Page 28 - Drumul_socialismului_1977_01

DRUMUL SOCIALISMULUI O NR. 6151 O MARŢI 18 IANUARIE 1977 Pag. 3

Revoluţia de ia 1848 — 450 DE ANI DE LA ÎNSCĂUNAREA LUI
PETRU RAREŞ
remarcabil în Supta poporului român Existenţă şi legendă

pentru independenţă şi unitate naţională

Ce înseamnă o legendă dacă na atât. A fost acesta un vis sau o ol>-
— aşa cum scria Andrâ Maurois In sesie pe care el a ştiut s-o prefa­
Revoluţia de la 1848 din ţările naţională In. care se prevedea i Problema unirii principatelor, tcrt memoriile sale — „istoria unei e- că In realitate. A existat Intr-ade­
române, determinată de adlnclrea „naţiunea română răzimată po din motive de ordin extern. n-« xistenţe după ce timpul şi uitarea văr un moment în care steaua sa a
crizei feudalismului şi de înăspri­ principiul libertăţii, egalităţii şl fost Inclusă In proclamaţia de la au purificat-o" ? Pentru că, intr-a­ prins să scapere orbitor la zenit:
rea dominaţiei străine, a creat un frăţiei — pretinde independenţa sa Islaz, dar imediat oe revoluţia a devăr, măsurată cu clepsidrele im­ visa stăpînirea asupra Întregului
cadru favorabil de manifestare a naţională, în respectul politic, ca ieşit victorioasă, ea a fost consem­ placabile ale veacurilor, o existen­ Ardeal. Stăpânea în Ardeal cinci
luptei pentru înfăptuirea unităţii să figureze în numele său ca na­ nată permanent în presa bucureş- ţă se purifică printr-un fel de de­ cetăţi tari, iar euvîntul său era
şi independenţei naţionale a po­ ţiune română, ca naţiunea română teană. In primul său număr, „Po­ cantare, păstrîndu-se din ea doar aici lege. Redobîndise Pocutla şi
porului român. să-şi aibă dregătorii săi în toate porul suveran* consemna că avea ceea ce nu poate fi uitat S-ar mai era domn al Ţării Moldovei In ho­
Referindu-se la revoluţia de ramurile administrative, judecăto­ drept scop „unirea provinciilor ro­ cuveni poate adăugat că pentru a tarele el fireşti, de la Marea cea
la 1848, tovarăşul NICOLAE reşti şi militare, în aceiaşi propor­ mâne şi tot co va putea duca deveni legendă In această accep­ Mare la Pietrele Doamnei, ca pe
CEAUŞESCU, secretarul general al ţie". Aceeaşi egalitate naţională a România la fericire şi mărire". ţiune, o existenţă trebuie să fie vremea de strălucită amintire a Iul
partidului nostru, arăta .că ea „a fost cerută şi de bănăţeni în adu­ Notabile sînt şi eforturile diplo­ ieşită din comun. Un asemenea Vodă Ştefan. Unul dintre curtenii
exprimat programul unitar al în­ narea ce a avut loc la Lugoj la matice întreprinse în această peri­ destin — alcătuit dealtfel din ace­ şi familiarii săi, sfătuitor de taină
tregului popor, în centrul căruia 4/16 mai 1848. oadă de guvernul revoluţionar eaşi urzeală nemuritoare ca şi des­ şi subtil sol diplomatic, Toma Zu­
obiectivul cel mai imperios era u- Dorinţa de unitate naţională, muntean pentru unirea principat tinul măritului său părinte,- Ştefan gravul, îl numea într-o scrisoare
nirea tuturor românilor în grani­ ideea întemeierii unei Dacii, ma­ telor. Ion Ghica acţiona la Con- Voievod cel Bătrîn — l-a avut şi „lustrul şl nebiruitul domn al Ţă­
ţele aceluiaşi stat naţional, demo­ nifestate pe Cîmpia Libertăţii şi stantinopol, A. G. Golescu-JSlegm Petru Vodă Rareş a cărui legendă rii Moldovei, Petru Voievod*.
