Page 4 - Drumul_socialismului_1977_01

COLINDĂ TORII

In frumoasele colinde de pe aşa după cum reiese din „Co­
Valea Luncanilor, care se aud linda feciorului“ „ce tot aş­
răsunînd su.b streaşină albă a teaptă şi nu se mai însoară"
iernii, întîlnim valori artistice şi pe care colindătorii, pentru
inestimabile. „Colinda oilor" acest lucru, îl întreabă ;
aduce în casa gazdei rezonan­ „Ce stai june de-aşteptat
ţe mioritice. Ca şi în baladă, De nu te-ai june-nsurat ?
ciobanul stă de vorbă cu „oaia Or de-acasă nu te lasă ?“
oacheşă": Desigur că, imediat, ţinînd
„Colo sus în mai d< sus. cont de ambianţa sărbătorii
Deasupra, la răsărit, tot colindătorii îi găsesc moti­
Este-un cîmp dalb înflorit. ve, însă de scurtă durată : '.
Nu mi-s dalbe florile, „Ba de-acasă
Că mi-s dalbe oile. Toţ mă lasă
Da la oi cine dumbla ? Numa eu că m-am lăsat
Dumblăi-un doachiş păcurar Pînăi-n dalba primăvară
C-un păr mare retezat Ca să-mi fac o grădioarăi
Şi cu-n fluier ferecat; Şi-o grădină şi-o fîntînă
Cirul în fluieră zicea Ca să samăm floricele
Dalbele de oi pornea Să vină fete la ele.
Apoi fluiera lăsa De-or vini, de n-or vini,
Şi din inimă cînta : Eu cosiţa oi tăia-o
MOTIVUL „MIORIŢEI" IN — D’alelei, oile mele. Sus mai sus oi d’arunca-o
De cit toate florile
De când mergu eu la oi
D-am albit mai tari ra voi, Ca s-o bată vuiturile
Dară-acuma să vă las Ca pe jine gîndurile,
Să mai tun şi eu in vale. Cit e jine de-nsurat
Şi fată de măritat".
. Să mai văd şi eu de casă,
COLINDELE HUNEDORENE îj 1 De copii şi de nevastă. „descântecul colacului", pe ca­
Acolo unde gazda solicită
Grăi oaia oacheşă
3
Din mijlocul cioporului: re-] oferă colindătorilor, văta­
•— D’alelei, stăpinu nost ful şi cu încă unul din ceată
Tema păstoritului este pre­ linda culeasă de la baciul spune direct că cel de-al trei­ Cum ne-ai tuns fac cu plăcere acest lucru :
ferată de întreg folclorul nos­ Cristian Simion, din Bozeş. lea cioban a fost omorit. Se Şi cum ne-ai muls, „Eu-s pruncu cel mic din
tru literar şi muzical, de în­ „Pătruţu care-i mai micuţu", vorbeşte chiar că „oile por­ Scoate-ne şi-n primăvară şcoală
treaga creaţie populară din spune celorlalţi doi : neare/ la mormînt veneare". Că bun dar noi îţi vom Cv cămaşa scurtă-n poală
zona subcarpatică. Este nor­ „Voi de m-omorîţ Intr-o altă colindă, numărul dare" Şi cu păru rătezat,
mal ca şi colindele, • aceste voi să mă-ngropaţ oilor se compară cu al stele­ In „Colinda fetelor", flăcăul M-am silit de-am învăţat
creaţii folclorice de urare, să vîrşa munţilor lor de pe cer şi cu al florilor de însurat, într-un traiect cos­ A ceti şi sloveni
se adreseze, în bună parte, a- strunga oilor de pe munte. Transcriem aici Şi mai multe de a şti
celor ce aveau şi au încă o- jocul mieilor. mic, vine „din înaltul cerului, Dacă credeţ că-s minciune
cupaţia de păstor. Fluiericea meare versurile pentru frumuseţea c-o mînă ţinînd de lună şi cu Aduceţi-mi un cărbune
imaginilor pe care ni le trans­
Vasile Alecsandri numea la cap ni-o puncare. mit : alta-mpletind cunună" la a- Să vă scriu mare minune:
„Mioriţa" ca cea mai frumoa­ Vîntul trăgănare „D-întorcu, să-nlorcu leasa inimii lui", c-aşa-i data Ceasta casă,
să baladă păstorească, ce se fluiera ziccare, trii vînturicele. fetelor, ca şi dala merălor". Ceastă masă,
detaşează prin frumuseţea oile porneare P’îng-un vîrf de munte La cest om de omenie
la mormînt veneare. Comparaţia, ' deşi frecventă,
versului şi profunzime filozo­ Tăt îs oi mărunte, Fie toate rîurile,
fică de celelalte creaţii ale Scoală-te Pătruţu Cîte miurele este uimitoare prin intuirea Rîurile plugurile.
