Page 21 - Drumul_socialismului_1977_02
P. 21
6155 O 15 FEBRUARIE 1977 Pag. 5
dialog’ etu feittiSrîî ® diaiosc iii lllllllil
CIND LIPSEŞTE
MINA
aMdII@ira$<e
GOSPODARULUI...
■Pînă la data cind scriu a-
ceste rînduri, piaţa din ora CltîtOFât fir&tFeaIbl& ,
şul nostru, Lupeni, arată ca J
un loc părăsit. Şi acum mai vis®#© răspund
Ii există resturi de grămezi din
varza ce a mai rămas din a-
nul trecut (!), iar grupul sa RECONSTITUIREA VECHIMII ÎN MUNCĂ CONSILIUL POPULAR AL ORAŞULUI ORĂSTIE
! nitar este mereu murdar, ne CU MARTORI nale ale ziarului nostru exprimînd merciale. Câte alte oraşe şi-ar dori
cientă a respectivelor spaţii co-/
Probabil ati mai recepţonat sem
îngrijit. Intr-un loc unde vi
ale ne atâta lume, edilii oraşului probleme de muncă şi ocrotiri sociale pe marginea întrebării puse nedumerirea, ba chiar nemulţumi asemenea dotări la piaţă si nu le
Publicăm răspunsul primit din partea Direcţiei judeţene pentru
nu pot fi prezenţi ? (ION
rea numeroşilor cetăţeni în legătu
MATEESCU, Lupeni). redacţiei de cititorul nostru Modse Seleşan, din satul Peşteniţa, co ră cu nefolosirea spatiilor comer au?! Orăştia le are, dar nu are ce
face cu ele ? Nu ar fi potrivit aicll
muna Densuş : „Cel ce doreşte să reconstituie eu martori vechimea ciale din piaţa oraşului. Deşi aţi un chioşc alimentar, un punct de (
cialistă MĂSURI CONCRETE, în muncă, ce nu poate fi dovedită cu acte oficiale, trebuie să aibă întreprins unele acţiuni, şi în pre desfacere a pîinii, o bucătărie care
calitatea de angajat sau să fie membru al unei cooperative meşte
zent 8 boxe din clădirea pieţei să asigure hrană caldă gătită ?
NU SCUZE şugăreşti. Lipsa uneia din aceste calităţi împiedică comisia de re stau nefolosite, goale sau pe post
constituiri de a soluţiona cererea. Trebuie să obţină de la unitatea
'ridul funciar, la care a lucrat o adeverinţă din care să reiasă că unitatea nu mai de magazii de vechituri, adăpos
tind inclusiv enormul Moş Gerilă
: vor efectua Mulţi locuitori ai Orăştiei posedă arhivă pe anii respectivi. De asemenea, trebuie să posede un din vată şi cîrje. Se pare totuşi că IPoşt®. arisferldl
irabilă cu 0,5 se aprovizionează de la Com act prin care să poată dovedi că a fost în raporturi de muncă cu ■unele din semnalele noastre au Oliviu Popescu — Hunedoara.,
de 200 ha se plexul comercial nr. 1 din unitatea respectivă : un contract de muncă, o notă de lichidare, o rămas fără ecou. Vă adresăm în Inspectoratul şcolar judeţean ne,
a solului prin str. Unirii. Şi nu putem spu comunicare de. orice fel a unităţii, sau orice alt înscris util. Pe lingă consecinţă prezenta, cu invitaţia informează că' în cadrul Institutu
pe direcţia ne că nu e bine aprovizionat aceseta, mai trebuie o cerere către comisia pentru reconstituirea ve de a căuta şi găsi o utilizare efi-
Avem însă un necaz. In fie chimii în muncă, de pe lingă Consiliul popular judeţean". lui politehnic din Cluj-Napoca s-ai
seouj^' depă- care zi, în afară de dumini înfiinţat în anul 1976 o facultate t
d.e metalurgie cu două secţii, lei
: Uite Ia ca, produsele lactate soses-c CONCURSUL care se va putea da concurs de
-> li' ra peste cu mare întîrziere, după o- CE SE PIERDE PRIN ÎNTRERUPEREA ACTIVITATII „SANITARII PRICEPUŢI" admitere în acest an.
