Page 31 - Drumul_socialismului_1977_01

DEUMUL SOCIALISMULUI O NE. 6151 O MAEŢI 18 IANUAEIE 1977
Pan. A

N POET MEMtfU: MMM MSI

Poezia cu care se deschide volu­ bileşte la Ghelar, unde viitorul po­
mul Fluierul Iui Iancu începe cu et îşi va petrece copilăria şi va ad­
versurile : „Cîntecele mele îşi sug mira pe un erou al acestei locali­
flămînde seva, / de unde a-msemnat tăţi miniere : „Ion Bolovan, armin­
ou paloşul Decebal Deva. / Din le­ denul Gheţarului, / s-a prins fîrtati
gendele Zlaştiului Iul Corvin, / din cu sufletul hotarului / şl, încălţînd
iia vînătă a Mureşului lin". E o opincile de fier ale lui Horia, / a
poezie-prefaţă, ars poetica, ce măr­ plecat în inimă cu toată istoria".
turiseşte că izvorul poeziei şi al Niculae Rusu este un poet cara
autorului este plaiul hunedorean. nu cultivă voga versului, meşteşu­
Autorul este poetul Niculae Rusu. gul lui poetic e simplu şi sincer,
Numele lui, deşi foarte frecvent în după chipul şi asemănarea sa si a
publicaţiile literare din perioada ceea ce II înconjoară i „Eu am în­
interbelică, mai ales cele din Tran­ văţat să cînt / de la ploaie, de la
silvania, a fost aproape uitat pînă vînt, / de La şesurile murge, / de
Valorificarea superioară a artei dansului tematic acum doi ani cînd îi apare volu­ la apa care curge / de la greierii
mul Fluierul lui Iancu (Editura Mi-
din grîu, / de la cuţitul din briu“...
nerva, seria Retrospective lirice).
transilvănene respectînd tradiţia ei
Creaţia lui Niculae Rusu este Poezia sa se circumscrie literaturii
prea puţin cunoscută pentru că folclorizantă şi revendicativă. Tonul
In activitatea formaţiilor core­ alcătuiesc obiectul articolului de tistic al Casei de cultură din De­ poetul, din modestie şi exigenţă fa­ baladesc, sobrietatea clasică a ver­
grafice de amatori s-a făcut simţi­ faţă putem folosi deci termenul de va, dans care, prezentat în cadrul ţă de sine, se hotărăşte greu şi du­ sului se îmbină cu limbajul aspru,
tă în ultima vreme, sub egita Fes­ „dansuri cu tematică contempora­ festivalului interjudeţean de dans pă lungi ezitări să-şi siringă ver­ scrâşnit, întîlniit adesea în poezia
tivalului naţional „Cîntarea Româ­ nă, revoluţionară şi inspiraţie fol­ tematic, ce a avut loc nu de mult surile în volume. Revista Luceafă­ Transilvaniei.
niei", tendinţa de a conferi artei clorică". Orice dansator sau in­ la Oradea, s-a bucurat de un deo­ rul îi publica portretul şi-i anunţa Protestul din prima secţiune a
străvechi a dansului un potenţial structor coregraf amator, cînd este sebit succes, tocmai prin utiliza­ volumul Carte pentru debut în cărţii, care reproduce poezii din
expresiv nou, superior, adecvat ce­ pus în situaţia de a aborda pen­ rea unor mijloace coregrafice di­ 1937. Volumul nu mai apare şi nu­ volumul apărut în 1944 şi în care
rinţelor spirituale ale oamenilor tru prima oară acest gen, îşi pune verse, împrumutate (creator) din mai după cîtiva ani, în 1944, Nicu­ evocarea lui Iancu sau Horia e un
muncii. Dealtfel, în dezbaterile în mod firesc întrebarea : cu ce alte genuri. lae Rusu îşi publică, în mod clan­ cult, este completat în ultima sec­
primului Congres al educaţiei po­ să încep ? Apoi i prin ce mijloa­ Dansul de muncă cu tematică destin, la Editura Detunata din Al­ venţă cu bucuria ce o aduce fepoca
