Page 15 - Drumul_socialismului_1977_02

154 © 8 FEBRUARIE 1977 Pag. 7

ARIE
diiRinc-
ascultă-
> cu mc-
îterpstatul scoaîă a ţăranilor din Homâma
ta şlagă- Cronologia războiului k miependonţă
1 la 3 ;
■r ; 16,00
Cin tecul e 1876 16/28 iunie. Memoriu al gu­ cia. O zi mai tirziu, armatele ruse
;ul de la Odioasa represiune sub ©diooso devizo vernului român către înalta Poartă
lonate e- şl puterile garante („cele şapte re­ trec frontiera României.
© 12/24 apr. Rusia declară război
,00 Bule- 1 vendicări"), in care se cere, printre Turciei.
Memoria ,cu cumpătare* dor fard şovăire * © 29 apr./li mai. Adunarea Depu­
! ; 17,15 altele, recunoaşterea „individualităţii taţilor declară starea de război cu
statului
român"
numelui de
şi a
sc.; 18,00 România, ceea ce ar fi dus la recu­ Imperiul otoman.
Moştenite La 9 mantie, meleagurile Olte­ lionul 5 vînători, au încercat să înţelegere între cele două partide, noaşterea independenţei României. a 9/21 mai 1877. Sesiunea extraor­
cântece şi niei încep a fi puternic zguduite avarieze linia de cale ferată, dar rezultă şi din răspunsul primului s 18/30 iunie.- Serbia şi Munlenegru dinară a Adunării Deputaţilor pro­
0 Muzică de ridicarea în masă a ţăranilor. batalionul, însoţit de tunuri şi ar- ministru conservator G. Gr. Can- declară război Turciei. România du­ clamă independenţa de stat a Româ­
>tră; 22,00 Primii care se răscoală sînt săte­ tilerişti, a sosit mai repede. Tru­ taouzino la interpelarea lui Ionel ce o politică de neutralitate binevoi­ niei.
0 Bijute- nii din Galicea Mare, judeţul Dolj. pele au înconjurat localitatea şi au I, C. Brătianu în problema răscoa­ © 11/23 mai. Guvernul român anu­
Muzicai toare faţă de Serbia.
Focul se întinde ou repeziciune în încercat să pătrundă pe uliţe. lei. Primul sublinia că „în ches­ ® 29 sept./ll oct. întrevederea ru- lează tributul , către Turcia (914 000
întreaga Oltenie. Lupta a durat 5 zile, şi numai tiunile grave de natura celor care so-română la Livadia (in Crimeea), lei).
g> 14/26 — 15/27 iunie. Armata rusă
tUARIE Nicăieri în ţară răscoala nu a bombardarea satului a permis ar­ ne preocupă astăzi, cînd este vor­ la care partea română acceptă, în
principiu, trecerea armatei ruse prin forţează Dunărea la Zinuiicca.
avut o asemenea intensitate, am­ matei să pătrundă în sat. Dar fie­ ba de problema socială de însem­ teritoriul României in cazul unui o 19/31 iul. Marele duce Nicolae,
1 dimine- care casă a trebuit luată cu asalt, nătate capitală, este bine ca aceas­ comandantul suprem al armatelor
:sei ; 8,10 ploare şi violenţă. Răsculaţii uti­ tă problemă să fie studiată de co­ război ruso-lurc.
lizează o multitudine de forme de sătenii opunînd o dîrză rezistenţă.
ia preie- morţi, mun acord de către ambele parti­ a 26 nov./8 dec. Se înfiinţează incă ruseşti, adresează principelui Carol o
telegramă in care ii cere cu insisten­
i ascuită- luptă ; atacarea primăriilor, asal- Bilanţul luptelor : 42 de opt regimente de dorobanţi. ţă ca armata română să treacă Du­
o n/12 dec. — 30 ian./ll febr. 1877
Inirc cu tarea conacelor, ruperea firelor te­ peste o sută de răniţi, iar peste de istorice ale ţării". Şi, mai de­ Conferinţă a reprezentanţilor puteri­ nărea.
interpre- lefonice, uciderea moşierilor şi a- 300 de răsculaţi au fost arestaţi parte, G. Gr. Cantacuzino asigu­ o 10/22 aug. Unităţi ale armatei
e la l la rendaşilor, rezistenţa în faţa for­ şi expediaţi la Craiova. lor europene la Constantinopd, cu române din Divizia IV primesc bote­
.vitaţilor ; ţelor militare şi chiar atacarea a- Ga şi alte reşedinţe de judeţ, ra partidul liberal că guvernul îşi scopul de a determina Poarta otoma- zul focului în faţa Plevnei.
