Page 18 - Drumul_socialismului_1977_02

DRUMUL SOCIAL

.." ■ ‘w~.............. ............................ ^ - ; t
MAKŢ
: îm Itsminca ®x8gşftf&Ior fegatârii bnuiiag mm m"6 €^gişl§in|ă. rev@kfS^fe^âg; sod&IŞteff•
s
fio Bac
> G«« 8,00
ir* k MUNCIM SI SĂ TRĂIM ÎN CHIP. La micro
o* s 'i : caia ; 9,0<
tătorilor ;
>. A-'
..
r.............. . - ..-'î____„____ ~ / *- — iX _i m WlmMMm Buletin d
folcloric ;
Badio-Tv.
„U" { 12,0
O vizită eu 7-8 ani in urmă la te da Traian Mihuţ,. Iuliu Jinaru, ETICA LUCRĂTORULUI DIN COMERŢ 12,05 înt
Fabrica' de industrie locală Orăş- Ştefan Iovan, Vasile Suciu, Iulian populară (
tie producea vizitatorului o im­ Gruiesou, ing. Fîlip Hotaru, ing. rat ; 12,35
presie destul de modestă, prin Viorel Dragau, Ioan Codea, Nico- CIVICA 13^0 Do I£
„faima'* strict locală a scaunelor lae Rusan, Eugen Ohirilă. Roman Si pol la suflet o meserie txtil curjoî
lăcuite şi a unor confecţii metali­ Buda — şi, iată, directorul fabri­ furnal ; îs,
ce simple. După 7 ani, acelaşi vi­ cii ne-a prezentat, totuşi, oamenii- nomice ;
zitator al fabricii trăieşte revela­ jalon pe drumul transformării fa­ r ; 17,05
ţia unuia căruia locul îi este com­ bricii. Ce e mai curios, nici unul Obllgafii în slujba celor mulţi rll ; române
20,30
plet necunoscut. dintre ei nu-şi zice inovator, in­ dumncavoai
Tot ce poate vedea azi vizi­ ventator sau alte astfel de cali­ tatr-o oră ;
tatorul relevă cu mare putere ficări, dar toţi au făcut cîte ceva Noul centru civic al municipiului peste 1500 000 lei ! De ce a fost turn ; 24,0
de convingere un amplu proces — un dispozitiv, un agregat, un neonorafe... Hunedoara se impune nu numai luat în calcul sortimentul jucării ? 8,05 Estradi
revoluţionar înfăptuit şi în curs subansamblu, o organizare, o ra­ prin arhitectonica deosebită a Pentru că el explică cel mai bine — 5,00 Muz
de înfăptuire aici. Scaune, confec­ ţionalizare, care au dus la „învie­ Convieţuirea intr-un bloc, inte­ blocurilor cu mai multe etaje ce creşterea puterii de cumpărare a
ţii metalice simple, primele semne rea" multor maşini-unelte arunca­ grarea intr-o asociaţie incumba o s-au ridicat aici. Datorită noilor populaţiei. Orice părinte cumpără MIERCURI,
ale unei colaborări timide cu mari te de alţii, înainte de casare, pre­ serie de obligaţii pentru locatari. unităţi comerciala ce s-au ame­ copiilor în primul rînd îmbrăcă­ 6,00 Radi
întreprinderi industriale, in spe­ luate cu grija gospodărească a ce­ Astfel este şi plata lunară a ta­ najai la parter şi mezanin, „cen­ minte, încălţăminte şi apoi jucării. neţii ; 8,00 1
cial cu cele din Cugir, materiali­ lui sărac, puse în funcţiune de ei, xelor comune, cînd aceasta nu se trul“ de greutate al comerţului — De patru ori ne-am mutat u- La miciofo:
zate în piese turnate, circa 700 de cu care au atacat marea produc­ achită la timp, se produc nea­ hunedorean s-a mutai pe frumo­ nitatea. De fiecare dată a fost un rată ; 9,00
angajaţi — dată ce însemna F.I.L. ţie industrială. După ce a con­ junsuri care, la rîuilul lor, se sul bulevard Dacia. Magazine­ progres. La început magazinul tătorilor ; lj
răsfrîng şi sisupra celorlalţi. Hău
Orăştie acum 7 ani. Dezvoltarea struit un agregat ou patru axe platnici, dacă am vrea exemple, le, întinse ca o salbă de măr­ pentru copii din Hunedoara era onlerilor ; 1
Radio-Tv. ;
colaborării complexe, constînd în pentru strunjirea carcaselor reduc- am găsi pretutindeni, in orice gele, atrag cumpărătorul prin intr-un local mic, abia încăpeau ştiri ; 12,05
împrumutarea unor maşini-un<e torilor de viteză, care a eliminat bloc. Spicuim dintr-o scrisoare funcţionalitatea lor, prin buna lor cîţiva oameni în el. Nic-i nu prea populară şi ir.