cratic, modern şi independent. Toc­ după aceea, sînt consemnate pe se străduia să cîştige sprijinul gu­ începe încă înainte de înscăunare. Ilustru şi nebiruit Biruit a fost
mai aceasta explică faptul că în larg şi cu alte ocâzii. Astfel, în vernului francez, iar Ion Maiores- A fost un bărbat deplin care totuşi la Obertyn şi apoi In 1538,
tot cursul desfăşurării revoluţiei, raportul comitatului Alba Superi­ cu la Frankfurt căuta sprijinul dar nu de oastea Iul Tamovsky,
militanţii paşoptişti din cele trei oară se arăta că „românii din Ar­ parlamentului german. a avut darul de a-şi alcătui viata hatmanul polon, şi nici de cea a iul
ţări româneşti au avut contacte Soliman Magnificul, ci de flecare
strînse, au colaborat şi s-au în- dată de trădarea boierilor. A cu­
isn-877. tniHun «mumii i stat i
tra.ţutorat îndeaproape". noscut aşadar şi umilinţa şi exilai
Revoluţionarii români — pentru ' > şi, fără îndoială, deznădejdea, dar
care idealul unităţii întregului po­ a ştiut să se ridice singur, să rede­
vină iar ceea ce a fost şi să-şi ur­
por român şi al independentei na­ mărească pînă în ultima clipă Înăl­
ţionale era un deziderat legitim —, ţimea gândului şi a visării îndrep­
nu au putut, datorită condiţiilor deal vor să se unească cu cei din In august 1848, Mihail Kogălni- din luciditate şi avînt al visării, tate întotdeauna înspre gloria pa­
externe, să exprime categoric, în Moldova şi Ţara Românească". Pro­ ceanu publica noul program al deci din cele două elemente care triei.
programele revoluţiei, acest ideal. fesorul sas Ştefan Ludwig Roth mişcării revoluţionare — „Dorinţe­ stau la temelia celor mai spectacu­ Faptele, oricît de măreţe, nu
El a dominat însă, ca un fir roşu, scria că „ideea unui stat al româ­ le partidei naţionale din Moldova", loase şi memorabile destine. şi-ar păstra deplina strălucire da­
întreg anul revoluţionar 1848—1849. nilor trăieşte în mii de inimi". în care arată ca o încununare a tu­ Era negustor de peşte, se zice. că n-ar fl însoţite de lucrarea ar­
N. Bălcesc-u sublinia că „împreju­ Ion Ghica sublinia că „românii din turor reformelor înscrise „Unirea Iar Ureche vornicul scrie în cro­ tiştilor. Ar fi exagerat să pretin­
rările politice nu-i iertară pe re­ Principate aşteaptă unirea. Cazul Moldovei cu Ţara Românească", nica sa că „aşa pre Pătru aflîndu-1 dem că Petru Rareş a intuit acest
voluţionarii paşoptişti a pune din era prevăzut, fusese discutat şi ho- considerată drept „cheia bolţii, fără şi adeverindu-1 că iaste de osul lui
început în programa lor chestia u- tărît între noi în Comitetul revolu­ dc care s-ar prăbuşi tot edificiul Ştefan Vodă, eu toţii l-au rădicat adevăr. Dar el a fost un om do
acţiune, receptiv 1a freamătul vea­
nităţii naţionale", dar ei „n-au ţionar îndată ce se ivise ideea de naţional". domn, ghenuarie 20". Dacă l-au
cului, prielnic unei impetuoase în­
pierdut un minut din vedere soli­ a se aduna la Blaj". în presa europeană din acea vre­ aflat, înseamnă că l-au căutat anu­ floriri a artelor şi meşteşugurilor.