,20 Coor- cestora. La Moţăţei, răsculaţii, du­ © 27 aug./8 sept. Regimentul 13 do­
16,10 Din pă ce l-au pedepsit pe primar, au robanţi atacă reduta Griviţa din sis­
ă — mu- temul de apărare al Plevnei.
uletin de dat foc conacelor moşierului Ni- e>-30 aug./U sept. A treia bătălie
. române; colae Romanescu, iar ia 12 martie pentru Plevna. Trupele române ocupă
Kl Moşte- au declanşat un adevărat asalt puternica redută Uriviţa-1.
3 ine, cln- împotriva forţelor represive. „Du­
cre ; 20,30 pă două ore de la arestarea ca­ © 7/19 — 9/2i nov. După lupte gre­
ţii ; 20,15 pilor — scria ziarul „Universul" —, Craiova a fost şi ea ţinta răscu­ va face pe deplin datoria, „cu nă să acorde unele libertăţi popoa­ le, trupele române ocupă Rahova
dumnea- cumpătare, dar fără şovăire". relor supuse. Pentru torpilarea con­ (Orjahovo).
ări (ora şi fără veste se formează un grup laţilor. Dar toate încercările lor Faptul că ziarele de orientare ferinţei, Poarta proclamă la U/23 dec. © 28 nov./lo dec. Trupele române
o constituţie cu aparenţe liberale, în
;r-o oră ; foarte mare de locuitori, înain- au fost zădărnicite de armata ma­ liberală („Voinţa naţională", mai care' România era desemnată „pro­ cuceresc redutele de la Opanez. In
ile ; 23,25 tînd cu o furie nemaipomenită sată la bariere şi pe străzi (gara ales) „criticau" pe conservatori vincie privilegiată" a Imperiului o- aceeaşi zi, după o încercare nereuşi­
spre armată. Nebunii văd soldaţii era apărată de patru companii de tă de a sparge încercuirea, generalul
cu puştile la ochi, gata să tragă, infanterie şi tot atîtea baterii de pentru împuşcarea ţăranilor, nu tomam. Osman-paşa se predă şi semnează
dovedeşte „dragostea" pentru ţă­
© 19/31 martie. Puterile semnatare capitularea armatei turce de la Plev­
dar nu se sperie. Atunci armata artilerie). In oraş, din ordinul or­ rani a liberalilor, ci făcea parte ale Tratatului de la Paris din 1356 na.
trage focuri oarbe, dar văzîndu-ică ganelor administrative, s-au con­ semnează la Londra un protocol prin © 12/24 ian. 1878. Trupele române o-
înaintează mereu, trag gloanţe. stituit chiar „gărzi civice" cu sco­ din arsenalul demagogic al luptei care recomandau Turciei să acorde cupă localitatea Smîrdan, punct în­
Cad mulţi. Restul se retrag". pul de apărare. pentru putere. unele libertăţi popoarelor supuse. Re­ tărit din sistemul de apărare al Vi-
Presa timpului a schiţat deose­
1RIE Dar cea mai puternică ridicare Spre sfîrşitul celei de a doua bit de sugestiv momentul din 13 fuzul acesteia deschide cale războiu­ di nului.
« 15/27 ian. Artileria română de pe
la răscoală, din Oltenia, s-a pro­ decade a lunii mantie, în întreaga lui.
dimine- dus Xa Băileşti. In urma unor mici Oltenie răscoalele au intrat în faza martie. In „Adevărul" din 27 mar­ O 31 martie/12 apr. Guvernul Româ­ ambele maluri ale Dunării Începe
bombardarea masivă a Vidinului.
sei ; 8,10 incidente între ţărani şi adminis­ de reflux. Din toate părţile, au­ tie este publicată o caricatură în niei hotărăşte mobilizarea generală. © 23 ian./4 febr. Semnarea armisti­
ia prefe- traţia moşiei prinţului Ştirbei, per­ torităţile judeţene, raportau orga­ care în planul întîi şefii celor © 4/16 apr. Se semnează la Bucu­ ţiului in războiul ruso-româno-lurc.
