Page 29 - Drumul_socialismului_1977_01

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI O NR.

• .%+■ '< \
TEHNICA «ORGANIZARE «EFICIENTA MAR

Aţi mir
cută la
.Munţii R_...
I ştie că o p
i pufoasă, i
I gustoasă. P
. de turişti, i
Adunările generale ale oamenilor muncii INVESTIŢIILE - ÎN TERMEN, ECONOMICE, I cine o face.
. o femeie şi
1 gîţă, un pe:
/ DE CALITATE , zont prin
v
Vom e siderurgiei minereu mei mult şi mai bun“
i
99 Pe platforma Chişcădaga
In cursul anului 1976, minerii de ţiei miniere Teliuc, a lansat-o către la mina centrală, i-a asigurat pe
la Teliuc s-au confruntat cu o se­ toate colectivele întreprinderii mi­ cei prezenţi la adunarea schimbu­ / de anonim.
rie de greutăţi şi neajunsuri. Dar niere Hunedoara. Iată cîteva din lui III că, prin asigurarea cores­ Este necesară o mobilizare mai energică a \ şi acum, in
i ce 80—85 de
aceşti oameni pricepuţi şi destoinici principalele obiective cuprinse în. punzătoare cu rambleu, îndeosebi a \ de. Aduce
din Poiana Ruscăi, în frunte cu chemarea la întrecere, la care toa­ abatajului 148, prin întărirea dis­ l cuptor, ami
comuniştii, şi-au mobilizat toate te cele trei schimburi şi-au expri­ ciplinei şi mai buna organizare a ' pune la cot
forţele, au lucrat cu pasiune şi mat răspunsul lor angajant: depă­ muncii, colectivul din care face par­ Tortelor, accelerarea ritmurilor de lacra l aluat pe ca
răspundere şi au reuşit să obţină o şirea planului anual la minereu te va extrage suplimentar peste " ar face o s
serie de rezultate bune. Ele au fost brut extras cu 5 500 tone, la pro­ 6 000 tone de minereu. „Este nece­ V ar cintări c
— Încă înainte de finalizarea pri­
evidenţiate zilele trecute, in cadrul ductivitatea muncii cu 1 la sută, sar — sublinia ing. Petru Beldea- mei linii a obiectivului — ne spunea revizuiri şi amînări, de data aceasta, / grame. Cupt
la etapa a U-a, există nişte grafice ţ un furnal, a
adunărilor generale ale oamenilor îmbunătăţirea calităţii minereului nu, şeful minei centrale — să ing. Vasile Şandor, şeful Şantierului precise, temeinic fundamentate, des­ / continuu.
muncii, care au avut loc pe fiecare cu 2 la sută, reducerea cheltuieli­ completăm parcul cu numărul de nr. 7 Deva al T.C.I. Timişoara (omul pre care toţi interlocutorii ne-iiu I Cînd minei
din cele trei schimburi de la sec­ lor materiale prin economisirea a vagoneţi necesari, să asigurăm per­ care s-a confruntat cu cele mai mari spus că sint bune, sint... ultimele şi i trele“ să-i
ţia minieră Teliuc. N-aş vrea să le 200 mc lemn de mină, 8 000 kWh manent abatajele cu rambleu, să probleme la Chişcădaga) —, noi am pot fi respectate întocmai. Sigur că j Gogîţă, o fi
mai amintesc, deoarece atît dările energie electrică, 2 000 kg metal fe­ corelăm mai bine lucrările din ca­ început lucrările la linia a Il-a, un­ aceasta presupune, în primul rînd. o l şi harnică.
