Page 25 - Drumul_socialismului_1977_02
P. 25
Proletari din toafe fărlîe, unlfi-v^l
ANUL XXIX
ÎN TOATE UNITĂŢILE, ACŢIUNI SUSŢINUTE PE ATRAGERE LARGĂ A
MUNCITORILOR Şl CAPRELOR DE SPECIALIŞTI LA 'actualitatea politică
• ••...■-..v- -*•
Evenimentele politice ce au a- Consfătuirea pe ţară a mutaţi
Perfecţionarea producţiei, ridicarea calităţii, vut loc săpfămîna trecută au re lor de control al oameni
ţinut în mod cu totul deosebit a- lor
înscrie
ca
muncii
se
tesnţia întregului nostru popor, au un moment esenţial în preo
întrunit sufragiile sale depline; cupările permanente ale parti
iiifensif progresiei tehnici ele deschid, prin documentele a- dului nostru pentru adînci-
doptate, noi căi de accelerare a rea democraţiei socialiste, in în
progresului dinamic economico- tărirea funcţiilor sociale de con
Sarcinile. acestui an — care, a^a arăta tovarăşul Nicolao Devian, se cităm, în cadrul acţiunii, propuneri social al societăţii româneşti, în trol şi lărgirea lui, în antrenarea
după cum sublinia secretarul gene cretarul comitetului de partid de la şi păreri din partea tuturor munci înfăptuirea Programului partidu directă a maselor largi de oa
ral al partidului, tovarăşul Nicolae I.M.C. Bîrcea. S-au asimilat planşee- torilor şl cadrelor tehnico referitoare lui, a istoricelor hotărîri ale Con meni ai muncii la elaborarea şi
Ceauşescu, are un rol hotărîtor în le cu corpuri ceramice, plăcile ca- la introducerea de noi tehnologii, gresului al Xl-lea. Înfăptuirea politicii de dezvolta
realizarea întregului cin-cinai — ri şerato de polistiren pentru izolaţia Îmbunătăţirea calităţii produselor, La loc de frunte în suita de e- re economică şi socială a ţarii. în
dică probleme de mare răspundere la acoperişul blocurilor de locuinţe, realizarea de noi economii la mate venimente politice marcante ale acest sens este de reţinut faptul
privind asigurarea creşterii accen noi tipuri de grinzi, s-au adus îm riale, combustibil şi energie, la fo
tuate a productivităţii muncii, ridi bunătăţiri panourilor mari pentru lo losirea şi întreţinerea corespunzătoa săptămînii se înscriu Consfătuirea că în lumina celor stabilite în
cării nivelului calitativ si înnoirii cuinţe. Produsele noi sau reproiecta- re a utilajelor, precum şi la condi pe ţară a unităţilor de control al consfătuire, controlul oamenilor
produselor, reducerea substanţială a te se realizează cu consumuri de ţiile de muncă şi do viaţă ale anga oamenilor muncii — în cadru! că muncii se extinde asupra unor
consumurilor de materii prime, ma materiale şi manoperă mult reduse. jaţilor. în discuţiile pe secţii, ia reia secretarul general al parti noi sectoare şi activităţi de larg
teriale, energie si combustibili — De exemplu, numai la planşcele cu locurile de muncă recepţionăm şl în dului, toVarăşul N I C O L A E interes. <
ar >T >ă pe linia obţinerii în toate uni registrăm toate propunerile şi obser CEAUŞESCU, a rostit o cuvînta- Ideile, tezele şi orientările cu
tăţile a unui progres tehnic raokl. vaţiile care se fac de către oameni. prinse în ampla cuvîntare rostită
Aceste sarcini, subliniate de recenta ANCHETA NOASTRĂ Consultarea largă oare se face în re de o inestimabilă bogăţie .do de tovarăşul Nieolae Ceauşescu
şedinţă a Corni t c tu ini politie Execu prezent la I.M.C. Bîrcoa merită să idei si teze teoretice şi orientări la deschiderea lucrărilor consfă
tiv al C.C. ai P.C.R., solicită clin ÎN UNITĂŢI ECONOMICE fie extinsă şl în alte unităţi. practice —, şedinţa Comitetului tuirii, Chemarea consfătuirii pe
partea organizaţiilor de partid, sin DIN MUNICIPIUL DEVA I3.M. Deva a realizat — şi nu în Politic Executiv a! C.C. al P.C.R. ţară a unităţilor de control al