daritatea ce îi leagă cu toate ra­ într-un raport al judelui primar me apar ştiri privitoare la reven­ me, iar dacă „l-au rădicat domn"
murile naţiei române. Ei au apă­ al Braşovului, găsim consemnat că dicarea legitimă de unitate naţio­ cu toţii, adică în unanimitate, în­ Ca şi părintele său, l-a iubit şi i-a
sprijinit pe meşteri şi pe artişti,
rat şi s-au luptat deopotrivă pen­ „N. Ionescu, G. Sion şi alţi refu­ nală a românilor. ..Allgemeine Zei- seamnă că acest Pătru nu era un ceea ce a făcut dintr-însul un voie­
tru drepturile Moldovei ca şi pen­ giaţi moldoveni ar fi făcut decla­ tung“ consemnează că „poporul ro­ necunoscut căci sfatul niciunei ţări vod de tip renascentist, distins mi­
tru ale Ţării Româneşti, ei mereu raţii făţişe despre reînfiinţarea mân din toate provinciile vrea să nu aduce în scaun un negustor litar, abil diplomat şi ales iubitor
au apărat drepturile românilor din Daciei". se unească într-o singură ţară" ; oarecare chiar de-ar fi din al artelor. Destin rar şi fericit:
Ardeal, Banat şi Hungaria". „Neue Rheiniche" menţionează că os domnesc. Petru făcea par­
Revoluţionarii munteni, ia 9 iu­ numele său va rămîne înfrăţit îa
Teama de intervenţie străină, nie 1848, au declarat la Islaz că mulţi cred că Moldova se va uni te fără îndoială din marea negus- eternitate cu un timp .anume, lu­
lipsa din ţară a unor luptători u- „sînt o naţie mai mult de 8 mi­ cu principatul de dincoace, adică torime care reprezenta o autentică minos şi demn, pe care-1 numim cu
nionişti consecvenţi şi, mai ales, a lioane de suflete (cifră care în­ cu Ţara Românească. forţă a epocii nu numai in dome­ recunoştinţă şi mîndrie „epoca Iul
unui contact strîns cu masele popu­ senina totalitatea naţiunii româno Revoluţia de la 1848 din ţările niul economic, ci şi în cel politic. Petru Rareş". Este una din epocile
lare, i-au făcut pe revoluţionarii din acea vreme) şi, la orice inva­ române s-a desfăşurat regional şi Drumurile sale de negoţ străbăteau de înaltă înflorire a Moldovei şl
moldoveni să nu pună în mod ma­ zie din afară ce le va ameninţa cu o evoluţie diferenţiată, datorită tîrguri şi cetăti de la Chilia şi Ga­ de intensă contribuţie a spiritului
unor împrejurări obiective, îndeo­
nifest problema unirii şi indepen­ libertăţile, fiecare va şti să-şi a- sebi de natură externă. Definito­ laţi pînă Ia Lvov şi Cracovia, ca- românesc la tezaurul artistic al u-
denţei în Petiţia-proclamaţie de la pere vetrele". riu este însă existenţa unui pro­ răle sale purtau marfă, pungile sa­ manitătdi.
Iaşi. Petru Balş, mai tîrziu, făcînd Din motive de conjunctură inter­ gram unitar al naţiunii române, un le aur, iar mintea sa relaţii taini­ Unde sfîrşeşte existenţa, unde în­
referiri la discuţiile revoluţionari­ naţională, revoluţionarii au înscris program realist care a constituit ce şi planuri oare i-au deschis dru- cepe legenda ? Nimeni n-ar putea
lor moldoveni din martie 1848, a- în proclamaţia adoptată doar „in­ un îndreptar general de acţiune mui măririi, proiectîndu-1 apoi în spune. Au rămas faptele — îndrăz­
răta că „atunci s-ar fi abordat şi dependenţă administrativă şi legis­ politică nu numai in perioada re­ nemurire. neţe, limpezi, mîndre — singurele
problema unirii României şi reali­ lativă şi neamestec al niciunei pu­ Gîndul cel mai înalt care i-a că­ care ne pot păstra amintirea lui.