cu care să fie produse şi prelu­ folosirea pentru această operaţie a trimisă recent redacţiei : „Sîntem aprovizionare şi formele moderne aveau ce cumpăra. Uitaţi-vă a- 13,00 De la
crate mai multe, mai diverse şi 4 strunguri, dînd o productivitate locatari ai blocului 40, cartierul de servire a populaţiei. După ma­ cum : o unitate de comerţ moder­ bul invitaţii
mai complicate piese şi subansam- de 400 la sută şi ooupînd un spa­ Micro 15 din Deva. Toţi au fost rile magazine date în folosinţă in nă, ou un bogat .şi variat sorti­ Jurnal ; > ",2(
ble pentru Ougir. pînă la elabora­ ţiu cu jumătate mai mic decît bucuroşi cînd ne-am mutat în judeţul nostru „Ulpia“ din Deva nomice ; '\J
bloc, numai că pe parcurs unii şi „Palia" din Orăştie, iată că şi ment de mărfuri pentru cele mai ştiri ; 17,05
au uitat că mai au şi obligaţii. Hunedoara se mîndreşte cu un a- pretenţioase gustări, Anul trecut, ne ; 18,00 Or
Avem cîţiva care nu bmevoie.se devărat complex comercial mo­ am vîndut mărfuri în valoare de tera şi spi
19 518 000 lei. In acest an vom a-
Ctnd freamătul creator, pasiunea să-şi plătească cheltuielile comu­ dern, la nivelul dezvoltării actuale. junge la aproximativ 22 000 000 lei. Muzică pe
ne, restanţele lor ajungînd la su­
voastră
me considerabile, 3 300—2 700 lei.
Intrăm intr-unui din aceste ma­
Asociaţia a trebuit să folosească gazine : „Şapte pitici". O unitate Pentru micii noştri cumpărători am
amenajat în interiorul magazinului
fondul de rulment pentru a achi­
ardentă pentru nou sura eterizează ta datoriile sale către I.G.C.L. mare, întinsă pe 1 500 mp, care şi un raion de dulciuri — „Baby-
este deservită de 30 de lucrători.
Pentru
reîntregirea
s-a
acestuia
hotărît să se mărească contribu­ Poate mai mult ca in oricare ma­ bar“ — unde cei care doresc ser­
vesc un suc, o prăjitură sau o
gazin, aici domneşte o atmosferă
un întreg colectiv ţia fiecăruia. Ne gindim că ba­ plină de voie bună, de gingăşie. ciocolată — ne spunea responsa­ oră ; 23,25—5
nii, odată adunaţi, s-ar putea să
turn.
bilul unităţii.
da drumul celorlalţi, adică din
nou să plătim cheltuielile restau- Copii mai mici sau mai mari, pă­ Cine sînt colaboratorii lui a- JOI, 17
rinţi sau bunici trăiesc bucuria
ţierilor şi nu o normal". Pa Si- cumpărării unei jucării, unui ar­ propiaţi ? Vînzătorii care în fie­
meria s-a creat o situaţie mai ne­ care zi vin in contact cu sute, mii G,00 Radiopi
rea primului produs complet — ca­ sfrangul obişnuit, Ştefan Iovan plăcută : Din cauza restanţelor ticol de confecţii sau încălţăminte. tii ; 8,00 Rev
pul vertical al frezei, rodat în con­ construieşte acum un utilaj mul- mari acumulate nu s-au putut Responsabilul magazinului, comu­ de oameni ai muncii aflaţi la cum­ Ia microfon,
diţiile exigenţelor de export — şi tiax, eu 8 axe, pentru confecţiona­ plăti taxele către E.G.C.L., iar a- nistul Marcel Agrigoroaie, deşi ti- părături. Ţoale vînzătoarele sint rată ; 9,00 It
de aici la strungurile şi maşinile- rea unor flanşe de cuplare la re­ ceasta a întrerupt furnizarea apei năr, are o bogată experienţă în femei, trei generaţii, cum ii pla­ tătorilor ; l(
unelte pentru prelucrarea lemnu­ dactori, iar pe masa de lucru are calde, fapt ce a creat, pe bună comerţ unde lucrează de 22 de ani, ce responsabilului să spună. Una, ric ; 11,00 1
lui, apoi la strungul-şcoală si un cuţit rotativ pentru strung, un dreptate, nemulţumiri. La asocia­ iar de 19 ani este gestionar. Un formată din femei care lucrează de 11,20 Avanpre