dicatelor, a consiliilor oamenilor tâmplător — o productivitate de vîrf din 18 februarie, noul dialog fruc oamenilor muncii trebuie să că
muncii, acţiuni temeinic organizate în luna ianuarie : cu 14 la sută tuos, prietenesc, prilejuit de vizi
în vederea creşterii efortului pro corpuri ceramice se obţine, la actua peste prevederi. tele în ţara noastră a preşedinte lăuzească, să se regăsească efectiv
priu, a contribuţiei muncitorilor, in lul nivel de producţie a acestui re lui Republicii Arabe Siriene, Ha- în activitatea de viilor a echipe
ginerilor sl tehnicienilor, celorlalte per o economie zilnică de 750 kilo — S-a extins — spunea tovarăşul fez Al-Assad şi de către preşe lor oamenilor muncii, a organelor
cadre economice, la accelerarea pro- grame ciment şi 370 kilograme oţel- loan Gal, secretarul comitetului do dintele Consiliului Executiv Fe specializate de control, aha ,’sta-
partid — metoda de săpare cu găuri
grosuim tehnic, îmbunătăţirea cali beton. lungi a suitorilor, ceea ce conduce deral al E:S.F. Iugoslavia, Dobro-
tăţii produselor, a organizării pro Colectivul I.M.C. Bîrcea — unitate (Continuare în pag. a 5-a)
ducţiei si a muncii — contribuţie declarată model pe ţară — are, in sav Ciulafici.
care reflectă îndeplinirea atribuţiilor continuare, . preocupări deosebite în (Continuare în pag. a 4-a)
de producători r\ proprietari ai mî.1- domeniul organizării superioare a
r>ro'b T e'le. producţiei şi a muncii, a progresului
Ancheta noastră în cîteva unităţi tehnic.
reprezentative din municipiul Deva — Ne-am asumat o sarcină supli-
a evidenţiat preocupări meritorii în mentară de creştere n productivită
direcţia progresului tehnic prin efor ţii muncii de 3 la sută şi în ianua
turi proprii, dar şi unele carenţe. rie am realizat un spor peste pre
— Sarcinile care secretarul general vederi de numai 2,3 la sută — re
al partidului le-a pus în faţa noastră* lata tovarăşul inginer Liviu Cucu, PLANUL - Şi ANGAJAMENTELE - REALIZATE EXEMPLAR„
a producătorilor de materiale de directorul unităţii. întreprindem £d
construcţii, nc-au obligat la o acti prezent o acţiune în care stnt antre BilMMB DE memk. LUM DE LUNĂ I
vitate deosebită pentru reproiectarea naţi toţi angajaţii, cu două direcţii
produselor existente şi asimilarea do principale : introducerea în mai ma
noj produse cu un consum mai re re măsură a progresului tehnic, adică
dus dfe ciment si otel-bcton şi o, mai rapid, şi o mai bună organi La E. M. Dîlja se impun cu stringentă
eficiejiţă funcţională mai ridicată — zare a producţiei şi a muncii. Soli-
----£ ;—-— jxrrr——— , . --------- ■----------------------------- ■
Şedinţa Birra'ui Comitetului judjejean de partid Măsuri ferme pentru recuperarea
Luni, 21 februarie a.c., a avut loc zat planul de producţie şi finan
şedinţa Biroului Comitetului jude ciar în anul 1976 în întreprinderi grabnică a restanţelor
ţean- de partid. în cadrul şedinţei le agricole de stat si măsurile ce
au fost examinate: concluziile ce se impun pentru asigurarea înde In 1976, mina Dîlja a cumulat o In abataje, care organizează şl oamenii (la toate nivelurile), de
se desprind din adunările generale plinirii sarcinilor de plan în anul apreciabilă nerealizare de plan la conduc-efectiv activitatea în sub a-i creşte, educa, stimula, de a le
de dări de seamă ale oamenilor 1977 ; preocuparea organelor şi or teran. îmbunătăţi condiţiile de lucru si
producţia de cărbune. Cauzele, o-
muncii pe 1976 şi măsurile ce tre ganizaţiilor de partid, a consiliilor biective şi subiective, au fost de viaţă.
