Page 7 - Drumul_socialismului_1977_01
P. 7

INIA TURI

                                                                                                   w '
                                                                                                       S jfg M                      J' \
                    Vinăloarea e un sport nobil sau un masacru. Depinde
                   la care capăt al puştii te afli.
                                         ■fr
                    —  Auzi,  dragă  !  Vorbea  atît  de  mult,  incit  l-am  rugat
                  să-şi ia cuvintele de pe mine.
                                          *
                    Nu  i-am  dat  niciodată  sfaturi  fiului  meu.  Dar  el  de  ce
                  nu le ascultă ?
                                          ☆
                    Dacă  eşti  specialist  la  200  m  fluture,  nu  umbla  din
                  floare  in  floare.  Rişti  o  bătaie  a  picioarelor  la  două  sute
                  metri spate.
                                          ☆
                    Ca  să  practicaţi  canotajul  academic  nu  aşteptaţi  pînă
                  ajungeţi academicieni.
                                          ☆
                    Iepurele  :  -  Nu  sînt  fricos,  dar  ce  să  fac  dacă  trageţi
                  intr-un biet animal neinarmat ?
                                          ☆
                                                                                      „Dacă  mi-ar  fi  permis  să  aleg  din  talmeş-balmeşul  de  cărţi   nă  sau  externă  a  statului  res­
                    Telegramă  :  „Ionică  vino  iute  stop  tata  mort  stop  vrea   care  vor  fi  publicate  Ia  o  sută  de  ani  după  moartea  mea,  aş   pectiv  ?  Răspunsul  ar  putea  fi
                  să te vadă stop".                                                lua  din  această  viitoare  bibliotecă  nu  un  roman  şi  nici  o  carte   afirmativ,  dat  fiind  că  prima
                                          ☆                                        de  istorie,  ci,  pur  şi  simplu,  un  jurnal  de  modă  ca  să  văd  cum   problemă  a  noului  Congres  al
                                                                                   se  îmbracă  după  un  secol  femeile.  Şi  acele  cîrpe  mi-ar  spune   statului  California  a  fost  cec...
                    Dacă  aveţi  platfuss,  nu  puteţi  ajunge  campion  la  100  m
                  plat. încercaţi la rummy. Poate faceţi un fuss !                 mai  mult  asupra  omenirii  viitoare  decit  toţi  filozofii,  romancierii,   a  lungimii  fustelor.  Furtuna  a
                                                                                   predicatorii şi savanţii la un loc".   (ANATOLE FRANCE)   fost  dezlănţuită  prin  hotărîrea
                                          ☆                                                                                                  partidului  republican,  cîştigăto-
                                                                                                                                             rul  alegerilor  pentru  Adunarea
                    Reţetă.  Se  ia  raţa  şi  se  pune  pe  varză.  Dacă  raţa  nu   Fiecare  an  are  victoriile  şi  in-   Fustele  acelea  microscopice  ca­  legislativă  a  Californiei,  de  a
                  vrea să stea, serviţi doar varza. Că ea stă.               frîngerile  lui,  marile  şi  micile   re  aruncă  în  ochi  transparenţa   interzice  funcţionarelor  acestei
                                                                             sale  probleme,  momentele  pro­  luminoasă  şi  caldă  a  unui  ge­
                                          ☆                                  prii  de  tristeţe  sau  glorie  care   nunchi  de  femeie,  declanşînd  ca   instituţii  să  poarte  minijupă,  a-
                      -  Vai,  dragă  !  oftează  ea,  nici  nu  ştii  ce  ghinionistă   dacă  nu  sînt  vrednice  să  popu­  un  şurub  automat  o  mişcare  de   tît  în  incinta  clădirii  Congresu­
                                                                                                                                              lui,  cit  şi  în  afara  ei.  Tinerele
                  sînt  :  de  cîte  ori  vreau  să  mă  mărit  din  dragoste,  constat   leze cărţile de istorie mor resem­  întoarcere  a  capului,  sint  (de   condamnate  la  îmbrăcăminte  de
                  că are leafa mică...                                       nate şi cuminţi, învinse de capa­  ce  nu  ?),  asemenea  primelor   bunică  au  ripostat  vehement,  iar
                                         $■                                  citatea  de  selecţie  a  amintirii   corsete  azvîrlite  pe  rug,  aseme­  partidul  democrat,  aflat  în  opo­
                                                                             umane.                           nea  părului  tuns  cu  tendinţă  de   ziţie  şi  care  pîndea  „un  măr  al
                    Din  primele  zile  ale  căsniciei,  el  a  căpătat  permisiunea   In anul 1969, omul a atins so­  frondă  într-o  perioadă  cînd  ple­
                  să facă tot ce vrea ea.                                                                                                     discordiei"  a  prins  ideea  din
                                                                             lul  lunar,  sfidînd  semeţ  infinitul   tele  lungi  erau  considerate  ca   zbor,  umflînd-o  ca  pe  un  balon
                                          ☆                                  cu  toate  tainele  sale.  In  anul   inseparabile  de  castitatea  fe­  de  săpun.  O  asemenea  lege,  au
                    Cel  mai  neplăcut  lucru  cind  ai  împlinit  50  de  ani  e  că   1969,  în  Nigeria  a  continuat  să   meii,  asemenea  pijamalei  care   afirmat  liderii  organizaţiei  opo­
                   nu mai sint decit zece ani pînă la 60.                    se  moară  în  ritm  de  1000  de   a  invadat,  explozivă,  domeniul   ziţioniste,  anulează  o  serie  în­