strungul SN 320, iată o evoluţie agregat reglabil pentru 7 tipuri de ţia de locatari nr. 3 din Simeria om care a pus la suflet această 14—19 ani, a doua care lucrează de 11,35 Discoteci
letin de ştiri
impresionantă, vizibilă şi în creş­ reductoare. restanţele se ridică la suma de frumoasă meserie in slujba celor 5—6 ani şi a treia, care s-a anga­
terea numărului angajaţilor de — E greu să concepi, să con­ 43 000 lei. neluînd in considerare mulţi, care n-a abdicat niciodată jat de circa un an de zile. Iuliana cu melodia p
preţul prefera
peste trei ori. Aceşti oameni, struieşti maşini şi agregate noi ? şi luna ianuarie. „Avem unii lo­ de la etica lucrătorului din co­ Chelaru, Eva Pop, Zorica Biro sînt şlagărelor ; 13
cei 700 de-aeum 7 ani şi diferenţa — îl întrebăm pe Ştefan Iovan. catari care de 5 ani de cînd locuiesc merţ. Dacă stai de vorbă cu el, din prima generaţie. Oameni de 15,00 Tehnic-cl
pînă azi, sînt motorul unei dezvol­ — Orice om cu bunăvoinţă, care in bloc nu şi-au achitat taxele co­ poţi reconstitui o adevărată cro­ bază — spune tovarăşul Agrigoroa­ jurnal ; 10,25
tări şi transformări impresionante, se gândeşte la el, la munca lui şi mune decît prin proprire pe re­ nică a comerţului hunedorean. De ie. Face apoi o pauză lungă. Din- nomice ; 17,00
materializată, la prima vedere, în a colegilor săi, a colectivului, poa­ tribuţie" — ne-a declarat admi­ 19 ani de cind are gestiune, ţine sului i se pare că a spus totul. 17,05 Universu
producţia noilor şi luminoaselor te face ceva pentru a ajuta pro­ nistratorul asociaţiei, Ion Borcn. toate registrele, iţi poate spune cu Continuă apoi : comerciante adevă­ Orele serii ;
timpului ; 20,4
hale industriale care au luat locul ducţia, munca. Simplitatea răs­ împotriva acestor restanţieri, precizie, pe sortimente, cit s-a rate. Îşi cunosc temeinic meseria, dresa dumnea
micilor, înghesuitelor şi afumate­ punsului dă deplin măsura spiri­ împotriva celor ce nu-şi onorea­ vîndut în anul 195S, 1965 sau in folosesc un vocabular ales, dove­ zi intr-o oră
lor ateliere. La prima vedere, pen­ tului ce caracterizează acest colec­ oricare an ! De ce această eviden­ desc multă răbdare cu cumpără­ glob sonor ;
tru că acestea — produsele şi ha­ tiv „autotransformator" a tot ce ză în mod sistematic obligaţiile ţă clară, precisă ? In primul rînd torii. ştiri ; 0,05—5,0i
lele — se văd. Ceea ce nu se ve­ înseamnă azi F.I.L. Orăştie. faţă de stat, de societate, de ve­ pentru sondajul cerinţelor popu­ Din generaţia a doua ni Ic-a a- turn.
de, zbuciumul creator, căutarea, - — Cum a fost însuşit acest spi­ cinul din dreapta sau din stingă, laţiei şi mai buna lor aprovizio­ mintit pe utecistele Mana. Vasiu
abnegaţia, transformarea conştiin­ rit ? în ultimă instanţă, trebuie să fa­ nare şi în al doilea rînd, fapt şi Paulina Voina care, se poate VINERI, ÎS
ţelor, formarea cadrelor, a oa­ — Greu, în anii mulţi de muncă cem cu toţii opinie, ei trebuie de­ mărturisit cu o mulţumire ce îi spune, s-au încadrat cu toată pri­ 6,00 Itadjopn
menilor sînt resursele inepuizabi­ pe toate flancurile. Formarea ca­ terminaţi de noi, ceilalţi, să se rădia pe faţă, pentru a înregistra ceperea lor în colectiv şi sint a- ţii ; 8,00 itevi:
le ale realizărilor materiale. drelor, a oamenilor noştri se re­ conformeze legilor scrise sau ne­ creşterea nivelului de irai al popu­ preciate de colegele lor. Din Juna La microfon,
rată ; V,00 Kă
Solicitînd inginerului Ioan Obi­ flectă în activitatea organelor şi scrise ale, societăţii noastre, nor­ laţiei din acest centru siderurgic octombrie, au venit 12 tinerei ab­ tătorilor ; ni.