buie luate pentru realizarea sarci oamenilor muncii din unităţile de Petru Scredeanu, şef de brigadă, Ing. Gurcă Rudolf, şeful secto
nilor şi angajamentelor pe anul proiectare, de construcţii si mate amintite de multe ori In şedinţe, sectorul II — singura brigadă care rului I : Avem un minus cam ma
1977 ; modul cum se aplică măsu riale de construcţii pentru pro s-a discutat mult pe marginea lor, şi-a îndeplinit planul în 1976 : Li re de efectiv. Pe lingă asta, avem
rile C.C. al P.C.R. în legătură cu movarea noilor tehnologii şi soluţii s-au aplicat măsuri care să ducă neari sînt presiuni foarte mari în greutăţi cu aprovizionarea tehni-
pregătirea şi desfăşurarea, acţiuni de realizare a investiţiilor; folo la înlăturarea neajunsurilor, oa culcuş, care ne pun probleme deo co-materială, cu disciplina muncii.
lor din cadrul Festivalului naţio sirea raţională a vagoanelor de menii — de la nivelul conducerii sebite, se produc multe surpări. Am luat însă măsuri, ne vom face
nal al educaţiei şi culturii socialis marfă de către unităţile economice exploatării, a sectoarelor şi brigă Avem însă posibilitatea de a ne planul si—1 vom depăşi.
te „Cîntarea României" şi măsuri din judeţ. zilor — s-au angajat că vor reme face planul ritmic, pe fiecare
le elaborate în întîmpinarea ani In toate problemele analizate au dia starea negativă de lucruri. Re schimb. Această posibilitate se nu Constantin Scutaru, şef de bri
versării a 100 de ani de la pro fost adoptate măsuri concrete In zultatul ? !... meşte: temeinica organizare a mun gadă, sectorul II : Să promovăm
clamarea independenţei de stat a vederea îmbunătăţirii în continuare — Am demarat greoi şi in 1977 cii, aprovizionarea ritmică cu ma mai repede, mai mult şi mai cu
României ; stadiul îndeplinirii mă a activităţii. — ne spune tovarăşul Nieolae No teriale şi cu vagonete goale, res rajos mecanizarea în abataje. Alt
surilor cuprinse în Programul ju Biroul a examinat, de asemenea, vac, secretarul comitetului de pectarea riguroasă a tehnologii fel...
deţean de dezvoltare a producţiei •şi alte probleme ale muncii poli- partid pe exploatare. Nici unul lor, exploatarea raţională a grin Ing. Knebel Reinhold, şeful sec
de legume, cartofi şi fructe pe a- tico-sociale, • stabilind modalităţi din cele trei sectoare productive torului VIII electromecanic : Sînt
mul 1977 ; modul cum a fost reali concrete de soluţionare a acestora. nu are îndeplinit planul. Pe mină, zilor păşitoare, a maşinilor de în prea multe defecţiuni electromeca
cărcat, eliminarea absenţelor ne
nerealizarea de plan la zi se ridică nice, iar reparaţiile si reviziile nu
la peste 15 000 tone. E foarte mult motivate. se fac întotdeauna în timp si de
pentru colectivul nostru. Sînt încă Mihai Cosma, şef de brigadă, cea mai bună calitate. Vom fi mai
destule greutăţi, deficienţe, neajun sectorul III : Scredeanu a spus a- ex’genţi, vom munci mai bine.
suri. De natură tehnică, organiza proape tot ceea ce trebuie si ceea Din opiniile interlocutorilor, re
torică, disciplinară. Ne preocupăm, ce putem să facem pentru a ne iese cu claritate că nereălizările
depunem eforturi, luăm măsuri, spori rodnicia muncii. Eu sînt de
dar.... părere că trebuie să ne îmbunătă
Dar ce spun cei care lucrează ţim mai mult stilul de a munci eu (Continuare în pag. 4—5)
'i
it ţ
Nici un obiectiv — în afara !■ oameni ai . zilelor noastre im riştilor este „cit mai mult, cit
mai ieftin, cit mai eficient". I
Aces£ destoinic colectiv de ’
graficelor de execuţie I f muncă a lansat anul acesta o )
chemare la întrecere către toţi i
ceferiştii ţării. De ce a făcut-o ? 1
„Cine iubeşte calea ferată — Ne-am cîntărit bina, cu gri- l
In acest an, I.C.S. Hunedoara multe cauze care frînează activita * jă, puterile. Le-am găsit vredni- 1
are de realizat cel mai mare plan. tea pe şantierele I.C.S. Hunedoara, ce de muncă, tari. Chemarea la)