şl porumb, rele 10. Distribuitorii de la LA INIŢIATIVA ANGAJATULUI ? Conform regulamentului, in etapa Viorel Perian — Trestia. Deşi
one sfeclă de I.C.I.L. Simeria motivează tn actuală se desfăşoară faza pe zone lucraţi în Haţeg, trebuie să exe-.
rtofi. fel şi chip : nu am avut ma ...ne-a întrebat Olinder Sebastian, din Petroşani. Iată şi răspun şi pe oraşe a concursului „Sanitarii cutaţi pază obştească în satul Tres-,
: Cooperativa şină, n-a fost delegat etc. sul competent al Direcţiei pentru probleme de muncă şi ocrotiri so pricepuţi". Pină acum au avut loc : tia, pentru că acolo aveţi domi
ar 34 tone I ciale : „In cazul în care se întrerupe activitatea din iniţiativa anga faza orăşenească la Vulcan şi Lu ciliul şi familia.
tone legume, jatului acesta, amgajîndu-se în altă unitate ca nou angajat, pierde peni şi faza zonală la Orăştie. C. C. — Vulcan. Conform date
;ră ; va efec- s e m n a l unele drepturi, şl anume : în primii doi ani concediul de odihnă se La Lupeni faza de masă a antrenat
ătăţiri funcia- reduce la durata minimă, adică 15 zile lucrătoare; se pierde ve la ciclul I — G4 echipaje, la ciclul II lor indicate de dv. în scrisoare,
i muncă a co- chimea neîntreruptă în aceeaşi unitate, în funcţie de care se acordă — 65 de echipaje iar la licee — IG puteti solicita pensionarea la îm
plinirea vîrstei de 52 ani, bene
echipaje. Faza orăşenească, desfăşu
arijinul uni- Copiii, care aşteaptă laptele sporul de vechime, precum şi vechimea neîntreruptă în muncă, în rată duminică, a antrenat 29 de e- ficiind de o reducere de 8 ani pen
1 valoare de de dimineaţă, nu cunosc scu funcţie de oare se acordă unele drepturi ; se pierde, de asemenea, chipaje, pe primele locuri clasîn- tru cei 16 ani lucraţi în grupa
ovine efecti- zele prezentate. Are condu beneficiul alocaţiei de stat pentru copii pe primele trei luni de ac du-se : la ciclul I — şcoala genera I de muncă.
20 capete şi cerea I.C.I.L. Simeria nişte tivitate, precum şi treptele sau gradaţiile dobîndite în perioada de lă nr. 4, Ia ciclul II — şcoala gene Maria Gros — Haţeg. Neavînd
is 400 1 lapte măsuri, nu scuze ? (GKIGO- activitate". rală nr. 1 iar la licee — liceul real-
RE BOLBOCEANU, Orăştic). umanisl. adresa dv., vă tredăm pe scurt răs
rdînd o grijă punsul Judecătoriei Hunedoara • la
ii pămîntului, scrisoarea trimisă : „In situaţia a-
rătată, M. G. nu se poate bucura
unătăţiri fun- NIMENI NU 1P<£5 critice slaroMI de reducerea taxei de divorţ, ne
)ilă va creşte avînd cinci ani de la separarea de
zootehnic, e- „OBSERVĂ"? RĂSPUNSURI... dresat — cu adresa nr. 3150 din putut stabili provenienţa cuiului fapt, iar condamnarea soţului este
va depăşi cu' t 20 noiembrie 1976 —■ Şantierului nr. găsit în pîinea albă. Considerăm
cţia de iapte Redăm, la început, răspunsul 2 Deva al T.C.H. (Urmează textul că aceasta se datoreşte unor lu în cuantum de sub trei ani. In
stanţa judecătorească nu are com
Unitatea de desfacere a Secţiei de gospodărie comunală şi adresei...). Ulterior s-a mai inter crători certaţi cu disciplina, care petenţa de a reduce taxa de tim
> : Producţiile pîinii' din noul cartier al o- locativă Simeria, trimis redacţiei venit verbal, dar lotul T.C.H. Si au fost găsiţi că nu emulsionează
lăşite cu 7 la raşului Haţeg îşi întîmpină pe marginea unei note apărute în meria a motivat că duce lipsă de drojdia şi nu dizolvă sarea. Pen bru, aceasta revenind în exclusi
tă la porumb clienţii cu duşumeaua gău nr. 6153 al ziarului, la rubrica specialişti şi nu ştie cînd va reme tru că nu au respectat toate fa vitate Ministerului de Finanţe, res
pectiv organelor sale subordonate".