genului. Să urmărim acum în hai pe deal în susu“. Tîtea steurelc, raportului ce există între na­ — Feri frate-n late
ce măsură acest motiv al Să urmărim în continuare Cît îs berbecei tură şi societate, a rînduielii Să spun şi eu a mele fapte
„Mioriţei" a pătruns în colin­ firul epic al „Mioriţei : „Iar Tîţea luceferei, Că şi eu-nvăţat-am carte
dele care circulă pe meleagu­ tu de omor/ să nu le spui lor/ Cîte flori pe munte normale ce trebide să aibă Să am grijă de cîrnaţ,
rile hunedorene. să le spui curat/ că m-am în­ Tîtea oi mărunte". loc : Să-l mănînc cu ai mei fraţ
Intr-una din colindele aflate surat" şi aşa mai departe, du­ (colecţia Avramescu) „Poruncit-o fală dalbă, Ceastă gazdă bună
în culegerea învăţătorului A- pă care urmează momentul Am căutat să facem în rîn- Cu ochi verz de iarbă Ce ne-adus ai de mînă
vramescu, păstrată în arhiva dramatic, în care trebuie să durile de faţă o succintă pre­ Şi ne-o dăruit
de folclor a Casei judeţene a se mărturisească mamei îndu­ zentare a asemănărilor care nalbă, C-un colac de grîu,
creaţiei populare, se spune : rerate dispariţia fiului. La fel există între cunoscuta şi iubi­ Lui mirel C-o pecină lungă
„Torcu-mi-se-ntorcu şi în colindele noastre : Cam tinerel Nouă să ne-ajungă
. trei păcurărei „Plecat-au, plecat-au ta „Mioriţă", şi nu mai puţin Ca să facă şi să facă Şi-un uraş puturaş
p’îng-un vîrf de munte mici colindători cunoscutele şi iubitele cîntece Sold bold
c-o stînă de oi. tot din casă-n casă de pe plaiurile hunedorene pe Pe la dinsa ca să treacă ; Acăţat în pod",
■Doi îs frăţişoriu pîn-la treia casă. care. în majoritate, le înche­ Să nu vină jos pre lunci După terminarea descânte­
unu-i străinaşu. Din a treia casă, Şi să vină sus mai sus cului, care nu-i altceva decit
Ai de-s frăţişoriu, o maică le iasă, iem cu urări de fericire, bucu­
; ei să ocoşau o maică bătrînă rie, ani mulţi, pe care „le cîn- Cam în naltul cierului un prilej de haz, pentru a ieşi
1 pe străin s-omoare“. cu brîul de lină. tăm cu sănătate/ să-aibă gaz­ C-o mînă ţinînd de lună, cît mai urgent din casă în a-
! (Voi. III, p. 423) Nu cumva-aţi văzut da bunătate". Cu-alla-mpletind cunună". ceea.şi bună dispoziţie, unul
Dintre cei trei păcurărei, „doi pe unde-aţi trecut Abaterile de la regulă, de la din colindători se repede spre
is frăţişoriu", unu-i , „străi­ fiul meu iubit NICOLAE GASTONE uşă, ca şi cum ar vrea să prin­
naşu “ şi de aceea „ăi de-s fră- şi necunoscut ? tradiţie, nu sint bine văzute,
ţişoriu" se „ocoşau", adică • — Şi de l-am văzut dă ceva, iar după el toată