litice şi al culturii socialiste s-a contemporană este desigur mult ba Iulia, primul volum Flautul lui noastră după ce „schimbarăm
insistat, între altele, şi asupra mai accesibil artiştilor amatori, cît Iancu, pe care Editura Minerva îl rău-n bine", exprimată în acelaşi
promovării cu mai mult curaj a şi instructorilor. reeditează în 1975 sub titlul Fluie­ pitoresc limbaj poetic : „Nu mai
dansului tematic în repertoriul in­ Ca şf libretul, un element la fel rul lui Iancu. Alături de poeziile poartă jar sub cojoace crestele, /
stituţiilor culturale. de indispensabil creării unui dans primului volum mai sînt incluse a- şi fluierul Iancului nu mai plînge
Trebuie spus din capul locului tematic este muzica.'Evident, ar fi cutn încă două cicluri De la apa ca­ sub munte. / Cu ţara-n cîntec cresc
că, în judeţul nostru, încercări pen­ de dorit ca fiecare asemenea dans re curge, o selecţie din poeziile pu­ copiii nevestele, / şi spre ţară nouă
tru realizarea unor compoziţii core­ să aibă o muzică originală, cu mij­ blicate în periodice între 1936 — se maistoreşte punte",. Niculae Ru­
loacele selecţionate pentru expri­
grafice capabile să reflecte diferite 1946, şi Canticum canticorum, ce su e un poet ce simte pulsul is­
aspecte ale realităţii înconjurătoa­ marea lui. cuprinde poezii inedite scrise între toriei şi versul său îl localizează pe
Cred că fiecare coregraf trebuie
re s-au mai făcut cu ani în urmă, să militeze cu perseverentă şi să 1946 — 1972. meleagurile hunedorene şi îl expri­
exemplul ansamblului artistic al depună toate eforturile pentru gă­ Niculae Rusu este un poet din mă în graiul de pe aceste melea­
Clubului „Siderurgistul" din Hune­ ce se poate realiza o asemenea generaţia scriitorilor transilvăneni guri, grai capabil de metaforizări
doara, care a obţinut succese re­ creaţie coregrafică ? sirea unui limbaj coregrafic ine­ Pavel Dan, Ion Th. Ilea, Mihai Be- şi alegorii poetice uimitoare sub
dit, plămădit din asimilarea crea­
marcabile în dansul tematic, este Realizarea unui asemenea dans niuc, Emil Giurgiuca, Vlaicu Bâr­ pana. acestui poet care este al Hu­
fără îndoială consecinţa firească a sau a unei asemenea compoziţii co­ toare a arsenalului de mijloace de na, Bazil Gruia ş.a. S-a născut in nedoarei şi al Transilvaniei, dar si
unor acumulări cantitative. regrafice trebuie să înceapă cu expresie ale artei dansului. Cît pri­ Hunedoara la 15 martie 1911, din­ ai ţării.
Experienţele ulterioare au de­ scrierea unui libret, care este de veşte tematica, munca şi activita­ tr-o familie de moţi care se sta­ SILVIU GUGA
clanşat numeroase discuţii în le­ fapt o povestire în care relatăm tea creatoare a poporului nostru în
gătură cu definirea genului. Cum diferite întâmplări, acţiunile per­ edificarea noii societăţi, oferă o in­
să numim aceste compoziţii core­ sonajelor, respectînd legile dra­ finitate de teme.
In judeţul nostru avem deja un
grafice care se deosebesc funda­ maturgiei — expunerea, treptele
număr de formaţii de dans tema­
mental de binecunoscutele suite de de dezvoltare, culminaţia şi dez- tic. Dacă am insistat asupra mo­
dansuri populare, dar n-au ajuns nodămîntul.