dea, directorul fabricii, să jalone­ organizaţiilor de partid, a comu­ melor eticii şi echităţii socialiste. al ţării. Iată, în 1958 valoarea to­ solvente de liceu, care au frecven­ 11.00 Buletin ,
ze drumul dezvoltării unităţii ce o niştilor, ■ în strînsa colaborare a tală a cumpărărilor la jucării a tat un curs de calificare posili- Cintece din
conduce de 7 ani, i-a fost dificil comitetului de partid cu conduce­ DOINA COJOCARU infimă. In anul 1970 a fost apro­ ceal de 6 luni. 11,20 Avanpreu
să numească toţi oamenii-jalon ca­ rea fabricii, în munca de la om ximativ 600 000 lei, iar în 1976 de 11,35 Discoteca
re şi-au înscris numele în acest la om şi cea organizatorică, pro­ Discutăm îndelung despre atri­ letin de ştiri
proces. Pentru că ar fi trebuit să pagandistică, agitatorică, prin toa­ butele meseriei de lucrător in co­ cu melodia po
preţul preferat
înşire nenumărate nume, şi-atunci te influenţînd conştiinţele în sen­ merţ : „Modernizarea formelor de la 3 ; 15,00 Slu
a conchis că tot ce înseamnă sul înţelegerii necesităţii unei pre­ servire, dotarea unităţilor cu mo­ Radiojurnal ; 1
F.I.L. Orăştie azi este o creaţie gătiri profesionale şi politice ne­ bilier nou, funcţional, uşurează economice ; i 1
colectivă, a colectivului, el însuşi contenite. Aşa am ajuns să ne munca vînzătorului, dar nu trebuie Ştiri ; 17,20
aflat intr-un proces continuu de mîndrim cu oamenii noştri, făuri­ s-o simplifice. Comerţul, cel bun, 18.00 Orele sei
transformare. tori a tot ce vedeţi aici. Sublinie­ nu se poate face fără o bună cu­ nalo cu adresă
pe adresa t
Pe mecanicul Nicolae Ţeghe îl rile secretarului comitetului de noaştere a meseriei, fără pasiune. 22.00 O zi in tr
partid, Nicolae Andrei, explică un
cunoaştem de mult, de la produc­ amplu proces de transformare ce Noi nu avem restricţii in maga­ 3.00 Muzical no
ţia primelor confecţii metalice sim­ zin, este acces liber la rafturi. Dar
ple. Acum, ei. conduce la sectorul a avut loc în această unitate. A- nici un vînzător nu trebuie să SÎMBAtA, 19
junşi la înalta conştiinţă a înda­
Pricaz producţia de containere şi toririi lor de a acţiona în spiritul uite că. marfa trebuie „vorbită“ :
G,00 ItadioDrog
cea de stîlpi telescopici destinaţi exigenţelor şi sarcinilor documen­ jumătate din clientelă nu cunoaş­ ţii ; 8,00 Revist
exportului. Aici, mizera cărămidă- telor Congresului al Xl-lea al. te caracteristicile mărfurilor, tre­ La microfon,
rie de pe vremuri cu greu poate P.C.R., al îndemnurilor secretaru­ buie îndrumată, ajutată să a- rată ; 11,35
fi ghicită cînd priveşti noile hale lui general al partidului, tovarăşul leagă ce i se potriveşte mai bi­ Radio-Tv. ; 12,
industriale moderne, în care foşti Nicolae Ceauşescu, adresate oame­ ne. Expunerea liberă a mărfurilor Ştiri ; 12,05 Iutii
cărămidari sînt sudori, strungari. nilor muncii de a căuta noul, de nu e normal să-l transforme pe «ia populară
Ansambluri constructive, ferme, a-şi ridica nivelul de cunoaştere, vînzător intr-un simplu suprave­ preferat ; 13,00