zării ei". teri din afară", ceea ce echivala voluţiei, ci şi în întreaga perioa­ lăuzit întreaga viaţă a fost acela Incercînd să le evocăm, Ii aducem
dă de constituire şi organizare a
în Transilvania, pe Cî'mpia Li­ (ca şi revendicarea transilvăneni­ statului român modern. de a aduce din nou Moldova la în semn de dragoste şi omagiu ga­
bertăţii de la Blaj, Adunarea Na­ lor), o afirmare naţională catego­ strălucirea la care se afla pe vre­ roafa roşie a gîndului nostru de
ţională a românilor ardeleni din rică a poporului român şi un pas Prof. GH. BOC5ER! mea luminatului său părinte şi, da­ peste veac.
3/15 mai 1848 a aprobat Petiţiunea spre independenţa naţională. Deva că se putea, chiar mai mult decît RADU CIOBANU
carnet cultural PENTRU ÎNDEPLINIREA PLANULUI ECONOMIC fN PROFIL TERITORIAL
Activitate susţinută, responsabilă, pentru
FAZA DE MASĂ A FESTIVALULUI
„CÎNTAREA ROMÂNIEI" contractarea de animale şi produse animaliere
EVOLUŢIA FORMAŢIILOR 1NTÎLNIRE CU CITITORII
MUZICAL-COREGRAFICE Cu ocazia lansării volumului „Prie­ îndeplinirea planului economic în cinile economice pe 1977. Asigu­
In cadrul etapei de masă a festi­ tenii mei, concurenţii", azi, la libră­ profil teritorial, constituie o pre­ răm pentru dezvoltarea creşterii
valului naţional „Cîntarea României", ria „Ion Creangă" din Petroşani şi animalelor — ocupaţie de bază
in numeroase comune ale judeţului la Liceul din Petrila, iar mîine la ocupare permanentă a Comitetului
nostru s-au desfăşurat ample spec­ librăria „Mibai Eminescu" din De­ de partid şi a Consiliului popular pentru cetăţenii noştri — reprodu­
tacole iu cadrul cărora pe scenele va, Liceul minier din Deva şi Termo­ comunal Balşa. în realizarea sar­ cători de rasă, întreprindem ac­
aşezămintelor culturale au evoluat centrala Mintia, scriitorul Mibai Flo- cinilor ce ne revin un rol impor­ ţiuni de curăţare şi fertilizare a
formaţiile muzical-coregrafice. In rea se va întilni cu cititorii. tant îl are încheierea de contracte păşunilor şi finaţurilor, asigurăm
duminicile următoare va veni rîndul MANIFESTĂRI omagiale cu gospodăriile populaţiei pentru surse de apă pentru adăpatul ani­
formaţiilor corale, brigăzilor artistice EMINESCU creşterea şi livrarea de animale şi malelor.