din întreaga sa existenţă. Dar îna unele din cele mai importante fiind n-o părăseşte niciodată!"... întrecere o să le verifice şi va- l
inte de a vedea cum a pornit la acelea că ,,IPROLAM“-ul şi lorifice, dar mai cu seamă o să j
îndeplinirea acestui plan, care „IPROMET“-ul — institute de le afirme — ne-a răspuns ingine- ţ
sânt stadiile realizării lui, să arun- . proiectare specializate în obiective Simeria — un nume care spune cele 160 care sosesc şi pleacă zil rul Avram Drâmbărean. şeful ,
căm o privire retrospectivă la a- metalurgice — întîrzie înaintarea multe în angrenajul căilor fe nic trebuie prelucrat, adică des staţiei. 1
nul 1976, cînd I.C.S. Hunedoara proiectelor revizuite pentru obiec rate româneşti. Scriem Simeria, compus vagon de vagon pe co — Anul trecut am obţinut un )
nu şi-a realizat integral planul de tivele de pe platformele C.S. Hu punem o linioară şi adăugăm coaşa de triere, vagoanele grupa loc fruntaş pe tară între colac- 1
construcţii şi montaje. Intre cau nedoara şi I.V. Călan. triaj. Am numit astfel „inima“ te pe specialităţi şi direcţii, re tivele de . feroviari. Fruntăşia '
zele principale ale acestei situaţii — Cum au demarat lucrările la şi „creierul“ care bat şi judecă compuse în trenuri, revizuite co ne-a îndemnat să chemăm la în- ^
— creată aproape în întregime în Călan, în acest an, se încadrează fără contenire, zi şi noapte, pe mercial şi tehnic, expediate la trecere ! Am făcut-o după ce i
trimestrul IV al anului — se si sau nu în graficele de execuţie ? viscol şi arşiţă, pe vreme de beneficiari în condiţii de depli ne-am consultat cu comuniştii ţ
tuează şi ampla acţiune de revede — Am pornit anevoios — recu ploaie sau ninsoare pentru ca nă siguranţă a circulaţiei. Trea noştri, veste 160. cu fiecare om
re şi reconsiderare a unor proiec noaşte ing. Teodor Baciu, şeful — preciza tovarăşul Gheorghe 1
te, cu reducerea corespunzătoare şantierului nr. 3 construcţii. Faţă mai mult de 160 de trenuri să ba aceasta cere un uriaş volum Suciu. secretarul comitetului de 1
a consumurilor materiale şi dimi de 1976, planul colectivului nostru sosească şi să plece zilnic, ducînd de muncă. Dar nu făcută oricum, partid. Sîntem pe deplin con- \
nuarea considerabilă a costului in este, în 1977, mai mare de trei ori. mărfuri, produse, materii prime ci repede, bine, atent, cu maxi ştienţi de marea răspundere ce ■
vestiţiilor. Această situaţie are re Dar asta nu ne sperie. Ne îngri pentru un mare colt din tară, mă grijă şi răspundere pentru i-. ne-am asumat-o. Din experienţa
percusiuni şi în activitatea desfă jorează modul defectuos de lucru pentru industria şi oamenii lui. mensa avere naţională ce o ma noastră de muncă ştim că e mult
şurată de la începutul acestui an. al proiectanţilor. Nu vin — aşa Triajul Simeriei este un imens nevrează. Triajul Simeriei este mai greu să te menţii în frunte, r
Aşa se face că multe lucrări nu cum s-a dat Indicaţia — pe şantier şi continuu furnicar. De locomo o „fabrică de trenuri" în adevă decit să aiungi fruntaş. Dar în )
se află în graficele de eKecuţie. şi împreună să vedem ce putem tive, linii, vagoane, oameni. Oa ratul înţeles al cuvîntului, „pro toate cele 5 organizaţii de partid (
Şi aceasta pentru că forţa de mun face, unde şi cum putem acţiona, meni — ceferişti de o mare pro- dusul finit“ al ceferiştilor de aici există hot.ărîrea fermă şi nestră- J
că nu poate fi folosită judicios, la fără a stînjenl activitatea normală ) bitate tn muncă şi conştiinţă, pa- este trenul de marfă gata de
întregul său potenţial, neexistînd a oamenilor. Ei lucrează din Ca 1 sionati şi modeşti. Obiectul mun- pornire pe drumurile de fier ale mutată de a. ne onora angaja- \
suficiente fronturi de lucru, se du pitală. trec tn mare grabă ne la ^c« lor este trenul. Fiecare din patriei, iar deviza muncii cefe (Continuare în pag. a 4-a) ^
ce lipsă de proiecte, de materiale,
de utilaje ce trebuie montate. Sînt (Continuare în pag. a 4-a)
