Page 22 - Drumul_socialismului_1977_02
P. 22
Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6155 O 15 FEBRUARIE 1977
în pregătirea consfătuirii pe In spîrltu! Legii sistematizării Pînă la 11 martie a.c^
ţară a controlului obştesc
Toată atenţia aplicării şi ţoram fwategsrlta
I
Prezenţă activă şl permanentă respectării prevederilor Sepie noilor comisii de
în viata cotidiană judecată
i Din documentele de -partid şl de stat, din cuvîntările secretaru
lui generai al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se desprind
In oraşul Orăştie, controlul ob La unele măsuri care să ducă la cu claritate importanţa pe care o au în progresul generai al ţării
ştesc se desfăşoară la un nivel ri activizarea tuturor echipelor. Ast organizarea şi sistematizarea teritoriului, a oraşelor şi satelor. Ur
dicat de exigenţă şi cu eficienţă. fel, lunar echipele vor fi mobili banizarea localităţilor dintr-o zonă montană, cum este Valea Jiului, lin însemnat aport isi
Cele 34 echipe de control obştesc, zate pentru a efectua cel puţin un ridică probleme deosebite, atit sub aspectul reliefului, cît şi dato
constituite la nivelul oraşului, au control la unităţile repartizate, rită industriei cărbunelui, a modului cum sint dispuse rezervele
efectuat în cursul anului trecut luîndu-se, totodată, măsuri de a- geologice. In acest context, Comitetul executiv al Consiliului popu asigurarea legalităţii şi
625 controale în cele 114 unităţi re legere a noi membri in echipele lar municipal Petroşani vizează realizarea unei corelaţii armonioase
partizate pentru control. Au fost care nu au activitate corespunză între dezvoltarea economică şi urbanizarea teritoriului. Ca urmare,
organizate 5 controale simultane, toare. In această lună, consiliul o- studiile şi schiţele de sistematizare, pentru a putea fi o bogată sursă educarea cetăţenilor
la care majoritatea echipelor au răşenesc al F.U.S. va iniţia in documentară pentru toate localităţile Văii Jiului — 5 oraşe şi 2
fost Însoţite de membrii consiliului struirea echipelor de control ob comune suburbane — au fost Întocmite în aşa fel ca să cuprindă
orăşenesc al F.U.S., cadre de spe ştesc pe domenii de activitate, in suficiente elemente de evaluare a potenţialului material şi uman din
Expresie a lărgirii democraţiei
cialitate, reprezentanţi ai condu struire ce va fi făcută de cadre teritoriu. socialiste, a creşterii rolului opi
cerilor unităţilor controlate şi alte de specialişti. De asemenea, în lu In directă legătură cu dezvoltarea economică, au fost reexami
cadre din partea organelor de stat na aprilie va fi organizată o con nate perimetrele construibile ale tuturor localităţilor şi s-a asigu niei publice în viaţa socială, co
■locale. Cu prilejul controalelor e- sfătuire la nivelul oraşului, la care rat, prin grija comitetului executiv, detalii de sistematizare pentru misiile de judecată — în cei peste
7 ani de la înfiinţare — şi-au do- r
fectuate în anul trecut, au fost fă vor participa membrii echipelor
cute 128 propuneri pentru îmbună de control obştesc, gestionari şi zonele Industriale şi noile obiective social-culturale. Astfel, în anul vedit eficienţa ca organe de ju
tăţirea activităţii diferitelor uni vînzători, cadre de conducere din 1976 au fost elaborate detalii de sistematizare pentru zonele „Cen- . risdicţie şi influenţare, aducînd un
tăţi, 122 dintre ele fiind deja În unităţile controlate, precum şl alte tru nou Petroşani", „Centru Vulcan", „Centru vechi Petroşani" şi însemnat a-port în asigurarea lega
făptuite sau în curs de rezolvare. cadre de specialitate". zona „Bucura" Uricani, asig-urî-ndu-se posibilitatea realizării de con lităţii socialiste şi educarea cetă
ţenilor în spiritul promovării unei
Pentru activitatea deţpusă, com De curînd, biroul comitetului o- strucţii din centru spre periferie. Una din preocupările noastre este
petenţa şi exigenţa de care dau răşenesc al femeilor a analizat ac de a realiza o densitate optimă, scop în care *u fost stabilite noile atitudini corecte faţă de muncă, ai
dovadă, pot fi evidenţiate echi tivitatea echipelor de control ob perimetre construibile pentru toate localităţile Văii Jiului şi au fost apărării şi dezvoltării avutului ob
pele conduse de Marian Păun, Ioan ştesc ale femeilor, trasîndu-se a- întocmite programe de strămutare, pe etape, a gospodăriilor rămase ştesc şi al unei comportări cores
punzătoare în societate.