de seamă prezentate, cit mai ales ros, 10 000 kg ciment, 20 000 mc aer rieră cu cele din subteran, să -cre­ de ne-am concentrat- acum un mare mobilizare mai intensă a forţelor la
discuţiile au accentuat, în mod cu comprimat, realizarea suplimentară ăm noi fronturi de lucru, să rea­ volum de forţe. Acţionăm, în princi­ flecare punct de lucru chiar din a- NEGLIJ
pal, la închiderea morilor de făină
cest început de an. Vizita pe şantier
totul deosebit, asupra lipsurilor pe a 30 ml la lucrările de pregătire, lizăm la lucrările de înaintare cel şi de ciment — etapa a U-a —, la şi discuţiile cu unii muncitori ne-au l La ferma
care le-am mai avut in aproape creşterea că 1 la sută a indicelui puţin 70 ml în fiecare lună". închiderea silozurilor de făină şi de oferit suficiente posibilităţi să con­ > Mărtlneşti
toate compartimentele de muncă, de utilizare a fondului de timp. Alţi vorbitori, între care briga­ ciment, la turnarea unor utilaje, statăm că încă nu s-au reîntors la j Costescu, ipf
asupra necesităţii de a fi mai exi­ „N-am muncit rău în 1976 — dierii Gheorghe Iacob, Sandu Saf- pe care colaboratorul nostru — lucru toţi oamenii, că se duce lipsă ' domn ' c o
genţi cu noi înşine, de a ne îmbu­ a spus şeful de brigadă din carieră, ta şi Vasile Buleu, maiştrii Dan T.M.U.Ch.B. ni le-a montat, precum de forţă de muncă în unele specia­ | Aici am găs
nătăţi activitatea fiecare acolo un­ Aurel Marincaş, dar vrem ca anul Adagiu, Nicolae Gîrz şi Victor Vlad, şi la alte lucrări. Aş vrea să spun lităţi, că nu sint asigurate unele ma­ ’ netratate, zei
conducerii
că
indicaţiile
partidului,
de lucrăm. ăsta să lucrăm mai bine. împreună ing. Olimpiu Gorcea, şeful carierei, ale secretarului general, tovarăşul teriale şl utilaje, că timpul de lucru I lăi care se
rie
furajeră
nu este folosit judicios. De aseme­
Subliniind spiritul critic şi auto­ cu brigada mea, ne angajăm să au făcut unele propuneri privind Nicolae Ceauşescu, privind reduce­ nea, este necesară o mai strînsă co­ | defecte, sfocl
critic al majorităţii celor care au realizăm suplimentar 3 000 tone de respectarea graficelor de reparaţii rea costului investiţiilor, se materia­ laborare, conlucrare, înţelegere în­ rul (1). Toafc
luat ouvîntul, dezvăluirea^cu curaj minereu". Da rîndul său-, brigadie­ ale agregatelor şi efectuarea aces­ lizează şi la noi, la închiderea mori­ tre constructori şl beneficiar, acesta | totală lipsă
şi principialitate a lipsurilor, aş rul Emilian Bălan, de la mina est, tora de cea mai bună calitate, pre­ lor de făină, de exemplu, fiind în­ din urmă trebuind să înlesnească resc din par:
vrea să remarc atmosfera generală a exprimat angajamentul ortacilor luarea în mod ritmic a producţiei locuite unele soluţii cu altele mal mal mult decit pînă acum efectuarea | şl formei. C;
simple, mai uşoare, mal economice.
de angajare, răspunsul unanim, săi de a da suplimentar, în acest de minereu de către uzina de pre­ Ieri, şantierul T.C.I.T. a predat unor lucrări, crearea unor condiţii , zească oare
de muncă şl sociale. '
concret, la chemarea la întrecere an, 1000 tone de minereu, iar parare, asigurarea corespunzătoare şantierului TJ.L.I.B., pentru izolat, — Acum, la linia a Il-a, ne-am or­
a fronturilor cu materiale şi a ate­
pe care mina est, din cadrul sec­ maistrul miner Vasile Henzel, de două din cele patru silozuri de ci­ CI
lierelor cu piese de schimb, gos­ ganizat mai bine munca, cu progra­
podărirea cu grijă a combustibilu­ ment, urmind ca celelalte să fio me concrete pe loturi şi formaţii do vor”îv
predate piuă la finele acestei luni.