la construcţia dramatică armoni­ Coregrafia dansului tematic poa­ dalităţilor concrete de activitate a
oasă şi unitară a baletelor clasi­ te reflecta realitatea în cele mai acestora am făcut-o in ideea ca a-
cum, în plină desfăşurare a Fes­
ce sau moderne ? Se ştie de pildă diverse aspecte şi manifestări ale tivalului naţional „Cîntarea Româ­
că aspectul de viaţă înfăţişat în- ei. Nu trebuie să redăm într-un
niei", numărul formaţiilor de dans
tr-o operă de artă formează tema asemenea dans exclusiv procesul tematic să sporească. Aceasta, pen­
operei respective, sau, altfel spus, tehnologic dintr-o mină sau din-
tema este natura particulară a rea­ tr-o uzină, cum se elaborează şar­ tru că dansul tematic este o moda­
lului reflectat în creaţia artistică. jele sau cum se fabrică rulmen­ litate dintre cele mai expresive de
a reflecta realitatea noastră socia-
Deci, orice dans popular sau alt ţii. Se pot utiliza mişcări din dan­ listă, viaţa şi munca oamenilor In
gen, în calitatea sa de creaţie ar­ sul clasic, modern, de salon, isto­ edificarea noii orînduiri.
tistică, are o temă mai simplă sau ric şi din dansul popular.
mai complexă. Un exemplu în acest sens îl poa­
Pentru a cuprinde într-o noţiune te constitui dansul „Ritmurile mun­ VASILE CHEVEREŞAN
generală creaţiile coregrafice care cii", interpretat de ansamblul ar­ maestru coregraf
A S T R U L V E Ş N I C E cetăţile străvechi
1 S-AU AŞEZAT ÎN OAMENI
» »
lui Mihai Eminescu
\ Acolo unde valuri de sămînţă
^ aduse vintul nopţilor cetăţi Petre Suciu — „Pătlurcnce".
Din frăgezimi de grai şi doină
i străvechi s-au aşezat adine in oameni
Luceafăr răsărit prin vreme, > şi-n graiuri nestrăpunse de săgeţi Poşta literară Anonim — Hunedoara. Cu toate
Cîntînd pe strune de lumină \ şi mlaştini moldovene inghiţiră că „cerul albastru fără nori" apare
deseori în poeziile dv., se întîlnesc
Cuvinte-n faguri de poeme, l cohorte ţie lăcuste. Dar semeţ Iuliana Alina Badea — Hunedoa­ şi lucruri bune. Treceţi pe la ce­
noi am rămas prin anii ce muriră naclul „Izvoare".
Din oameni lin sorbindu-şi slova ra. Mai reuşită ni s-a părut „Paşii
\ înseninaţi sub cer de Voroneţ ; timpului" (frumoasă încheierea ou Iosif Rusu — Baia de Criş. Poezia
Purtind istoriei făclia, l şi Streiul intră-n Mureş, se-mpreună „stimata mea copilărie"). încercaţi „Natura" nu este publicabilă, chiar
lubirii-mpurpurindu-i roza i izvoarele curgîndu-ne etern să scrieţi despre realitatea din ju­ dacă este însoţită de explicaţii.
Domnica Bota Macovei — Geoa-
Şi ţârii sârutindu-i glia, i în Inima cea mare şi străbună rul dv. giu. In legătură cu poezia dv.
\ a cerului sub care se aştern Ştefan Rebedea — Vulcan ; Ioan
Gindind la ale lumii treceri Furdui — Bretea Română. Idei şi „Statornicia noastră", vă răspun­
E hrisoavele din noi, nemuritoare, dem cu aceeaşi statornicie cu care
In taină impletindu-şi dorul, J întinsa hartă-n inimile care sentimente frumoase, înălţătoare, vă răspundem de atita vreme :
Viu strâluce astrul veşnic \ din om în om, din patru ochi de zare realizarea lirică lasă însă de do­ deocamdată, nu.
rit.
Bakos Ludovic — Teliuc ; Nico-
Cerul fiindu-i Tricolorul. l sînt Românie, sînt Neatîrnare. Marinei Marian — Ilia. „Ce este lae Iuga — Lăpuşnic ; Nicolae Ră-
poezia" ? nu reuşeşte să ne con­ bonţu — Hunedoara. Simple versi­
PETRISOR CIOROBEA EUGEN EVU vingă. Prea mult „sinistru" şi ficaţii, care mai au mult, mult pî­
„haos". Poezia este ceva omenesc, nă a se numi poezii
cald, spus cu talent. RED.