Santa, Mai ia Pop, Ioan Maliţa, Ro- oestora unele sarcini în lumina in afara perimetrelor.
Documentele programatice adop
mulus Grecu, Maria Bota, Maria celor reieşite din recenta consfă Atenţie deosebită acordăm respectării disciplinei în construc tate de cel de-al Xl-lea Congres
Munteanu şi Gheorghe Dărăban. tuire judeţeană privind activitatea ţii. în urma controalelor periodice făcute prin organele noastre de al Partidului Comunist Român au
Mai greu s-au deplasat In ultima de control obştesc. In scopul ac ■reliefat cu pregnanţă rolul acestor
vreme echipele conduse de Iii» tivizării acestor echipe s-a hotă specialitate am constatat că nu se fac construcţii noi în afara peri organe obşteşti de influenţare, sub
Olaru, Mihai Bozdoc şi Petru Vă rât repartizarea fiecărei membre a metrelor, dar se execută unele extinderi la anexele gospodăreşti şi liniind că : „Este necesar să se in
duva, care au efectuat un număr biroului pe cîte o echipă de care garaje -fără autorizaţie sau se încalcă prevederile legale. La Pe tensifice tot mai mult activitatea
■mic de controale. De fapt, unele *ă răspundă şl lunar să informeze. troşani şi Vulcan a -existat tendinţa de închidere a unor balcoane, comisiilor de judecată care func
unităţi au fost puţin controla-, Preocuparea existentă la Orăştie, fapt care ar fi dus la schimbarea aspectului unor ansambluri de lo ţionează în unităţile econoraico-
te. Printre acestea amintim că ia nivelul organelor coordonatoare cuinţe. în toate cazurile s-a intervenit cu promptitudine şi s-a-u stă sociale şi pe lingă consiliile’ popu
minele de nefamiliştl, unităţile ale aotivităţii de control obştesc, vilit aceste fenomene negative. Manifestăm o grijă permanentă pen lare, să sporească contribuţia aces
culturale, cantinele şî şcolile. este o garanţie că această activi tru tot ceea ee se construieşte nou şi este menit să îmbunătă tora la creşterea răspunderii oar-
«Rezultatele acestei activităţi ob tate Îşi va îndeplini pe zi ce trece ţească aspectul urbanistic al localităţilor noastre, paralel cu agre- menilor muncii faţă de aplicarea
şteşti au fost bune In 1376, dar cu mal mult efect menirea, de mentarea vechilor zone de locuit. Tot în acest scop, pentru locuin ■principiilor eticii şi echităţii- so
puteau ft mai bune — ne-a spus venind o prezenţă permanentă şi ţele ce se construiesc din fondurile populaţiei au fosit elaborate pro cialiste. a prevederilor legislaţiei
tovarăşul Ioan Cocoş, preşedintele activă In întreaga viaţă a ora iecte tip în mai multe variante, urmînd să se facă numai adaptarea
şului.
consiliului orăşenesc al sindicate
lor. Pentru viitor, ne-am gîndit MIA VOiCU lor la teren. Aceste proiecte sîn-t puse în mod gratuit ■ Ia dispozi
ţia populaţiei.
Planurile de dezvoltare în perspectivă a localităţilor noastre ţin
seama de echiparea corespunzătoare a noilor obiective industriale,
Informaţii utile de conservarea mediului înconjurător. Astfel, s-a prevăzut ca toate noastre pentru apărarea şi dezvol
tarea proprietăţii socialiste, pentru
obiectivele industriale noi să fie dotate cu instalaţii antipoluante,
respectarea ordinii şi a disciplinei
iar cele existente să funcţioneze la parametrii proiectaţi. Tot în în producţie şi în viaţa socială".
NOI CONSTRUCŢII SOCIAL-CULTURALE acest scop se extind spaţiile verzi, se creează perdele de protecţie, Potrivit Legii nr. 59/1968, comi
se plantează toate terenurile defrişate. întreaga activitate de siste
ÎN HUNEDOARA matizare se desfăşoară cu concursul şi contribuţia largă a cetăţe siile de judecată se constituie în
toate
organizaţiile
de
socialiste
Deşi a trecut puţin timp de la începutul anului, oamenii mun nilor, în scopul no-bil de a asigura un Înalt nivel de civilizaţie şi stat, obşteşti sau la consiliile popu
cii din Hunedoara — aflată In plin proces de înnoire şi modernizare cultură pentru toţi cei care muncesc şi trăiesc în Valea Jiului. lare. Membrii acestora sînt aleşi
— au satisfacţia dării în folosinţă în aceste zile a unui nou cinema în adunările generale ale oame
tograf cu 500 de locuri în microraionul 4. nilor muncii şi în sesiunile consi
In aceste zile au început şi lucrările de construcţie a unei noi Ing. TRAIAN BLAJ liilor populare pe termen de 2 ani.