lui şi energiei electrice. Au fost Evidenţiind activitatea fructuoasă a lucru, cu responsabilităţi precise a- | Această înt
supra executării unor lucrări — re­
EFICIENŢA SPORITA făcute şi alte sublinieri şi propu­ unor muncitori, cum sint cei din leva ing. Cornel Ivanici, şeful şan­ ' cuitorii sătuli
neri, toate vizînd realizarea anga­
de lăcătuşul loan
formaţiile conduse
tierului T.M.U.Ch. Bucureşti. Ne a- I cil construcţii
jamentului unanim al minerilor de Şuteu, dulgherul Hanko Emeric, fie- flăm cu cuptorul de clinclier nr. 2 ' Fundaţia est
la Teliuc : de a da siderurgiei mi­
rar-betonisul Gheorghe Voinescu, zi­
întregii activităţi economice darul Gheorghe Bodac şi alţii, şeful în finisaje finale, lucrăm la schim­ 110 ani, iar <
aici în stive
nereu mai mult şi mai bun.
bătorul de căldură şi răoitorul gră­
şantierului 7 ne-a asigurat că lucră­
tar, la montarea morilor de făină şi | sat sint suf
IOAN M. POPA II rile la linia a U-a se vor încadra in de ciment, la silozurile de ciment, ar putea real
şef de brigadă, preşedintele graficele de execuţie. Aici se impu­ pregătim pentru rodaje uscarea de i şi cind îi va
(Urmare din pag. 1) vom acţiona cu toate forţele, sub comitetului sindicatului ne o precizare : dacă la lucrările din argilă şi de zgură, de la etapa a
îndrumarea permanentă a organi­ prima etapă a obiectivului, graficele n*a, concasarea de calcar, alte in­
mai realiza o balastieră de mare zaţiei de partid, pentru întărirea al secţiei miniere Teliuc de execuţie au suferit nenumărate stalaţii. Toţi muncitorii noştri, din
rîndul cărora i-aş evidenţia pe şefii
capacitate pe Mureş, o staţie de ordinii şi disciplinei de producţie, de echipă Vasile Faraschlv, Teodor „PE SP1
sortare-spălare a balastului la Si- pentru ridicarea pregătirii profe­ Urs, Nicolae Filip, Dumitru Cluceru, „M-am du;
meria, alte obiective prin care do­ sionale a cadrelor, pentru atrage­ Tlcă Eliade (împreună cu oamenii dustriei local
rim să asigurăm întregul volum rea mai hotărîtă a specialiştilor la lor) sint hotărîţi să depună toate nin din Dei'i
de agregate sortate de balastieră rezolvarea tuturor problemelor eforturile pentru finalizarea la ter­ cu capsule <
necesar economiei judeţului. Pre­ producţiei, la promovarea pe sca­ men a tuturor lucrărilor. vede că ace
Kclerindu-se la activitatea generală
ocupări susţinute avem şi pentru ră largă a progresului tehnic. grea — in u
p unsul vînzăt
valorificarea resurselor locale în Avem o sarcină de creştere a de pe şantier, la eforturile deosebite „n-avem !“
ale unor muncitori, maiştri, formaţii
ramura alimentară şi a industriei productivităţii muncii, în acest an, de lucru, tovarăşul Miliai Dinu, se­ plecase o al
uşoare. Un obiectiv de mare im­ de 10 la sută comparativ cu anul cretarul Comitetului de partid de pe o cutie de <
portanţă pentru industria judeţu­ 1976, ne-am propus reducerea cu platformă, sublinia cu justeţe : cum vinzâtoi
lui îl constituie secţia de la Brad aproape 6 tone la 1 milion lei — Ultimele planuri şi grafice de c- după tejghea
de valorificare a pietrelor semi- producţie a consumului de metal, xecuţie întocmite sint realiste, mo­ ghe Ardelean
preţioase din judeţ, care va avea, a altor materiale, combustibil con- • bilizatoare. Ele pot fi respectate nu­ încercat să