l ascultă- sonalul, moşiei a fost nevoit să pă­ două partide, G. Gr. Cantacuzino reşti Convenţia româno-rusă. Prin O 19 febr./3 martie. Tratatul de pa­
de ştiri ; răsească satul. La 12 martie, clo­ nelor centrale „restabilirea liniş- şi D. A. Sturdza, stau de vorbă, care se permitea armatelor ruseşti ce ruso-ture de la San Ştefano
melodia tei". iar în planul al doilea se vede un trecerea pe teritoriul României spre stipula recunoaşterea independenţei
ul prefe- potele bisericii vesteau că momen­ Reprimarea sîngeroasă a luptei ţăran. Primul, arătîrid spre ţăran, Balcani ; în acelaşi timp guvernul României, alături de cea a Serbiei şi
i 3 ; 15,00 tul sosise. Atacul s-a îndreptat ţărănimii pentru dreptate socială spunea şefului liberalilor : „să ui­ rus se obligă să menţină şi să apere Muntenegrului, şi autonomia Bulga­
Radiojur- împotriva castelului prinţului Ştir­ au făciit-o conservatorii şi libera­ integritatea teritorială a ţării şi să
i un cîn- bei Grupa soldaţilor de pază a tăm trecutul că se uită ăla cam respecte drepturile politice ale sta­ riei.
© 1/13 iunie — 1/13 iulie. Congresul
nuncitoa- deschis focul, dar ţăranii n-au dat lii, care în acele clipe, au uitat urât la noi". Intr-adevăr, trecutul tului romăn. de la Berlin reeunoaşte independen­
e econo- înapoi, ou toate că au căzut vic­ disputele lor de moment, înţele- a fost uitat: pentru prima oară © 6/18 apr. Publicarea decretului de ţa României şi drepturile acesteia a-
cîntecu- time, ci au aprins magaziile şi pă- gîndu-se asupra necesităţii înfrîn- în ţară o schimbare de guvern (la mobilizare generală, care aduce sub supra Dobrogei, străvechi teritoriu
1 ; 17,00 tulele. In retragere, sătenii au geri) răsculaţilor. Actul a fost 12 martie 1907, s-a constituit gu­ arme aproximativ 100 000 de oameni, românesc.
05 Opinia „semnat" in celebra şedinţă a Ca­ vernul liberal în frunte cu D. A. dintre care 58 700 făceau parte din © oct. Rusia recunoaşte indepen­
nitori de înmînat inspectorului comunal re­ merei din 13 martie 1907, cînd s-a Sturdza) n-a dus la lupte parla­ denţa României.
Ele serii ; vendicările lor spre a fi trans­ „armata Ce operaţiuni". Trupele ro­ © 8/20 oct. 1878. Armata română
jătrini — mise prinţului, speeificînd că in desfăşurat cunoscuta scenă în care mentare. Şi chiar din prima zi de mâne ocupă poziţii de apărare pe victorioasă îşi face intrarea triumfa­
şeful partidului liberal, D. A. guvernare liberală, represiunea a
iri popu- caz de neacceptare vor incendia Dunăre. lă în Bucureşti pe podul Mogoşoaieij
timpului ; castelul şi gara Băileşti. Afiînd că Sturdza, s-a îmbrăţişat cu frun­ devenit şi mai cruntă. © 10/22 apr. întreruperea relaţiilor care de atunci poartă numele de Ca­
Esa liura- împotriva lor a fost trimis bata­ taşii conservatori. Că a existat o C. DROZD diplomatice dintre România şi Tur­ lea Victoriei.
zi lntr-o
*77.
UARIE
I dimine- Festivalul naţional
îsei ; 8,10
ia prefe-
î ascultă-
de ştiri ;
>dia popu-
erat; 13,00
Student- început întrecerile din cadrul fazei
nal ; 16,25 Serile culturale ale ziarului „Drumul socialismului"
ce ; 16,40
muzică u-
de ştiri ; consilii icrtercooperatiste a festivalului In cadrul Festivalului „Cântarea cincinal, la răscoala din 1907 şi Opresou, de la Direcţia judeţea­
18,00 Ore- României", vineri 4 februarie, la războiul de independenţă. Pe baza nă pentru probleme de muncă şl
ienite din Căminul cultural din Iiia a avut întrebărilor sosite din sală s-au ocrotiri sociale, ing. Petfu Iacob,
cîntece şi | în duminica ce a trecut au în- meria Veche; montajul literar loc prima ediţie a „Serilor cultu­ mai prezentat scurte expuneri pe de Ia I.T.A. Deva.