de agitaţie, montajelor literare, de . Activitatea desfăşurată In acest
la Casa de cultură din Hunedoara,
dansuri tematice ş.a. Cele mai bune cu prilejul împlinirii a 127 de ani de produse animaliere la fondul de scop ne„a permis să obţinem în
colective vor promova in faza inter- la naşterea luceafărului poeziei ro­ stat. In acest scop, noi acţionăm
cooperatistă. în fiecare sat prin colective for­ fiecare an rezultate bune. Anui
In Valea Jiului, faza de duminică mâneşti, a fost organizat medalionul mate din secretarii organizaţiilor trecut, de exemplu, comuna noas­
a reunit atît formaţii aparţinind clu- „Mihai Eminescu" cu participarea de partid, deputaţi, membri ai or­ tră a livrat unităţilor contractante
.burilor şi caselor de cultură din membrilor cenaclului literar „Izvoa­ ganizaţiilor componente ale Fron­ 600 miei, 200 oi, 392 porci, 573 bo­
sistemul sindicalelor, cit si cele ale re". Au citit din creaţia lor Daniel tului Unităţii Socialiste şi achizi­ vine adulte şi tineret, 4 180 hi lap­
căminelor culturale. Cikini, Rodica Buta, Ion Mermczan, tori, conduse de membri ai comite­ te de vacă, 75 hl lapte de oaie,
Ana Ciontea şi Eugen Evu, iar Vio-
SPECTACOL rel Dunăre şi Ioan Evu au interpre­ tului comunal de partid şi ai bi­ 7 900 kg lână. In fruntea acţiunii,
„In lume nu-s mai multe Româ­ tat cîteva piese din repertoriul mu­ roului executiv al consiliului popu­ dind pildă celorlalţi cetăţeni, au
nii" — s-a intitulat spectacolul lite- zicii folk. fost şi sînt comuniştii şi deputaţii,
rar-muzical-coregrafic prezentat ia lar. Discutăm cu membrii fiecărei
Haţeg de către formaţiile artistice -Ar gospodării despre posibilităţile şi între care se numără : Ion S. Cor-
ale casei de cultură. Foarte reuşite La Biblioteca judeţeană Deva au contribuţia pe care pot să şi-o a- nea, Ion Branea, Constantin Ciu-
evoluţiile corului, grupului de reci­ fost organizate două recitaluri de ducă la realizarea sarcinilor econo­ ceanu, Păştiuţ Cornea, Ion Sime-
tatori. colectivului de montaje, bri­ versuri din opera marelui poet inti­ mice ale comunei, avantajele acor­ drea, Rusalina Duma, Petru Nicu-
găzii artistice de agitaţie, grupului tulate „Natura în opera ini Emf- Noui centru civic ai Hunedoarei date de stat crescătorilor de ani­ la. Un exemplu bun ii dau cres­
vocal, formaţiei de dansuri popu­ nescu" şi „Profil eminescian". De a- se remarcă prin construcţii cu o male şi veniturile pe care le pot cătorii care realizează anual intre
lare, orchestrei de muzică popu­ semenea, recitaluri au mai fost or­ linie arhitectonică elegantă, modernă. realiza’. De asemenea, in fiecare 7 000—15 000 lei din vînzarea ani­
lară şi ale soliştilor vocali. (Petre ganizate la Haţeg, Orăştie, Simeria malelor şi a produselor animaliere.
Fărcaşiu, corespondent). şi alte localităţi. Foto : VIRGIL ONOIU sat s-au dezbătut şi aprobat sar-
Dintre aceştia amintesc pe Petru
Sînziana, din Poiana, Ion Bălşan,
din Techereu, Aron Moga, din Gal-
bina, Gheorghe Rad lui Petru şi
Gheorghe Rad lui Gheorghe din
In concordanţă cu orientările cu­ statîndu-se că rezolvarea funcţiona­ Oprişeşti. Am reuşit, ca urmare a
prinse în documentele partidului In spiritul legii sistematizări? lă şi aspectul faţadelor nu cunoaş­ muncii’ perseverente şi responsabi­
le desfăşurate de comunişti şi de­
nostru, cu prevederile Legii siste­ te o îmbunătăţire substanţială, a- putaţi, sprijiniţi permanent de co­
matizării şi ale altor acte normative, ceasta şi datorită calităţii slabe a mitetul comunal de partid, ca an
Comitetul executiv al Consiliului documentaţiilor, s-a hotărât ca pro­ de an fiecare crescător să aibă cel
popular municipal Deva urmăreşte Atenţie permanentă dezvoltării iectele pentru aceste locuinţe să se puţin un contract pentru animale
în mod permanent modul cum se facă de către Institutul judeţean de şi să livreze La fondul de stat, în
desfăşoară activitatea de sistemati­ proiectare, iar acestea să fie pu­ medie, cel puţin 400 1 lapte, de la
zare şi de construcţii în teritoriu. urbanistice a municipiului Deva se în mod gratuit la dispoziţia ce­
In lumina noilor sarcini şi indica­ tăţenilor. Pentru a se urmări cum o vacă.