corespondenţii
în final, o producţie anuală con­ venţional şi energie electrică, pen­ mai dacă toţi factorii, in primul rînd 12 ianuarie a
siderabilă. tru reducerea continuă a cheltu­ cei de conducere şi organizare a toare de sen
muncii, vor conlucra mai strîns, se
— Şi in industria locală, în­ ielilor de producţie, îndeosebi a vor întrajutora mai mult între ei, Ilieş. „Aveţi
treaga activitate trebuie să se celor materiale, unde avem unele vor fi mai mult în mijlocul oameni­ fon pentru i
caracterizeze printr-un nivel depăşiri generate de gradul redus lor la locurile de muncă ale acestora. — a venit pr<
tehnic şi calitativ corespunză­ de prelucrare a- unor confecţii me­ La şantierul nr. 7 s-a declanşat o am căutat sul
tii de capsul
tor al produselor, să realizeze talice. Prin toate acţiunile între­ pasionantă întrecere între formaţiile am întrebat-o
o înaltă eficientă economică. prinse, prin toate măsurile aplica­ de luaru, dar mai mult trebuie să se roşit ca foci
de
Cum veţi asigura aceste dezi­ mobilizeze cei I.M.I.A.B. la şi şantierele scuză : „Ştiţi
T.I.L.I.B.,
T-M.U.Ch.B.,
derate ale economiei naţionale, te, colectivul I.J.I.L. Deva este ho- caro au de executat un mare volum varăşul lmgim
ale progresului tării ? tărît să materializeze exemplar toa­ de lucrări. De asemenea, este mo­ Întreprindere
— Toate obiectivele noi vor fi te sarcinile trasate de conducerea mentul ca, în faza in caro ne aflăm, capsule". Am
dotate cu utilaje, instalaţii şi a- de partid. tru rindurile <
zătoarei de a
gregate modeme, în actualele ca­ beneficiarul să-şi unească mai mult nâ“.
pacităţi vor fi perfecţionate şi mo­ Convorbire realizată de Aspect din atelierul montaj strunguri de la Fabrica de industrie locală forţele cu constructorul.
dernizate tehnologiile de lucru, DUMITRU GHEONEA Orăştie. Foto : VIRGIL ONOIU G. DINU 'sr
Paşi de,., mele In desfăşurarea din experienţa unităţilor ' Legume timpurii în j
învăţămmtukii profesional H agricole-fruntaşe' " ' j (Urmare din pag. 1) tinsă peste arc
fier beton înf:
X amplasează in locuri adăpostite, Tpămîn*
agroindustrial C.A.P. Cristur: 4119 kg gria k hectar lingă clădiri, în curţi lingă obsta­ te cultiva salat
Sub .
cole naturale care protejează con­
tra vuiturilor. Scheletul poate fi ză timpurie şi
sau trei rânduri
In raidul efectuat marţea şi joia discuţii neorganizate pe la grajd Cooperativa agricolă din Cristur multe produse şi am obtinut o din material lemnos sau din fier
trecută (când au fost programate li_ se spune de către lector cum se situează în rîndul unităţilor din rentabilitate ridicată la această cul­ beton. înălţimea construcţiei nu Avantajul cu
lecţii 1a învăţămîntul profesional să îngrijească şi să hrănească ani­ judeţul nostru care în anul trecut tură. trebuie să depăşească 2 m, iar fo­ concretizează îj
agroindustrial), ni s-a oferit prile­ malele. au obţinut cele mai ridicate pro­ lia de polietilenă este necesar să vans de 15—20
jul să ■ constatăm că într-o serie Am întâlnit şi unele aspecte de ducţii la cultura griului. Ce teh­ Facem tot ce depinde de noi pen­ recoltare, sporu
de cooperative agricole, cum sint formalism. Spre exemplu, la C.A.P. nologie au aplicat cooperatorii şi tru a înfăptui exemplar sarcinile fie armată cu o ţesătură de sîrmă, coltă şi posibi!