20,15 Ştie i ceput întrecerile din cadrul fazei „Odă vouă, neuitaţi eroi" realizat rale ale ziarului „Drumul socia­ teme juridice, de legislaţie a mun­ Partea artistică a manifestării
ta ? ; 20,45 ) intercooperatiste a Festivalului na- de artiştii din Cărpiniş. lismului", manifestare politico- cii şi răspunsuri la întrebări pe o a fost susţinută de formaţii ale
dumnea- căminului cultural (director Bu­
îări (ora t ţional „Citita rea României". Pri- La Casa de cultură din Geoa- ■ideologică şi cultural-educativă, largă diversitate de teme.
atr-o oră. I mele centre de concurs au fost giu-Băi s-au întâlnit în cadru unui organizată de ziar, în colaborare La susţinerea manifestării şi-au jorel Marcu) : taraful cu soliştii
\ căminele Rapoltu Mare şi Geoagiu- amplu spectacol-concurs eohiipele cu Comitetul judeţean de cultură dat concursul tovarăşii Teodor Va- Angelica Ardelean, Cornelia Cio-
i Băi. siu, secretarul Comitetului comu­ sa, Damian Miclăuş, Dorel Ciosa,
RUARIE din Balşa, Geoagiu-sat şi Geoagiu- şi educaţie socialistă şi cu spri­ Veronica Bisorca, David Rădules-
) La căminul cultural din Rapol- Băi. Ca şi cu alte prilejuri, echi­ jinul colaboratorilor apropiaţi ai nal de partid Uia, primarul comu­
\ tu Mare, în faţa unui public nu- pele de căluşari din Geoagiu, gru­ redacţiei. nei, Petru Stoican, preşedintele cu; recitatorii Monica Cosa şi Mo-
1 dimine- na Bărbănţan; interpreţii de mu­
esei ; 8,10 i meros, s-au prezentat pe scenă re- paţi pe patru generaţii, au făcut Momentele de educaţie politică Comitetului judeţean de cultură şi zică folk Sonia Bîşsan şi Ionel
lia prefe- 1 prezentativele căminelor culturale din nou dovadă de talent şi virtuo­ au fost realizate prin expuneri educaţie socialistă, Emeric Horo- Păiuşan; formaţia de dansuri
terarâ ra- . 1 din localităţile Simeria Veche, Bă- zitate. Alături de ei, la înălţime au privind activitatea politică internă vitz, directorul întreprinderii ci­
rtidului — J cia, Rapoltu Mare şi Sîntandrei. O evoluat şi căluşarii din Balşa pre­ şi internaţională a partidului şi nematografice judeţene^ prof. Ioan populare şi corul căminului cul­
i de ştiri; j frumoasă evoluţie au . avut echi- cum şi formaţia de dansuri mixte statului nostru, ilustrate cu dia- Frăţilă, directorul Filialei Deva tural — dirijor Iosif Griiner.
11,05 At- pele căminului gazdă — căluşarii, a Casei de cultură din Geoagiu- pozi*tiv« şi filme documentare. Alte a Arhivelor statului, Iosif Pop, Momentele vesele au fost pre­
iîelicf so­ grupul vocal, brigada artisti- zentate de Liviu Oros.
ia ; 12,00 i Băi. De asemenea, s-au mai remar­ expuneri s-au referit la Festiva­ procuror la Procuratura judeţea­ Desfăşurată pe parcursul a a-
5 Intîlnire l că ; de la Băcia s-a remarcat cat echipele de teatru din Balşa şi lul „Oîntarea României", la dez­ nă Deva, poetul Miron Ţie, arhi­ proape 4 ore, manifestarea s-a
şi inter- în special echipa de teatru dare a Geoagiu, brigada artistică de agi­ voltarea comunei Uia în actualul tectul Liviu Oros, juristul Cornel bucurat de un deosebit sur^ps.
) De Ia 1 ) prezentat piesa „Fiul satului" de taţie din Geoagiu-Băi. In cadrul
nai ; 16,15 ^ Ion Băieşu. în afara formaţiilor a- programului au mai evoluat corul
)0 Orele . minfite se cuvine să mai remarcăm căminului cultural din Geoagiu
e, cântece î grupul vocal din Petreni, brigada (dirijor prof. Silvia Martin), gru­
20,30 Azi, i artistică şi rapsodul popular Ion purile de 'montaj literar-muzical
duzică ne i Luca din Totia, dansatorii populari din Geoagiu şi Vălişoara, grupuri­
ă ; 22,00
ţ şi căluşarii' din Tîmpa, echipa de le vocale din Poiana şi Geoagiu,
l teatru, precum şi solistele vocale recitatorul Nicolae Marinescu din
' Elena Mărunţ şi Viorica Sicoe din Balşa, precum şi soliştii vocali
5RUAR1E 1 Rapoltu Mare; echipa de teatru, Ileana Lădaru, Traian Clonţa
^ grupul vocal şi soliştii căminului
Sumarul (Geoagi-u-Băi), Irimie Maria, Floa­
teo-rutier. ( cultural din Sîntandrei ; montajul re Ciucean, Rodiea Marina şi in­
nieră Ra- 1 literar-muzical „Ţâra mea pe drum
iomandăm | de glorii" şi grupul vocal din Si­ strumentistul Mircea Laslău (Bal­
trate mti- şa).
orogramul
;ie Lirică,
i versul ;
14,20 Gru-
iale pop ;
ul româ-
rlis-club ; carnet: cultural
izică pou-
nil ; 18,0!) i |g____________ ; ........ lbj
nstrumen-
intecului ; Foto : VIKGIL ONOIU
,15 Estra- ) 0 c Cinstire muncii. Sîmbăta tre- volumul „Democraţie şi conştiin­ Aspect din timpul desfăşurării .Serii culturale a ziarului „Drumul socialismului".