Unitatea va rită în mai multe locuri, sti „Dialog cu cititorii”": „La sesiza dia defecţiunile respective. Apoi, zele procesului tehnologic, au fost Ioan P. R. — Brad. Certificatul
plus a unui cla de la vitrina interioară rea tovarăşului Ion Bogdan, din s-a intervenit la lotul de construc sancţionaţi lucrătorii Covaci Lu- medical eliberat de medic, prin
;, din care 4 este spartă, înăuntru nu este Simeria, cu privire la infiltraţiile ţii Simeria din nou în scris, cu a- creţia, Minodora Iosivuţ şi Terezia care atestă că soţia dv. nu poate
a unei pro- sobă, vânzătoarele fiind ne de apă ce se produc în apartamen dresa 324/1977. Acum aşteptăm..."; Scripcaru. De asemenea,' s-a .pre
150 1 lapte voite să „danseze" cîmd e tul său din blocul nr. 1, str. Câm Aşteptăm şi noi, tovarăşi de la lucrat articolul respectiv în toate avea copii, nu vă scuteşte de pla
ta impozitului majorat prevăzut de
frig. Pînă acum nimeni din pului, vă informăm că acest bloc şantierul nr. 2 al T.C.H. Credem schimburile, s-a indicat şefilor de reglementările în vigoare.
se află în termen de garanţie, mo
unităţi şi şefilor de echipe să ur
conducerea comerţului local că e cazul să interveniţi !... M. Floricel — Deva. In anul şco
n-a „observat" în ce situaţie tiv pentru care asociaţia de loca mărească îndeaproape respectarea lar 1976—1977, nu au funcţionat j
tuturor fazelor procesului tehno
tari nr. 2 a făcut numeroase in
se prezintă această unitate logic, începînd cu pregătirea mate şcoli de specializare postliceale
de desfacere a pîinii. Poate tervenţii la lotul de construcţii Si Un alt răspuns, al Fabricii de riilor prime şi auxiliare. Pentru e- pentru educatori sau învăţători,
după acest semnal... meria, pentru izolarea hidrofugă a panificaţie Deva, privind o notă nici In judeţul nostru, nici în ju
terasei blocului respectiv. în luna vitarea în viitor a deficienţelor
noiembrie 1976, deplasîndu-ne la publicată în acelaşi număr al zia de natura celor sesizate, ne vom deţele vecine.
Bmm CE AI-BARUL : faţa locului, am constatat că din rului nostru, la rubrica „Am re preocupa mai mult de controlul
urm cauza instalaţiei hidrofuge necores ţinut din audienţe" : „Referitor la procesului tehnologic pe fază şi Rubrică realizată de.
punzătoare a terasei se produc in
cele sesizate de cetăţeanul Covaci respectarea întocmai a instrucţiu
O INTENŢIE filtraţii. In acest sens, ne-am a- Miliai, vă comunicăm că nu s-a nilor tehnologice de fabricaţie". DOINA COJOCARU
linea şi rîisci- COMPROMISA
mătăţirea ne- ||;^|iji^perien|â unităţilor P
«iv.vk
roduselor, asi- câleidoseop
îente, în con înfiinţarea ceai-barului din 111 S ^ ^ •* ''
ţi exigenţele Deva de către cooperaţia de • agricole fruntaşe l|J|||J
ce ar consti- consum a fost o idee saluta actualul pensionar uhi Petroşani*
ritmicităţii ră. Veneau aici, la început, RÎNDUR! proiectantul Gavrilă Şomlo, azi în
să bea ceai oameni mai in vîrstă de 80 de ani. Bl a executat
I. NEGREA vîrstă, femei, tineri şi mai t 3 14 \ 4 7 A Q m n schemele şl desenele coloanei de
decît amintirea de ceea ce C.A.I*. Ostrov: 26070 kg cartofi la hectar t j — *- o J // „ o. „ r.,.x 1 ;.. .... -
c.
