, să 24 ianuarie 1977 — Anii I şi II: . prog
terii prime şi materiale, combus­ trenat zeci de mii de cadre di­ pe bazinul carbonifer Valea Jiu­ ciştige. dar si să fie oameni cu Dezbatere la Cabinetul judeţean vista
iirofi
tibil şi energie electrică. Vom ac­ dactice, statisticieni şi economişti, lui s-a clasat pe locul II la a- adevărat, în familie, in lumea pentru activitatea ideologică şi po- .9,00
ţiona cu înaltă răspundere şi con­ care. de-a lungul a 8 zile de mun­ batajele frontale. Datorită lui se de dincolo de abataj. Mulţi, foar­ litico-educativă. Oma
secventă pentru creşterea pro­ că intensă şi de mare răspundere lucrează la mina Lonea cu aba­ te mulţi dintre cei care au mun­ 25 ianuarie 1977 — Anul III: Dez­ 12,05
ductivităţii muncii, ridicarea ni­ au străbătut oraşe, 'cartiere'şi sa­ taje frontale. A fost primul de la cit sub mina lui sînt astăzi şefi batere la Cabinetul judeţean pen­ popu
velului tehnic şi calitativ al pro­ te, ducînd la îndeplinire o im­ noi care a pus plasă la tavanul de brigăzi, de schimb si echipe, tru activitatea ideologică şi poli- ferai
ducţiei, pentru reducerea substan­ portantă sarcină politică, socială abatajului. Este un miner comu­ are şi maiştri $i ingineri. El a tico-educativă. 15,00
ţială a cheltuielilor de producţie, şi civică. Presa, radioul si televi­ nist care merită toată lauda... rămas statornicul şi neîntrecutul 26 ianuarie 1977 — Anul IV: Dez­
contribuind astfel la creşterea mai ziunea au relatat tot timpul de­ Brigada condusă' de loan Mi­ miner şef de brigadă, pentru batere ia Cabinetul judeţean pen­
rapidă a venitului naţional şi a spre sprijinul larg pe care popu­ clea III a încheiat anul 1976 cu- tru activitatea ideologică şi poli- uatn
nivelului de trai al întregului laţia de la oraşe şi sate l-a acor­ un plus de . cărbune de paste’ care munca, mineritul sînt pasi­ tico-educativă. de '
popor". dat acţiunii de recensămînt.. 5 300 tone, realizînd un randa­ uni de-o viaţă. Programul pentru toti anii începe Rom.
la orele 18. dresi
Radi'
dans)
la viaţa culturală a oraşului, la so- 4
în lumina Programului de mă­
suri adoptat de Plenara C.C. al Din activitatea consiliilor pentru educaţie politică şi cultură socialistă luţionarea treburilor obşteşti. / Dl
P.C.R. din 2—3 noiembrie 1976, a Anul acesta, în care vom sărbă- ) B 0Q
exigenţelor puse în fata noastră de tori evenimente de mare semnifi- i conc
Programul ideologic al partidului, caţie şi trăire patriotică — 70 de .' dioju
Consiliul orăşenesc pentru educa­ ani de La răscoala din 1907, Cen- 1 zica]<
'.
ţie politică şi cultură socialistă Pe- tenarul cuceririi independentei de / 5 ) ate <
trila acţionează stăruitor şi perse­ stat a României. împlinirea a trei ) iartl
verent, cu responsabilitate şi in­ decenii de la proclamarea Rcpubli- 4 î®: 10
transigenţă pe linia formării omu­ cii — întreaga muncă cultural-edu- »
t
lui nou, cu o înaltă conştiinţă so­ cativă va avea în centrul atenţiei sa- ) .\ .