ţ cută, în sala cinematografului ţă ipolitică" de I. Florea ; iar la
i ,.Steaua roşie" din Brad a avut loc bibliotecile din Uia şi Certeju de
1 un spectacol festiv dedicat frumta- Sus concursuri pe marginea volu­
ARIE ( şilor in producţie din oraş. La mului „România la organizaţiile Album pionieresc ţele nr. 3 a C.S.II. şi nr. 9 din microraionul 1 Mai
/ reuşita acestei manifestări au con- internaţionale şi C.A.E.R." © Pro­ al Hunedoarei. Ei au vizitat aici expoziţiile cu de­
1 dimine- | tribudt pes.te_200__de artişti ama- ces sene şi obiecte confecţionate de prietenii lor mici
isei ; 8,10 cinematografic. La căminul o „Te slăvim, in cint ?i vers, unire !“, „Hai să în cadrul microatelierelor de pictură, ceramică, ţe-
a prefe- i tori. ©A lina că_rţii.,'y Desfăşurată a~ cultural din Cinciş s-a desfăşurat dăm mină cu mină", „Ţara în cint de sărbătoare“ sătorie, timplărie, croitorie (Elisabeta Sîrbu, Mirela
i ascultă- ^nul aceste în cadrul Festivalului un proces cinematografic cu tema ' au fost intitulate simpozioanele şi montajul care Rus, Anca Hrisov). © „Ne vorbeşte istoria patriei.
ările so- „Cântarea României", „Luna căr­ „Normele eticii şi echităţii socia­ au avut loc la liceul nr. 1 şi la şcolile generale nr.
de ştiri; ţii la sate" a programat în săptă­ liste — cadru moral al omului Flămînzi 1907“ se intUuleăză evocarea, ce a avut
12,00 Bu- mâna tz Ecută numeroase manifes­ înaintat al societăţii noastre" pe 7 şi 1 dan Hunedoara,consacrate împlinirii a 118 loc la Muzeul judeţean, cu participarea claselor
tîlnire cu marginea filmului artistic româ­ ani de la Unirea Principatelor. Evocarea unor mo­ V-VIII de la Şcoala generală nr. 1 din Deva
interpre- tări în satele judeţului. La biblio­ mente din viaţa celor mai de seamă reprezentanţi (Daniela Seeoşan). © „De luni până luni" este ti-
e la i la tecile din Rapoltu Mare, Brănişca, nesc „Ilustrate ou flori de oîmp" ai luptei pentru unire ca Al. Ioan Cuza, Mihail titlvl emisiunii pe care elevii Şcolii generale nr. 8
tcenţilor ; Cimpa şi Toteşti s-au organizat © Ciclu de filme. „Viaţa de ieri Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Costache Negri din Hunedoara o asculta la fiecare început de săp-
)0 Teatru şi de azi a satului românesc" s-a au constituit teme ale acestor acţiuni, din care n-au
ică pe a- dezbateri pe marginea volumului intitulat ciclul de filme documen­ lipsit intonarea cîntecelor „Hora lui Cuza", „Mol­ tămînă în pauza marc. Rubrica satirică, în care sînt
o Con- „A trăi şi a munci în' chip comu­ tare organizat la căminul cultural luaţi „în obiectiv" cei ce mai trebuie să-şi revi­
!2,00 O zi dova şi Muntenia", „1-Iora Unirii". (Felicia Jianu,
terii mu- nist" de M. Iordănescu ; la Dobra din. Unirea. Au rulat filmele „Sub Dana Vomişescu). ® Membrii subredacţiei „Lumi­ zuiască comportarea, ţinuta, rezultatele la învăţă­
nocturn. şi Balşa pe marginea volumului soarele de mai", „Recaşul şi oa­ niţa" au fost oaspeţii Şoimilor patriei de la grădini­ tură, şi-a dovedit eficienţa (Nataşa Pop).
„Către o nouă ordine , internaţio- menii săi" şi „Undezi unul nu-i
nală“ ; la Peşţişu Mic şi Baru, putere".