ales elevi. Acum nu a rămas
I
31,80 m înălţime, eu fundaţia de,
3 m şl cu greutatea construcţiilor!
a fost la început această uni 1 metalice de 20 000 kg (un element al)
tate. Ceai-barul este în pre- Unitatea noastră şi-a îmbogăţit aplicat trei praşile mecanice şi una coloanei cântăreşte 8Go kg). Schema j
LOMEEAT ■ zent o tavernă îmbâcsită de an de an experienţa în cultivarea manuală pentru distrugerea buru a Coloanei infinitului şi desenele unui
,AN fumul consumatorilor de ca cartofilor, cultură căreia îi simt ienilor. Conform avertizărilor pri element în mărime naturală, pe clţi-!
fea. Acesta este principalul destinate suprafeţe de 90-105 ha. mite, s-au făcut trei stropiri contra i i va metri pătraţi de hlrtie, se aflâţ
torului II din articol ce se vinde şi se Dealtfel, cooperativa a fost dis gândacului din Colorado şi cinci Ia I.U.M.P., în seiful de prototipuri.'
•a a livrat în consumă aici. Aşa că cetă tinsă cu „Ordinul Muncii" clasa I contra manei. * (ION MARINESCU — Călan).
•la începutul ţenii care doreau şi consu pentru producţia de cartofi obţi Recoltarea s-a început în decada
i tone de a- mau ceai nu-i mai trec pra nută în anul 1974. a treia a lunii septembrie şi s-a în I
nenţionat ca- gul. Nu mai încap de cei ca In tehnologia culturii, socotim cheiat în luna octombrie, în bună CAFEAUA UGANDEI
imeratului — re beau cafea şi apoi nu sînt că toţi factorii sînt importanţi pen parte cartofii fiind plantă premer m p i Uganda ocupă locul chici în lume |
T calităţii dispuşi să inhaleze fumul de tru soarta recoltei. In anul trecut gătoare pentru grâu. Producţia me în ce priveşte producţia de cafea şl \
iGORAŞ, co- amplasarea s-a făcut ‘pe terenuri die realizată a fost de 26 070 kg la , i este unul dintre cei mai mari pro- j
ţigară. Intenţia, bună la în uşoare, după păioase. Deoarece hectar. ducători de cafea de pe continentul |
ceput, a fost compromisă pe stratul arabil nu este prea gros, Retribuirea s-a făcut în acord i african. In ţară există aproximativ |
200 de fabrici de prelucrare a cafe- i
\BATAJE parcurs: Oare organele co terenul s-a arat la 18-23 cm adânci global pe tona de produs. între I iei, avînd fiecare o producţie de;
merciale de ce permit ea una me. In timpul iernii s-au aplicat cooperatorii şi mecanizatorii care 200—15 000 tone anual. Producţia a-
la amplifică să scrie pe firmă şi altceva îngră.şămintele pe bază de fosfor, au depus eforturi deosebite pentru nuală de cafea a Ugandei este dei
cîte 60-70 -kg substanţă activă la creşterea recoltei amintim pe Ma
î abataje, tri- să se vîndă în local ? De ce ha, precum şi cîte 25 tone gunoi de ria lacoboni, Fimia Moisescu, Le- ORIZONTAL : 1) în cîteva rînduri... 200 000 tone.