                                                                             oameni  pe  zi  ;  America  a  cu­  toaletei de seară.           treagă  de  prevederi  constituţio­
                                          ☆                                  noscut  zguduită  gustul  amar  al   Aceasta  nu  înseamnă  că  veş­  nale  :  pe  de  o  parte,  se  neagă
                                                                              unui  tineret  cu  idealurile  zăvo­  mintele  feminine  ar  fi  sortite
                    Nu există şofer prost, există stîlp aşezat greşit !                                                                       dreptul  constituţional  al  fiecărui
                                                                             rite  într-o  ţigară  de  marijuana  ;   unei  redimensionări  succesive   om  de  a  se  îmbrăca  cum  îi  pla­
                                                                              Franţa  s-a  pregătit  conştiincios   pînă  se  va  fi  ajuns  la  clasica
                                          ☆                                                                                                   ce,  iar,  pe  de  alta,  se  neagă
                                                                             să  răspundă  la  întrebarea  :   frunză,  ci  că  în  modă,  ceea  ce   dreptul  constituţional  al  celor
                    Din două rele, alege-o pe cea mai brunetă.                „După  de  Gaulle,  cine  ?  După   e  hulit  poate  fi  adorat,  sacrile­  cărora  le  place  să  privească  tot
                                                                             de  Gaulle,  ce  ?"...  şi  aşa  mai   giul  de  astăzi  devenind  cotidia­  ceea  ce  le  poate  oferi,  în  acest
                                          ☆                                  departe.                         nul de mîine.
                     La alimentara :                                           Dar tot în acest an moare... ’   Cu  toate  acestea,  fustele  mini   scop, o modă capricioasă.
                                                                                                                                                Dor,  ca  întotdeauna  cînd  e
                     — Cirnaţi dietetici aveţi ?                              minijupa.                       n-au avut peste tot o viaţă uşoa­  vorba  de  modă,  biruinţa  totală
                    Copilul : — Vă rog ! Cit costă de A lei şi 50, şuncă ?     Apărută  în  1965,  în  Londra   ră.  Dacă  cea  mai  mare  parte  a   ascunde  în  ea  însăsi  germenii
                                                                              îmbîcsită de ceaţă, ţara Twiggy-ei,   Europei  a  fost  invadată  de  puz­
                    O fetiţă gospodină : Nu aveţi oţet decit din ăsta... acru ?                                                               înfrîngerii.
                                                                              „fetiţa-scobitoare"  sau  „mane­  deria  genunchilor  rotunzi,  aspri,
                                                                                                                                                Stăpînii  modei  care  se  băteau
                                          ☆                                   chinul  cu  mister  rahitic",  moda   molatici  sau  colţoşî,  dar  în  orice   în  piept  pentru  mini  descoperă
                     De ce să obosesc mîncînd prune cind într-o sută de       mini  se  aliniază  în  şirul  lung  al   caz  liberi,  în  Irak,  Republica  A-   acum  că  „genunchiul  ar  fi  ines­
                   grame de Piteşti sint concentrate cel puţin două kilogra­  bătăliilor  şi  răzmeriţelor  care  au   rabă  Unită  şi  majoritatea  ţărilor   tetic',  că  „fustele  de  o  palmă
                   me de prune tefere ?                                       mobilizat  vajnica  energie  femi­  din  Orientul  Mijlociu,  minijupa   sînt  antifeminine".  Lumea,  la
                                                                              nină  a  globului...  din  epoca  de   a  fost  interzisă  prin  lege.  In  A-   început  şocată,  pe  urmă  nu  mai
                                                                              piatră şi pînă în zilele noastre.  frica,-unde  moda  mini  părea
                                                                                                              mai  firească  ca  oriunde  datori­  plăcut surprinsă pare şi ea obo­
                                                                                                              tă  tradiţiei  vestimentare  a  conti­  sită  de  otita  francheţe  feminină
                                                                                                              nentului  negru,  a  aerului  său   sj  lipsită  de  mister.  Deci,  în
                                                                                                              înăbuşitor  şi  încins,  sau  poate  a   lături  cu  frenezia  coloristică,  cu
                                                                                                              femeilor  lui  cu  trupuri  suple  şi   exuberanţa fustelor clipind ştren­
                                                                                                              unduitoare  de  trestie,  s-a  insti­  găreşte  deasupra  genunchiului  I
                                                                                                              tuit   pedeapsa   cu   închisoare   Pentru  prima  dată  în  istoria  ei,
                                                                                                              pentru  „contravenientele"  indi­  moda  mini  suferă  de  anemie
                                                                                                              gene  şi  expulzarea  pentru  cele   acută  şi,  zbătindu-se  să  supra­
                                                                                                              străine.                        vieţuiască,  apelează  la  transfu­