stâlpi de hale, hale industriale — de a se autodepăşi continuu, co­ ghetor. Foarte important e contac­ La microfon
Meridian-cl”'' ,
tată- producţia de la sectorul Pri­ muniştii de la F.I.L. Orăştie răs­ tul cu cumpărătorul. Să nu faci jurnal ; 16,15
caz, coordonată de fostul mecanic pund permanent înaltelor chemări. niciodată distincţie între ei. Orici­ ment muzical ; ;
Nicolae Ţeghe. Cine a evoluat mai Pentru că nimeni de aici nu con­ Ki ne calcă pragul magazinului tre­ rii ; 20,30 Azi,
mult: - fostul mecanic sau produc­ cepe că şi-a încheiat la un mo­ Tinărul strungar Ioan Bărboni de la I.V. Călan se remarcă tn între- buie să fie înconjurat cu grijă, cu 20,40 Muzică pe
ţia ? Un răspuns pe cit de dificil, ment dat misiunea... cere prin calităţile sale profesionale de priceput meseriaş, exemplu de atenţie". neavoasfcră ; 22,
nai ;
22,30 Mara
pe atît de edificator, care ni-1 poa- NICOLAE STANCIU dăruire şi abnegaţie în muncă. Foto : VIRGIL ONOIU S. CERBU lui ; 24,00 Bule
0,05—6,00 Muzical
\ DUMINICA, 20
Părinţii Cum vă creşteţi şi vă eduoaţi copiii? o întrebare adresata celor \ 7,00 Radiojurns
s presei ; 7,50 Vă
pentru azi ; 8,00
care îşi uită o mare responsabilitate socială zicale ; 10,00 A
8,30 Ra
satelor ;
că ; 11,00 Radioul
meilor ; 11,30 Inii
lodia populară ţ
La această întrebare au fost che­ gîndiţi cum vă vor judeca mîine marea lor pentru muncă şi viaţă. familia lui K. F„ de la E.M. Lu­ Aceste aspecte puse de „Sfatul preferat ; 12,00 Di
maţi să răspundă, în prezenţa pro­ propriii dumneavoastră copii, cum Or, în perioadele anterioare dez­ peni, părinţii elevului B. P. de ia omeniei" în faţa părinţilor au re­ tru toţi ; 13,00
fesorilor şi învăţătorilor, părinţii vă judecă şi vă apreciază colegii, organizării familiilor, ei obţineau şcoala generală nr. 6, care îl o- levat sensurile majore ale respon­ 13,30 Unda veselă
onor copii din oraşul Lupeni care tovarăşii de muncă, vecinii ?“. Ase­ rezultate bune la învăţătură, aveau bligă să consume, uneori, alcool, sabilităţii sociale ce revin familiei vertis-club ; 16,00
teca succeselor ;
nu asigură climatul familial, con­ menea întrebări şi multe altele, în o comportare corespunzătoare si­ iar cînd vine la şcoală este îm­ în educarea tinerei gener iţii, pre­ cântecului ; 20,00 :
diţii de viaţă, de educaţie — obliga­ •funcţie de fiecare caz în parte, au tuaţiei lor de elevi. brăcat dezordonat, murdar şi ou cum şi necesitatea de a fi in­ 20,15 Estrada dunti
ţii izvorîte din datoriile morale fost adresate părinţilor invitaţi la Sînt, din păcate, şi „familii or­ lecţiile nefăcute. Familia din care transigenţi faţă de ind Xerenţa pe Radiojurnal ; 22,11
ale părinţilor faţă de copii, din „Sfatul omeniei", cerîndu-li-se pă­ ganizate", oare exercită o influen­ fac parte M. L. şi M, I., elevi la care o manifestă unii părinţi, sau sportiv ; 22,30—5
legile ţării noastre. Abdicarea din rerea. ţă negativă asupra educaţiei şi Şcoala generală nr. 5 Bărbăteni, chiar influenţa nocivă, faţă de nocturn.