îcare schimb, nu se respectă profilul uni grajd. îngrăşămintele azoloase (70 nuţa Bojin, Marioara Lăpăduş, Do — ...şi in prinţul rmd ; 2) Rînduri ENERGIA SOLARA A SAHAREI
•bune. De la tăţii ?■ kg s a. la ha), s-au aplicat odată rica Moisescu, Paraschiva Brăilă, strînse — Dat pe rînd ; 3) Rind de
pînă în pre- Ionaş Opric, Leon Predoni, Comei casă... — ...şi rînduri de brad ; 4) De Fiecare centimetru pătrat din cel.
i Petrila are cu plantarea tuberculilor. îngrăşă Axente Dumulescu, ce pe dos ? ! — Eroina romanului 7 milioane de kilometri pătraţi d»j
mintele de bază s-au încorporat în Miculescu,
„Primele rînduri" de N. Velea —
producţie fa-, ' TOT PE CULTURI ? Şantierele navale Olteniţa ; 5) Loca este suprafaţa Sahorei, primeşte, în.
i. Dintre sec- sol cu ajutorul discului imediat ce Moise Bojin şi alţii. litate în Spania — Rînduit dinainte ; 24 de ore, 500 de calorii solare. 110;
în unitatea noastră cultura car
s-a putut intra în cîmp. Primăva
rezultate le-a ra ş-a făcut încă o arătură la 18-23 tofilor are o rentabilitate ridicată, 6) Rînduieşte fire — Din rîndul zece ; Africa, unde există o serioasă penu-J
rie de surse de energie ieftină, nece
?, care a ex- Deşi în coloanele ziarului cm, du.pă care a urmat lucrarea de cîştigul net obţinut pe tona de pro 7) încă un rînd — Rînduri ; 8) Re sare funcţionării întreprinderilor in
.i mult de au mai fost relatate aspecte discuit, grăpat şi nivelat. dus fiind de peste 300 lei. zervat în ultimele rînduri ! — Pe
e, iar dintre privind ieşirea la „păşunat" Sămînţa folosită, sănătoasă şi bi Pentru recolta acestui an s-au rînd ! — Luate din cântece ! ; 9) Cup dustriale, irigării terenurilor sau (
t cele condu- a orătăniilor pe semănături- ne sortată, a fost din soiurile De- făcut pregătiri temeinice. Avem tor (reg.) — în rînduri strînse ; 10) funcţionării pompelor de apă, aceas-1
tă energie solară ar putea fi de uni
;i Gheorghe .. le de toamnă (unde s-au luat siree şi Ostara. Plantatul s-a efec procurată întreaga cantitate de să- Rînduri de case — încuietoare ; 11) real folos economiei. în acest sens,',
•ealizări bune măsurile cuvenite — m.n.), se tuat în prima jumătate a lunii a- mînţă, care se păstrează în bune Pus pe furcă (pop) — A fi în pri guvernul nigerian a elaborat un
un plus de mul rînd. program complex de utilizare a re
1 300 tone. mai intîlnesc totuşi unele ca prilie, majoritatea suprafeţei rea- condiţii. Terenul este arat din surselor de energie solară în pustiu.'
zuri de acest fel. - Uiţul re lizîndu-se în decada I. S-a asigu toamnă şi s-a fertilizat cu gunoi VERTICAL : 1) Rind pe rînd —
cent l-am întîlnit în satul rat o densitate de 60 000 — 66 000 de grajd mai mult de jumătate din Scoase din prunele rînduri ! ; 2) PISICI SALARIATE
Rînd pe rînd (3 cuv.) ; 3) In ultimul
JDUSE Bretea Streiului. Surprinde cuiburi la ha, folosind cîte 3 000 kg suprafaţă. Cooperatorii şi mecani rînd la Împărţire — Rindul întii De peste un secol, in oficiile poş
sămînţă, care s-a încorporat la zatorii cunosc tehnologia de lucru,
însă faptul că totul se pe
KT 6-8 cm în sol. precum şi retribuirea ce li se cu (pl.) ; 4) Petece ! — Cu multe rînduri tale ale Marii Britanii pisicile pri-,
— Rind pe rînd ;
5) Rînduită din
trece sub privirile îngădui După plantare, cînd buruienile vine în acord global. mese... salariu. Ele au fost înscrise |
toare ale conducerii C.A.P. (!) trecut — în primele rînduri ; G) Şi pe statele de plată datorită pagube
a Complexul au început să răsară, s-a făcut re- CORNEL LĂPĂDĂTONI, se duc pe rînd, pe rind... — In pri lor pe care le produceau şoarecii in
ucte Ilia au bilonarea. înainte de răsărirea car preşedinte mul rînd ; 7) A pune în rînduri magaziile oficiilor poştale.