Pentru anul acesta, pînă la 10
ţii date de secretarul general al se respectă disciplina în construc­ ianuarie, s-au încheiat contracte
partidului, tovarăşul N i c o 1 a e In -cadrul perimetrului se promo­ pectului arhitectonic al frontului ţie şi se aplică în teren cele sta­ pentru 331 bovine adulte şi tine­
Ceauşescu, a fost revăzută şi reac­ vează realizarea eşalonată a locu­ stradal. bilite în domeniul sistematizării, ret, 544 porci, 200 oi şi miei, 3 600
tualizată schiţa de sistematizare, a- inţelor, începînd din zonele centra­ Irl vederea asigurării dezvoltării s-au efectuat mai multe controale hl lapte de vacă si 70 hl lapte de
vîndu-se în. vedere prevederile pla­ le către cele periferice, iar pentru în urma cărora s-au constatat o oaie La unii indicatori sarcinile
nului de dezvoltare economico-so- asigurarea unei densităţi sporite în In perspectivă a municipiului, o a- serie de abateri, luîndu-se măsuri sînt’ realizate şi depăşite. Aşa cum
tenţie deosebită s-a acordat ampla­
cială în profil teritorial a muni­ zona centrală a municipiului, ma­ de sancţionare a celor vinovaţi şi ne-am angajat în adunarea acti­
cipiului în cincinalul 1976 — 1980. sării noilor obiective economice pe de respectare strictă a legalităţii. vului Comitetului judeţean de
compacte.
platforme
industriale
Problemele dezvoltării urbanisti­ rea majoritate a apartamentelor se Au fost stabilite şi măsuri care să partid din domeniul agriculturii,
ce a municipiului au fost dezbătu­ vor realiza pe străzile Lenin, Pro­ Astfel, în zona industrială şi de conducă la îmbunătăţirea activităţii care a avut loc în 4 ianuarie a-c.,
te In cadrul unor consfătuiri, în­ gresului, 23 August, 7 Noiembrie şl depozite Deva-Sud, se vor realiza de sistematizare şi construcţii, la vom realiza integral sarcinile de
truniri, sesiuni ale consiliului popu­ M. Eminescu. La ansamblurile pro­ In acest cincinal noi capacităţi de ridicarea urbanistică a municipiu­ contractare a animalelor^ şi a pro­
lar, expoziţii publice şl cu alte pri­ iectate şi In curs de realizare, in producţie pentru industria minieră lui nostru, la crearea unor condi­ duselor animaliere, aducînd o con­
şi cea alimentară.
lejuri, purtîndu-se un permanent urma analizelor făcute, s-a trecut ţii de muncă şi de viaţă tot mai tribuţie sporită la aprovizionarea
dialog cu cetăţenii, cu cadrele de la îndesiri şi completări cu un nu­ O contribuţie importantă la ridi­ bune pentru toţi cetăţenii. populaţiei.
specialişti. In urma unor ample măr suplimentar de apartamente şl carea urbanistică a municipiului Ing. IOAN GALEA
analize, perimetrele construibile ale dotări comerciale. Astfel de spaţii aduc şi construcţiile de locuinţe prim-vreepreşedinte ai ADAM MOGA
municipiului şi ale localităţilor a- comerciale s-au realizat pe bule­ proprietate personală ce se reali­ Comitetului executiv al secretarul Comitetului
parţinătoare au fost restrânse cu 523 vardul N. Bălcescu, contribuind prin zează numai In regim de 2 şi 3 ni­ Consiliului popular municipal comunal de partid,
ha teren care a fost redat în cir- aceasta la mai buna deservire a veluri. A-nalizîndu-se modul în ca­ primarul comunei Bălţa
lntlAt „f+ «| lj, tm.bofifntirea as- re se execută aceste clădiri şi con- Deva