cele d-in Orăştie, Pricaz, Băcia, Cîmpuri-Surduc, lectorul Dana Ni- mecanizatorii din această unitate ? trasate nouă. lucrătorilor din agri­ plasată din 0,5 în 0,5 m. Se poate două sau trei t
Căstău ş.a., unde lectorii şi coope­ chita a planificat să ţină o lecţie Care sint perspectivele recoltei a- cultură, în cuvîntarea secretarului practica şi protejarea ou tunele Legumele ce
ratorii cuprinşi la cercurile de cul­ despre cultura sfeclei de zahăr, cestui an ? Iată ce ne declară cei general al partidului, tovarăşul solarii, perioad
tura plantelor, legumicole sau zoo­ deşi această plantă nu se cultivă ce an reuşit să obţină această re­ Nicolae Ceauşescu, la Consfătuirea joase, cu înălţimea pînă la 1 m şi plantat, perioa
tehnice manifestă exigenţă şi răs- în unitate. De asemenea, la C.A.P. coltă : de lucru de la C.C. al P.C.R. din lăţimea 0,7—1 m. Folia de polieti­ precum şi prodt
decembrie 1976.
pundere in muncă, lecţiile din te­ Bretea Mureşană este ignorată im­ Inocenţiu 'Tetea, inginer şef: Pro­ lenă cu lăţimea de 1,4 m este în­ ţine sint urmă
matică sint ţinute la zi, au un prof portanţa aplicaţiilor practice, lec­ ducţia medie de 4 019 kg la ha, cit Pavel Furca, brigadier : în anul
nu'nţat caracter practic, ceea ce ţiile expuse avînd un pur caracter am realizat în 1976, nu reprezintă trecut cultura a fost angajată în CULTURA I
se reflectă şi în rezultatele de pro­ teoretic. Şi aici, unele lecţii nu limita superioară a posibilităţilor. acord global cu mecanizatorii. La
ducţie obţinute. In contrast, am în­ sint în concordanţă cu structura La soiul Lovrin 10, media a fost fel am procedat şi in acest an. Perioada Perioada
tâlnit însă şi unele deficienţe inad­ culturilor. O inexplicabilă lipsă de de 4 900 kg la ha. între factorii Permanent supraveghem lucrările Cultura de de
misibile. interes şi răspundere fată de buna decisivi, un loc esenţial îl deţine pe care le. fac în cîmp. Recolte semănat recoltat
La data şi ora cînd trebuia să desfăşurare a lecţiilor există si la amplasarea culturii, care s-a făcut bune se obţin şi datorită efectuă­ Spanac IX — X III — IV
expună lecţia planificată despre C.A.P. Mărtineşti. în unităţile a- numai după trifoi şi sfeclă. Sămîn- rii cu maximă răspundere a erbi- Salată îx — x UI — IV
' cultura cartofilor, pe inginera Ma- minţite ca exemple negative nu e- ţa din cele trei soiuri folosite — cidării cu sare de amină. Acum fa­ Ceapă verde IX — X IU — IV
ria Baciu am găsit-o la sediul xistă preocuparea aşteptată din par­ Bezostaia, Turda şi Lovrin — a fost cem fertilizarea suplimentară cu Gulioare
C.A.P. Tîmpa. La întrebarea : de tea lectorilor pentru a face mai din prima şi a doua înmulţire. în azotat, acţiune pe care o reali­ Conopidă V — VI
zează mecanizatorul Gheorghe Be­
Varză timpurie
ce nu are activitate cercul pe ca­ atractive şi bogate în conţinut lec­ toamna trecută am introdus un soi III
re-] conduce ? ne-a răspuns cu se­ ţiile prin folosirea de materiale a- nou — Libelula — şi am renunţat teag, împreună cu cooperatorii CULTURA A II-A
Furca Anzor si Fulop Ştefan.