Da, sint un sentimental. Ori de — Tata avea o ciudăţenie a lui : lile caselor de cultură, şi cluburi­ gru", un număr de vagonete care, conduce. Se spune că pentru om
cite ori cobor sau ies din inima seara, cînd ne adunam cu toţii in lor. Pe Viorel Corchiş, tinărul a- cap ia cap, ar forma 4 trenuri e- este un drum care duce parcă in
pămîntului este imposibil să-mi jurul mesei, ne punea să spunem cela slăbuţ şi vioi, care mi-a vor­ gale cu distanţa Petroşani — Bucu­ necunoscut. Pentru inginera Rădi­
ascund sentimentalismul. Căci, fiecare dintre noi ce am reuşit să bit despre mecanizarea minei lor reşti. Şi acest cronicar, cu mină că Tatulici e un drum care duce
pentru reporter, Valea Jiului e lo­ facem ziua. Dacă n-aveai „ce ra­ ca despre propria-i viaţă, l-aş fi bătătorită şi minte ageră se nu­ spre o pădure de clavecine. Un
cul fascinant şi unic căruia îi porta", nu te certa. Pedeapsa era putut intilni la Brad; sau pe meşte Mihai Dudescu. drum sentimental.
spune acasă. Un lucru e sigur : mai amarnică : ' nu ne dădea să Gheorglie Popa, recordmenul vul- Aici se trăieşte cu intensitate Cu primul „prieten al noului an­
Valea, privită de pe Paring, de pe mîncăm. „Dacă a trecut o zi fără cănenilor, nu m-ar fi mirat să-l bucuria ineditului. Bucuria marilor gajat" de la mina Petrila am vor­
crestele acestei timple de piatră a să munceşti, fără să fi făcut ceva, cunosc la Hunedoara... „Nu-i uşor descoperiri şi revelaţii. Bucuria bit despre muncă. Apoi, mi-a dez­
Carpaţilor, cuprinde o vastă metro­ n-ai nevoie de răsplată" — aşa să stai noaptea treaz, încărcat de marilor certitudini. Vechea Vale văluit marea lui pasiune pentru
polă a cărbunelui în perpetuă de­ ginduri, potopit de griji, ca munca dispare treptat, a şi dispărut in prietenii. Voi fi tinăr, îmi spunea
venire oamenii adincului se bucu­ spunea. Şi eu cu fiul meu... să-ţi fie uşoară şi rodnică în zori. mare parte, perfectul compus ră- Eugen Voicu, răspunzînd unei în­
ră simplu şi grav de încă o tonă E rostirea adevărului in lumina După ani şi ani, am reuşit ca îm­ mine singularul ei timp de respira­ trebări, alita vreme cit voi face
de cărbune trimisă la „ziuă" ; Va­ înaltă a zilei. Valea Jiului e in­ preună cu băieţii mei să stăvilim ţie. Aflu din scripte că petrilenii, ceea ce fac şi cit timp nimic nu
lea cu oraşele ei se extinde şi se mă va împiedica să cobor in mă­
concentrează, se rectifică străzi şi runtaiele pămîntului.
altele se trasează ; se dărimă mult — Crezi că te va constringa ce­
D
C
R
ca să se înalte şi mai mult. va ?
Poate că nu-i o regulă, dar orice REFLEXELE OLOANEI E UBIN — Deocamdată mă simt puternic.