grădiniţe eu 125 de locuri care pînă la sfîrşitul anului va fi dată prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv Propunerile de candidaţi în vede
în folosinţă. aî Consiliului popular municipal Petroşani rea alegerilor ca membri ai comi
siilor se fac de către oamenii
PENTRU LOCUITORII ORAŞULUI HAŢEG muncii şi de către organizaţiile
obşteşti, listele nominale cu aces
In aceste zile, constructorii de la Şantierul 3 construcţii din
te propuneri trebuie să fie afişate
oraşul Haţeg au terminat un nou bloc cu 60 de apartamente. Blo la sediul unităţii cu cel puţin 10
cul este situat în noul cartier de locuinţe din oraş, oferind noilor
locatari condiţii bune de locuit. zile înaintea datei în care va avea
loc alegerea.
Demn de reievat este faptul că se continuă lucrările de con Pentru a ridica rolul acestor or
strucţie a încă două blocuri situate în centrul oraşului care, la par gane obşteşti de jurisdicţie şi in
ter, vor avea amenajate noi spaţii comerciale. (N. SBUCHEA, Haţeg).
fluenţare Iu viata socială trebuie
O ACŢIUNE INTERESANTA LA SATE avute în vedere următoarele as
pecte : analiza critică a activităţii
întreprinderea cinematografică .judeţeană a iniţiat o -interesantă comisiilor de judecată : selecţiona
acţiune cu filmul în comunele judeţului nostru: reluarea la cămi rea unor membri cu pregătire co
nele culturale a unui ciclu de filme documentare pe tema : „Viaţa respunzătoare şi reputaţie neştir
de Ieri şl de azi în satele româneşti", din care subliniem sourt-me- bită, dar şi cu pasiunea şi cu do
trajele i „Unde-i unul.nu-i putere", wRecaşul şi oamenii săi", „Sub rinţa de a munci mai bine. După
soarele de mai". alegeri, este necesară organizarea
unei instruiri temeinice a acestora
CONCURSUL „BUNA SERVIRE" de către membrii Asociaţiei Juriş
tilor, în special în legătură cu
Sîmbăţă la Hunedoara a avut loo faza judeţeană a concursului noile modificări aduse Legii 59/1968
„Buna servire" organizat de Comitetul judeţean U.T.C., Consiliul ■prin Decretul 364/1976. Astfel, co
judeţean al sindicatelor, Direcţia comercială şi O.J.T. la care au misiilor de judecată li s-a mărit
participat 64 de concurenţi, ciştigători ai fazelor orăşeneşti şi muni competenţa, ele trebuind să jude
cipale la oare au luat parte peste 2 400 de tineri lucrători din co ce —- printre altele •— sustragerile
merţ. de bunuri comise în dauna avutu
ta faza pe ţară vor participa Maria Lefter — bucătar, Florica lui obştesc sau particular pînă la
Adaş — cofetar, Ionel Marian — ospătar. (IONEL. IOVÂNESCU, La cantina nr. 2 din cadrul I.C.S.H., condusă de Ioan Ciopleanu, valoarea de 500 lei, cu excepţiile
corespondent). zilnic peste 500 oameni servesc masa în condiţiile unei igiene demne de prevăzute, puţind aplica amenzi de
laudă. Foto : IOAN VLAD
pînă la 30 000 lei. Totodată, decre
tul stabileşte competenţa teritoria
lă a comisiilor de judecată şi o
procedură care permite controlul
In pragul iernii publicam în dacă pare aşezată mai lătural modului în care se judecă abate
ziar un .'aid cu tema «Sălile de Din nou prin gliile de rile de către aceste comisii.
nic, are numeroase plecări si so
aşteptare în... aşteptarea timpu siri zilnice de trenuri de persoa în judeţul nostru au funcţionat
lui friguros", în care erau con ne, între care patru accelerate. ■peste 400 comisii de judecată în u-
semnate pregătiri şi -intenţii în Or, la un asemenea trafic ce nităţi economice, cooperative agri
legătură cu amenajarea sălilor n plin presupune prezenţa a sute de călă cole de producţie, cooperative de
de aşteptare pentru a oferi o am tori, halul (acesta e euvîntul !) în consum şi meşteşugăreşti, precum
bianţă corespunzătoare în sezonul care te primesc sălile de aştep şi în cadrul consiliilor populare.