ninătate că „azi se ţine o şedinţă jutătoare ca t mostre, planşe, gra­ la Turda. Pe o bună parte din su­
Gheorghe Doru, mecanizator :
a comisiei de judecată şi din a- fice etc. Total nesatisfăcătoare este prafaţă am folosit sămînţă din ca­ Soarta recoltei de cereale păioase, Perioada Perioada
ceastă cauză nu putem face şi în- situaţia privind organizarea vizio­ tegoria elită. Jumătate din supra­ Cultura de de
văţămînt (!)“. Este o „scuză" nai­ nării lecţiilor transmise de tele­ faţa destinată culturii griului am unde mecanizarea lucrărilor este semănat recoltat
completă, stă in mîinile noastre,
vă şi total neîntemeiată. viziune pentru lucrătorii din agri­ organizat-o ca lot etalon. Aici am în priceperea şi hărnicia mecani­
VI — VII
Un alt caz. Contrar indicaţiilor cultură. Totodată, mai semnalăm administrat cîte 120 kg superfosfat zatorilor. De aceea, de la arat şi Tomate IV VI — VIU
IV
Ardei iute
date, la cercurile de legumicultu­ faptul că Ia numeroase cercuri e- şi 105 kg azotat substanţă activă pînă la recoltat noi acordăm maxi­ Tomate sau ardei
ra şi zootehnie de la C.A.P. Sime- xisţă restanţe de cîte 1—2 lecţii la ha. mă grijă calităţii lucrărilor, respec­ iute IV VI — VII
ria, tinerea lecţiei a şasea s-a pre­ faţă de planificarea iniţială. Xoan Peter, preşedinte : Deosebi­ tării cu stricteţe a tehnologiilor ce Castraveţi VII IX — X
văzut în altă zi — vinerea, nu Comitetele comunale de partid şi tă atenţie se acordă epocii de se­ ni se indică, respectiv privind epo­ Tomate VII IX — X
joia cum era stabilit (?). conducerile C.A.P. care poartă răs­ mănat şi densităţii griului şi or­ ca de încadrare a acţiunilor, den­ Fasolo VII IX — X
zului. Semănatul griului s-a ter­
Cu greu ne-am putut edifica a- punderea pentru ridicarea nivelului sitatea plantelor, adîncimea de arat
supra activităţii cercului de zooteh­ de cunoştinţe profesionale agroin­ minat înainte de 15 octombrie, a- şi semănat, dozele de îngrăşăminte Pentru realizarea timpurietăţii şi Succesul depli
sigurîndu-se minimum 500 boabe
nie de la C.A.P. Cîmpuri Surduc, dustriale ale cooperatorilor, au da­ germinabile la mp. Se urmăreşte şi erbicid. Din toate acestea au de a succesiunii corecte a culturilor prielnic să fie
condus de medicul veterinar Mă­ îndeaproape starea de vegetaţie a cîştigat cooperatorii şi mecanizato­ solariul trebuie acoperit ou cel pu­ perioadă pentru
toria să acţioneze energic pentru rii, care sint stimulaţi prin retri­ ţin 8—10 zile Înaintea plantării, ră­ ţiilor la solarii,
ria Petrar. îngrijitorii de animale culturii, care, pînă acum, promite sadurile să fie obţinute prin repi-' zării şi a arătur
înlăturarea neajunsurilor semna­ buirea în acord global pentru de­
ne-au spus că ei nu au participat late. o recoltă cel puţin la nivelul re­ păşirea producţiei planificate. care în răsadniţe calde şi cu o cu materiale ni
âa vreun astfel de.curs. Numai în I. NICOLAE zultatelor din anul trecut. Sporind N. TÎRCOB vârstă de cel puţin 45 zile, viguros sîrmă, sticlă e\
producţia la ha, am valorificat mai
dezvoltate şi sănătoase. •
ins amin ta rea răt