strînse — începe gama ; 8) In citeva
tone de me- tofilor sau cind au apărut 1-2 la PUIU MÂSTRAGHIN,
port, cu des- STICLE GOALE j sută din plante, s-a trecut la erbi- inginer şef la C.A.P. rînduri ! — Un rind ! ! — Primul la DE CE SA ECONOMISIM APA ?
ceas ; 9) Rînd pe rind (pl.) ; 10) Rîn-
etică (NICO- cidarea cu gerogard (5 kg la ha). duire... — ...de la cap la coadă ! ; In cadrul campaniei vizînd prote
ru). SCHIMBAM... ^ Ca lucrări de întreţinere s-au Ostrov 11) Pod gol ! — Nu este pentru pri jarea surselor de apă potabilă îm
mul rind. potriva poluării şi asigurarea unui
La multe unităţi de des- \ ÎN CINSTEA „ZILEI CEFERIŞTILOR" M. SĂLIŞTEANU consum raţional al acesteia, specia
; facere a laptelui şi a deriva- < o De la începutul anului cefe- sporire a tonajului mediu pe tre Deva liştii au dat publicităţii date foarte
convingătoare. Acestea arată, că,
telor sale se găseşte de vin- 1 riştii de pe raza R.C.M-ului Deva, nurile de marfă cu 40 tone pe fie
OGATĂ zare deliciosul „Chefir". I puternic angajaţi în întrecerea so care tren. In acest fel sînt dezafec pentru obţinerea unui litru de bere
sau creşterea unui kilogram de sa
Mulţi îl cumpără. Dar cui- 1 cialistă, au reuşit să expedieze mai tate 2 locomotive zilnic, care pot CONTRIBUŢII HUNEDORENE lată sînt necesari 25 litri de apă
Sîrbi au fost mea ! Odată cumpărate, bor- ţ bine de 85 000 tone de mărfuri in remorca alte trenuri. Cele mai pentru 1 kilogram de bumbac intre
î fertilizarea canele de chefir nu se mai i plus faţă de sarcinile planului de LA REALIZAREA 4 500 şi 10 000 litri de apă ; 1 kilo»
ninte chimi- schimbă cu altele de iaurt, I transport la zi. Acest succes a fost bune rezultate au fost obţinute de COLOANEI INFINITULUI gram de ciment 35 litri ; 1 kilogram
staţiile Peştiş, Hunedoara, Simeria.
îdul său, co- să zicem. Chiar şi la unita- \ posibil de realizat prin reducerea In mod deosebit se remarcă acti în luna iulie 1937, a început la de ţesătură de lină 600 litri ; 1 kilo
gram de grîu 1 500 de litri ; 1 kilo
: la S.M.A. tea I.C.V.A. de pe strada 7 1 staţionării vagoanelor la încărcare- vitatea rodnică, responsabilă a o- Petroşani, cu material procurat din gram de orez 4 500 litri. In sfîrşit,
Noiembrie din Deva nu se ) descărcare cu o jumătate de oră, în ce priveşte consumurile specifica
parat întrea- peratorilor de la regulatorul de judeţul nostru, construcţia Coloanei
şi dispozitive ţ colectează I Aşteptăm o so- i ceea ce înseamnă 50 vagoane eco mişcare din tura condusă de opera infinite a marelui sculptor Constan de apă, pe locul întii se situează
tin Brăncuşi. La realizarea ei au lu
nomisite pe zi.
în campania l luţie autorizată. i Prin grija operatorilor de la torul şef Mitică Dragomirescu, ca crat cei mai iscusiţi meşteri le la streptomicina — pentru obţinerea ţi
nui kilogram din acest produs fiind
L i perativ din staţii, ş-a înregistrat o ciu, Constantin Nedelcea şi alţii. I.U.M.P.), printre ei aflindu-se şi
5LAE IUGA, R.C.M. Deva şi a personalului o- şi lucrătorii Tosif Egri, Liviu Chin- Atelierele Centrale Petroşani (astăzi necesari... patru milioane litri de