rece. Se semnalau cu acel prilej tare este o mostră a celei mai Prin soluţionarea a mii de cazuri,
şi unele lipsuri ce demonstrau o crase lipse de preocupare, a ab aceste comisii au reuşit să degre
absenţă a mîinii de gospodar ca iarnă senţei totale a unei mîini gospo veze instanţele de judecată de ura
pabilă să aranjeze lucrurile aşa dăreşti : murdărie, scaune rupte, volum mare de muncă, iar prin
cum trebuie, iată-ne din nou geamuri sparte, frig şi — cul stăruinţa depusă membrii acestora
prin sălile de aşteptare, de data ordinii şi curăţeniei. In contrast C.F.R. din Călan, „peisajul" e mea ! — urme ale trecerii şi adă- au reuşit, în anul trecut, să obţi
aceasta -în plin sezon de iarnă, total, sălile de aşteptare — clasa dezolant. Se vede clar că postirii pe aici a clinilor vaga nă împăcarea părţilor în peste 37
cu scopul de a constata ce s-a I şi clasa a Il-a — din staţia foarte multă vreme n-a mai bonzi. Astea, în tjmp ce sala de la sută din cauze.
făcut din ce s-a promis şi cura C.F.R. Orăştie nu oferă nici un instruire a personalului sau bi
Alegerea noilor comisii de jude
arată sălile de aşteptare acum. element de diferenţă de clasă i trat nimeni din personalul s- roul şefului staţiei arată frumoa cată va constitui un bun prilej de
Din capul locului trebuie să ambele friguroase (cu toate că ţiei în această sală : mui-dăi se, călduroase, curăţate, ce mai...
menţionăm că în multe dintre să ’sînt sobe şi există combustibil), frig, pereţi „pictaţi" sau oferi Dar sîntem asiguraţi de Pavel analiză şi de stabilire a unor mă
suri care să ducă şl pe această
lile de aşteptare vizitate nu am cu bănci de lemn, murdare, ge- inscripţii mai mult decît supă: Stoica, instructor, „cît putem ne
întâlnit lucruri detune de apre zbatem să fie bine". Care „zba cale la întărirea disciplinei în
ciat. Autogărâle din Deva şi Hu tere" nu am constatat-o însă nici muncă, păstrarea integrităţii avu
tului obştesc, respectarea normelor
nedoara îşi primesc călătorii în pe urmele, materialelor publicate noi, dar mai ales nici călătorii.
Săli de aşteptare încălzite, bine Ospitalitatea sălilor de aştep socialiste de comportare în mun
gospodărite, intr-o ambiantă -plă tare trebuie ,să fie una dintre gri că şi societate.
cută, civilizată, cu dotări şi în jile cotidiene ale celor însărci Comitetul judeţean al Asociaţiei
zestrări ce oferă condiţii de in ful staţiei, Emanoil Sava, este toare... Oare staţiile C.F.R. nu naţi cu gospodărirea şi întreţine juriştilor din judeţul Hunedoara
formare şi petrecere plăcută, uti rea lor. După cum am văzut, nu va acţiona cu toată hotărârea pen
lă, a timpului între două auto de acord cu constatările noastre mai deţin tradiţionalele ilustra peste tot se întîmplă însă aşa. tru îndrumarea şl _ sprijinirea cit
dar nu are ce face : a cerut di
ţii şi tablouri înfăţişînd frumu
buze (chioşcuri de ziare şi re viziei mişcării de la Regionala seţile peisajelor patriei de este Datoria organelor răspunzătoare mai eficientă a noilor comisii de
viste, unităţi comerciale, fotolii C.F.R. Timişoara necesarul pen de realizarea acestei ambianţe judecată ce vor fi alese, .pentru ca
confortabile, curăţenie, instalaţii -nevoie ca înşişi călătorii să „pa- civilizate şi educative în sălile acestea să răspundă, prin activita
tru dotarea şi amenajarea cores
sanitare igienice etc.). In plus, punzătoare, diferenţiată, a celor voazeze" pereţii sălilor de aştep de aşteptare este să întreprindă te raţiunii care a stat la baza
tare ? Ce spuneţi, tovarăşe şef
prin tot ceea ce oferă, mai ales două săli de aşteptare (mese, fo- de staţie, Ioan Jebeleanu ? de îndată măsuri în consecinţă. înfiinţării lor.
sala de aşteptare a autogării De tolii_ etc.), dar aceasta a rămas Aceasta, eu atit mai mult, eu cit NICOLAE STÎNEA
va, demonstrează prezenţa perso nepăsătoare la toate cerinţele. Si Asemănător se prezintă sălile ne aflăm în anotimp de iarnă I preşedintele
nalului între călători, interven nu e singurul caz... de aşteptare din staţia C.F.R. C. BRĂDEANU Organizaţiei judeţene
Subcetate. Important nod de cale
ţia acestuia pentru menţinerea în sala de aşteptare a staţiei ferată, staţia Subcetate, chiar S. GORUN a Asociaţiei juriştilor
Hunedoara