                                                                                                                O  situaţie  specială  o  au  fe­  zii  de  maxi,  fie  pantalonul  învă­
                                                                                                              meile  din  Venezuela,  ele  au   luind  gambele  pe  sub  o  scurtă
                                                                                                              dreptul,  din  punct  de  vedere  le­  tunică,  fie  paltoanele  pînă  la
                                                                                                              gal,  să  îmbrace  fuste  miniatura­  pămînt,  tulburînd  in  mers,  prin
                                                                                                              le,  numai  că  biserica  le-a  sor­  întrezărirea  ritmică  a  microsco­
                                                                                                              tit  pe  insurgente  ...infernului.   picei  rochii.  Dar  aliaţii  sînt  to­
                                                                                                              Cum  însă  femeile,  de  la  Eva   todată  rivali.  Moda  maxi  (midi
                                                                                                              citire,  s-au  gîndit  mai  întîi  la   sau  super)  care  de  aproape  doi
                                                                                                                                              ani  încearcă,  elegantă  şi  timi­
                                                                                                              simplele  şi  frumoasele  bucurii
                                                                                                                                              dă,  să-sî  facă  loc,  s-a  impus
                                                                                                              pămîntene,  venezuelencele  (ce­
                                                                                                              le  îndrăzneţe)  au  arborat  şi  ele   parţial  în  1969.  Se  poartă  acum
                                                                                                              stindardul  multicolor  al  fustelor   romantismul  plîns  şi  posomorit
                                                                                                              fluturînd  ştrengăreşte  mai  mult   al  anilor  ’30,  cu  femei  „fusifor­
                                                                                                              sau  mai  puţin  deasupra  genun­  me",  priviri  pierdute  şi  o  frunte
                                                                                                              chiului.                        fără  sprîncene,  cu  rochia  înfă-
                                                                                                                Dar  poate  că  în  nici  un  oraş   surindu-se  oe  aambe,  resemna­
                                                                                                              din  lume  moda  mini  n-a  dez­  tă si tristă.
                                                                                                              lănţuit,  ca  în  localitatea  califor-   Să  ne  îmbrăcăm  încă  o  dată,
                                                                                                              niană  Sacramento,  atîtea  pasi­  cu pietate solemnă, fustele noas­
                                                                                                              uni violente, reuşind, pentru pri­  tre  forfecate,  să  mergem  ca  la
                                                                                                              ma  dată  în  istoria  ei,  să  depă­  o  ceremonie  funebră  spre...  fo­
                                                                                                              şească   cercurile   feminine   şi   tograf  şi  să  imortalizăm  într-o
                                                                                                              să-şi  facă  intrarea  in  sfera  po­  imagine  ştearsă  amintirea  unor
                                                                                                              litică.  Minijupa  a  fost  sprijinită   vremuri  cînd  toate  femeile  au
                                                                                                              prin  argumente  diverse,  mergînd   putut,  cel  puţin  prin  îmbrăcă­
                                                                                                              de  la  cele  raţionale  pînă  la  sim­  minte, să se simtă copii. Şi apoi,
                                                                                                              pla  şi  perseverenta  încăpăţîna-   să  ne  reîntoarcem  acasă,  să  ne
                                                                                                              re  ;  dar  în  care  altă  parte  a  lu­  suflecăm  mînecile  şi  să  ne  pre­
                                                                                                              mii însăsi Constituţia a fost che­  gătim  pentru  luptă,  fiindcă  altă
                                                                                                              mată  să  deoună  mărturie  în   fanfară ne cheamă sub arme.
                                                                                                              favoarea  ei  ?  Există  oare  vreo   Vivat maxi I
                                                                                                              leaătură  între  genunchii  dezgo­
                                                                                                              liţi ai femeilor şi politica inter­        VENERA ANGHEL
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12