drepturile şi obligaţiile ce le re­ A fost subliniat faptul că dezor­ comportării copiilor. Acestea, în a fost citată ca un alt exemplu de propriii lor copii. Răspunderea
vin în calitate de părinţi a unor ganizarea vieţii de familie, ca ur­ iresponsabilitate faţă de creşterea pentru educarea tinerei generaţii LUNI, 21 feb;
cetăţeni din oraşul Lupeni a fă­ mare a divorţurilor, reduce în şi educarea copiilor. Au un apar­ nu revine numai societăţii, ci tu­ 6,00 Ratlioprograr
cut obiectul unei dezbateri orga­ mod simţitor, şi uneori anulează tament cu trei camere, dar este turor factorilor educaţionali, şi în fii ; 8,00 Sumarul
nizate în cadrul „Sfatului omeniei" chiar complet, mediul afectiv al Sfatul omeniei neîngrijit, ambii părinţi consumă primul rînd familiei. Societatea, La microfon, mei
— organ obştesc de influenţare şi familiei, lasă urme nedorite îa băuturi şi sînt foarte des în stare noi toţi nu putem şi nu rămînem rată ; 9,00 Kăspun
educare a maselor în spiritul prin­ psihologia copiilor, îi face, de re­ de ebrietate. Asemenea familii ca­ indiferenţi faţă de asemenea ma­ tătorilor ; 11,20 A'
cipiilor şi normelor socialiste de gulă, mai greu adaptabili la viaţă, loc oa în viaţa de familie să pro­ re îşi neglijează copiii sînt şi cele nifestări negative, iar atunci cînd Radio-Tv. ; 12,00
muncă şi de viaţă, care, în urma pentru că n-are cine să-i îndru­ moveze principii • şi norme, atitu­ ale lui T. M., de ia E.M. Lupeni, unii părinţi abdică de la îndato­ ştiri ; 12,05 Intîlnj
experienţei pe care o acumulează, me, să le călăuzească paşii, fiind dini morale înaintate, devin fac­ B. I., de la Preparaţie, F. Gh. de riri şi obligaţii, trebuie aplicate lodia. populară şl
îşi lărgeşte tot mai mult sfera de lipsiţi de căldura şi de dragostea tori nocivi, - dînd copiilor lor e- la E.M. Bărbăteni, R. C., de la cu toată fermitatea prevederile preferat ; 13,00 De
Clubul ndc
15.00
cuprindere şi problematica activi­ părintească de care au atît de xemple nedorite, reprobabile. Al­ l.T.A. Petroşani. Sînt unele fami­ legii.
tăţii sale. Acestora li s-a pus în multă nevoie. Minorii G. M„ de la coolismul, brutalitatea, necinstea lii care îşi neglijează total sau Familia şi şcoala trebuie să ac­ 16.00 Radiojurnal ;
donate economice ;
mod direct şi deschis întrebarea : şcoala generală nr. 3, L. I., de la personală, vulgaritatea, trîndăvia, parţial obligaţiile de supraveghe­ ţioneze strîns unite în activitatea
„Părinţi ! Cum vă creşteţi şi şcoala generală nr. 1, S. I., de lipsa de respeot faţă de alţi cetă­ re continuă a elevilor. Aşa se face educativă, concentrîndu-şi efortu­ na tineretului ; 18,0
sil ; 20,00 Teatru
vă educaţi copiii ?. Cum de la şcoala generală nr. 5, sau fra­ ţeni — ca şi alte trăsături nega­ că, scăpaţi de sub controlul părin­ rile în aceeaşi direcţie i instruirea
nu priviţi în ochii nevino­ ţii M. I., M. M. şi M. A. şi alţii, tive — se asociază de cele mai ţilor, unii minori ca D G„ D. L., şi pregătirea în mod temeinic pen­ 21.00 Muzică pe ac
vaţi ai copiilor voştri ca să ai căror părinţi s-au despărţit sau multe ori cu lipsa de responsabi­ T. C„ T. I., F. M. P., T. D. au tru muncă şi pentru viată a tine­ neavoastră ; 7ZfiO (.
vedeţi şi să citiţi dragostea pe care sînt In curs de despărţire, sînt litate faţă de creşterea şi educa­ comis diferite fapte antisociale. rei generaţii, formarea de cetă­ oră ; 23,26 Muzical
v-o poartă, dar şi amărăciunea exemple semnificative privind in­ rea propriilor copii, iar uneori cu Mulţi dintre părinţi s-au angajat ţeni cu alese calităţi moral-politi- 24.00 Buletin de ştir
pentru că nu vă îngrijiţi de ei şi fluenţa negativă ce o au aceste însuşirea de către minori a unor să-şi revizuiască atitudinea, să-şi ce, de oameni demni fată de epoca diorecording.
nu le asiguraţi condiţii bune de stări de lucruri asupra dezvoltării asemenea deprinderi negative. Au schimbe poziţia fată de copii. Aş­ pe care o trăim.
existenţă, de învăţătură ? Nu vă lor fizice, cît şi în ce priveşte for­ fost citate ca asemenea exemple teptăm faptele. N. BADIU