me
0
cialistă, cu o atitudine demnă, îna­ recţie. Mai bine de 500 de elevi pat elevi şi părinţi, mineri, şefi de Mateşan, Vistinica Mocanu, Be- le înrădăcinarea in conştiinţe a înal- 1 tui i
intată faţă de muncă, în societate din toate şcolile oraşului s-au în- brigăzi, maiştri şi ingineri mineri, denczki Emilian, Victor Boian şi telor sentimente patriotice, cinsti- > per. tt
şi familie, întreaga muncă desfă- tîlnit cu cadre de bază ale forţe­ fruntaşi şi evidenţiaţi în muncă. alţii au fost încadraţi într-o mun­ rea lor prin fapte de muncă res- ţ nal »
şurîndu-se sub îndrumarea şi con­ lor noastre armate. Tema dezba­ Intre copii şi muncitori s-a înfiri­ că utilă si se ţin de. treabă, şi-au ponsabilă, harnică, abnegantă. , coi ^
ducerea directă, nemijlocită, a or­ terilor : dragostea faţă de patrie şi pat un dialog viu, emoţionant şi întemeiat familii sănătoase. Sîntem conştienţi de răspunde- l \<
ganelor şi organizaţiilor de partid. popor, însemnătatea şi modul ei de educativ despre muncă, despre sa­ In cadrul participării noastre ia rile deosebite ce ne revin privind >
Tn centrul preocupărilor noastre exprimare practică în viata de fie­ tisfacţiile şi bucuriile pe care le Festivalul naţional „Cîntarea Româ­ transpunerea în fapte a Programu- 4
situăm cultivarea dragostei pentru care zi. Schimburile de experien­ oferă datoria împlinită exemplar. niei", axăm întreaga tematică pe lui ideologic şi de educaţie socia- ,
muncă, pentru activităţi legate de ţă avînd ca scop orientarea şco­ Iniţiativei „Brigada de producţie educaţia patriotică prin muncă, listă al partidului. Avem începu- )
specificul muncii minereşti, mai cu lară şi profesională a elevilor nu şi educaţie , socialistă" i-am adus pentru muncă. La faza municipală tufi bune, dar şi minusuri, nea- 1 B
seamă în rîndurile tinerilor. Preo­ ne linîităm să le organizăm doar la E.M. Petrila o completare, anu­ a festivalului am luat 7 locuri întîi. junsuri. Vom persevera ou şi mai *
cupările noastre în această direc­ la clasele terminale, ci le facem me : „Sărbătoritul săptămînii". Săp- Pentru prima oară Petrila are un multă fermitate in acele direcţii ^
ţie sînt diverse. Căutăm să le a- încă din primii ani de şcoală, dar tămînal apare fotografia celui mai cor bărbătesc compus din mineri, care se potrivesc cel mai bine spe- «
nd
daptăm cit mai bine diferitelor ca­ la vizitele în unităti economice, la brav miner din săptămîna respecti­ un altul al cadrelor didactice „Rap­ cificului vieţii şi muncii oraşului 1 j, uilr
monumentele istorice dau parte, de vă, alături de citeva rînduri calde
tegorii de tineri — elevi, pionieri, asemenea, toţi elevii oraşului. sodia", precum şi unul femeiesc, nostru, oamenilor lui. Sub îndru- 4 iară
muncitori —. sondăm opiniile lor despre el, iar la „Faptul zilei" a- format tot din cadre didactice ; marea şi cu ajutorul permanent al ) rat ;
asu.pra unor acţiuni, tocmai pentru Petrila, unităţile sale economice par frecvent evenimente pozitive două cenacluri literare, s-a învio­ organelor şi organizaţiilor de partid ţ ciubi
ca acestea să aibă o aderenţă şi o de bază. au mii de fruntaşi în şi negative din munca şi viata co­ rat activitatea la cluburile munci­ încurajăm iniţiativele ce se nasc în i Radio
eficienţă cît mai bună, să devină muncă. La rîndul lor, aceşti mi­ lectivului respectiv. „Judecata ob- toreşti. A-cţionăm oa acest festival colectivele de muncă, în vederea I ec«r
ceea ce urmărim prin ele : pîr- neri fruntaşi au copii de frunte la ştei" este de asemenea deosebit de să devină într-adevăr al hărniciei, angajării tot mai active a tuturor l BU ]
ghii mobilizatoare în muncă, să in­ învăţătură. Aşa s-a născut ideea utilă. Cel care greşeşte este pus al fruntaşilor In muncă, să laude oamenilor muncii din Petrila la ) dc
fluenţeze conştiinţe, să le întăreas­ concretizată La E.M. Petrila în pa­ in dezbaterea ortacilor, care-1 ju­ pe cei destoinici şi să ţintească cu înfăptuirea neabătută a politicii ţ tu:
că şi susţină. noul „Pe aceleaşi trepte ale hăr­ partidului şi statului nostru. j Tea,
niciei", la care stau alături foto­ decă ou toată asprimea, dar prin­ tărie pe cei care nu ţin pasul cu ) zică
Alături de cultivarea dragostei grafiile minerilor fruntaşi şi ale cipial, tovărăşeşte. Aş aminti că la noi. Subliniez că efectul acestei
faţă de muncă şi în strînsă îmbi­ copiilor lor. Este o iniţiativă deo­ noi funcţionează bine şi „Sfatul munci se vede tot mai mult, mai ÎOAN ORZA \ ţr«■ ;
nare cu ea acţionăm pentru întă­ sebit de activă, cu o puternică for­ omeniei", atît la nivelul oraşului, secretar al Comitetului I Muzif
rirea spiritului patriotic, a dra­ ţă educativă, mobilizatoare, pe care cît şi în marile întreprinderi. Tre­ cu seamă în modul în care locui­ orăşenesc de partid Petrila, J de şt
torii Petrilei, tineri şi vîrstnici, ro­
gostei faţă de patria noastră so­ o vom generaliza la toate unităţile. cuţi prin filtrul exigent al acestuia, mâni, maghiari, germani, de alte preşedintele Consiliului ( 2,25-:
cialistă. Iată citeva dintre acţiu­ „Dialog între generaţii" s-a inti­ tineri şi mai vîrstnici, ca : Ionel .naţionalităţi îşi îndeplineo^ sarcini­ orăşenesc pentru educaţie
nile ce au avut loc în această di­ tulat o acţiune la care au partici­ Carculea, Vasile Nemeş, Gheorghe le la locurile de muncă, participă politică şi cultură socialistă