s-au hotărît să-l omoare pe-al nu l-am cunoscut. ceata strigă :
treilea, care este străin. In — Mustăcioara lui „Huş cucoş din pod
„Mioriţa", cauza omorului este pana corbului, Pe vatră la foc ;
alta: „că-i mai ortoman/ şi-are ochişorii lui
oi mai multe/ mîndre .şi cor­ mura cîmpului,- Cu slănină să te unjem,
nute". perişorul lui Cu furchiţă să te-mpunjem
Intr-o colindă culeasă de spicul griului. Pe masă să te-aridicăm
subsemnatul din satul Bozeş, (Culeasă de la Popa Va­ Şi cu toţ să te mîncăm"
de la Cristian Simion, inten­ sile din Orăştie).
ţia aceasta este comunicată, In colinda culeasă de la Cu- In privinţa colindelor de ps
ca şi în „Mioriţa", tot de oiţa ruţ Adam, din Bozeş, se dau Valea Luncanilor este de re­
bîrsană şi năzdrăvană : mai .multe amănunte : marcat faptul că le lipsesc
„Păcurar cu lance „nu mi-aţi voi văzut
dă oile-ncoace, drag fiuţ de-al meu ? cunoscutele versuri de invo­
de-i d-urhbră de noi — Noi de l-am văzut, care adresate florilor dalbe,
de noi de-amîndoi. nu l-am cunoscut. junelui jine bun etc. In locul
Pe unul micuţu — Lesne de-al cunoaşte : acestora, în majoritatea colin­
De-1 cheamă Pătruţu, mustăcioara lui
doi se-nţeiegeau mura cîmpului, delor apar coordonatele cadru­
I pe el să-l omoare". ochişorii lui lui de desfăşurare a acţiunii
• In „Mioriţa", baciul căruia spicul griului, de tipul:
i se face cunoscut că va muri puşculiţa lui
se roagă de oiţa năzdrăvană fulgeri prin senin, „Colo sus, în mai de sus,
să spună celorlalţi doi să-l în­ săbioara lui Deasupra, la răsărit".
groape „aice pe-aproape/ în trăsnetul de vară. Acest cadru, cu multă lu­
— Noi cînd l-am văzut
dosul stînii / să-mi aud cînii / mină spaţială, dă o deosebită
noi l-am cunoscut".
in strunga do oi/ să fiu tot cu Nu am găsit pînă acum în strălucire tabloului prezentat,
voi/ iar la cap să-mi pui/ f'lu- cercetările efectuate pe teren pe care parcă il vezi aninat
ieraş de fag/ mult zice cu imaginea nunţii alegorice a în fir-de soare, undeva deasu­
drag/ fluieraş de soc/ mult ciobanului din „Mioriţa", în pra orizontului. De la privi­
zice cu foc/ vîntul cînd a ba­ care : „Soarele şi luna/ mi-au torul terestru, unghiul vizual
te / prin el-a răzbate / şi oile ţinut cununa/ brazi şi pălti- spre înălţimi proiectează fi­
s-o strînge/ pe mine m-or naşi/ i-am avut nuntaşi/ preoţi gurile în zare, mărit, ca pe un
plînge/ cu lacrimi de slnge". munţii mari/ păsări lăutari/ ecran cinematografic.
Să urmărim acum cum este păsărele mii/ şi stele făclii" „Căsuţa din poveste".
dezvoltată această idee în co­ In general, în colinde, se ION MARINESCU
2