rememorare mi se pare firesc să Mă uit la acest bărbat îndesat,
înceapă cu acea dintre imagini ca­ dornic de activitate, ambiţios şi
re dintr-un motiv sau altul ti s-a generos în planuri. Discută cu vii­
impus fată de altele. Adică cu cu­ Reportaj de DUMITRU DEM IONAŞCU torii lui ortaci. Vorbesc într-un
vintele unui om, spuse simplu, di­ colţ gesliculind, nerăbdători să-şi
rect, cu modestia muncitorească, ia unul altuia cuvintul. Riseteie
aşa cum numai cei care au pus şi cutremură 'încăperea. Prin ferestre,
pun cărămidă peste cărămidă, spre transigenţă şi vot de blam pentru plimbările din brigadă, să ne învă­ de exemplu, au primit cadou din tinereţea Văii Jiului se coboară ca
înalt, ştiu să spună. aceia care işi arogă dreptul de a ţăm unul pe altul, să nu ne fie partea constructorilor 2 blocuri cu o armură dulce de iarnă. Valea nu
— Noi am trimis alita cărbune dispreţui. Aici nu poţi trăi fără ruşine să ne privim in ochi cu oa­ 80 de apartamente cu 100 de zi­ este ceea ce şi-au închipuit pînă
la ziuăi incit, după socoteala mea, să-ţi ridici seară de seară ochii că­ menii". Ion Cojocariu pare degajat, le mai devreme. Văii i s-au ataşat mai ieri Ion Moţoi, Radu Tănase,
tre cerul înstelat şi să-i cobori cu
ar trebui să fim cam prin anul pioşenie către freamătul adincului. deşi privirea lui nu-ţi lasă spe­ in ultima vreme adevărate orăşe­ Ion Uscăcelu, Vasile Stamate şi al­
1994. Nu ştiu exact, dar aşa tre­ ranţe, nu te încurajează. E con­ le, care se numesc Bucura sau ţii, ci o aşezare de temerari ce au
buie să fie : 1994. Omul se asegmănă copacului in ştient că meseria lui cere răspun­ Viscoza, Coroieşti sau 8 Martie. Şi
permanentă creştere şi căutare de dere dar şi cunoaştere. Iniţiativa totul într-un efort de încadrare în ştiut şi ştiu să-i smulgă păminlu-
Nu tonul„ cit felul posesiv in sine. Valea înseamnă durată şi „Brigada de producţie şi educaţie" noul ritm al istoriei. Cinematogra­ lui bogăţia. In această luptă, ce
care mîngiia faţa albă de masă, împotrivire efemerului. Stau măr­ e un grăunte din frămintările de fe şi complexe de deservire, spaţii se continuă cu entuziasmul primi­
cucerea. Traian Pop, uricăneanul turie drumurile încrucişate dimi­ zile şi nopţi. Din insomnii. Dar şi verzi şi artere le-au completat fi­ lor deschizători de drumuri subpă-
cu care in ziua de 21 iulie sărbă­ neaţa, la prinz şi seara, la dus şi el şi alţii muncesc şi trăiesc aici zionomia. mîntene, stă de fapt profunda ti­
toream revelionul (de 12 ani şi la întors, la mină sau uzine, pe Şi să nu fi sentimental ? Cele nereţe a acestei coloane de rubin
mai bine brigada condusă de el îşi in Valea răsfăţată cu zgîrcerie de două braţe ale Jiului au curs în­ mereu ascunsă in umbra munţilor
adierea vintului şi razele soarelui
petrece revelionul cu 6—7 luni îna­ care oamenii le bat rind pe rînd şi mă întreb ce anume au specific totdeauna pe aici, au atins întoc­ ţi totuşi pe culmi.
intea anului nou calendaristic), cu ceilalţi, şantierul de construc­ aceşti oameni. mai ca şi astăzi ji acum două mi­ Un reporta) despre Valea Jiului
cinstea cu ortacii şi vorbele se în­ ţie al cinematografului din cartie­ Un miner de pe Jiul de Vest a lenii poalele Obrocăi ţi . Roşiei ; ţi oamenii ei nu poate fi încheiat
crucişau peste masa aceea de săr­ rul Aeroport, al poştei din Vulcan, avut năstruşnica idee să-şi fie cro­ oamenii aşişderea. Şi totuşi, a ici aici. Poate pentru că citadela căr­
bătoare. nicar al timpului şi al propriilor ţi acum, receptiv la nou, cu gindul bunelui însuşi e o carte deschisă
— Anul ăsta am făcut-o cu 120 al noilor blocuri de locuit din Pe- fapte. In 17 ani a smuls livezii As viitor, un inginer ambiţios şi-a tuturor, o carte neterminată, intre
de zile mai devreme. Hai, noroc ! trila. Petroşani, Uricani şi Lupeni, carbonizate, seculare, el şi ortacii propus să lupte pentru reutilarea coperţile căreia se adaugă mereu
>ar asta fusese de revelion. serile de poezie şi cîntec din să­ lui 600 000 tone de „diamant ne­ şi modernizarea fabricii pe care o alte şi alte file noi.