Page 27 - Drumul_socialismului_1977_02
P. 27
DRUMUL SOCIALISMULUI NE. G15G O. MARŢI, 22 FEBRUARIE 1977 Pag. 3
S „PRfN AMPLOAREA Şi INTENSITATEA E, PRIN 107-1977. SOT E DEC eh IE LI tJIHâ
\ REVENDICĂRILE EXPRIMATE DE MASELE ŢĂRĂ-
iOneşti, răscoala din 1907 a reliefat necesi
tatea ACUTĂ A ÎNLĂTURĂRII RELAŢÎtLOR DE 1 răscoală a mm UI * mmi
ij PRODUCŢIE FEUDALE, A REZOLVĂRII PROBLEMEI \
j AGRARE ÎN FAVOAREA MASELOR LARGI ALE ŢA-)
]RĂNIMII, A DEZVĂLUIT MARILE ENERGII REVOLU-j
■TIONARE ALE ŢĂRĂNIMII, REPREZENTÎND UNA DIN?
(PAGINILE GLORIOASE ALE LUPTB SOCIALE A PO-j
(PORULUI ROMÂN". j
( NSCOlÂi CIAUŞiSCUj
u™ ~---- *
18 0 7'
Cînd cade rouă mută peste munţi
în ceasul de aducere aminte
gîndim în urmă, Ia moşnegi cărunţi,
la viaţa lor trecută în morminte..
Era in una mie nouă suie şapte,
cînd puştile au inceput să tragă,
scînceau femei şi pruncii fără lapte
in noaptea prea grăbită să-i culeagă ;
goneau de spaimă hoţii, arendaşii,
cutremur crunt în satele sărace,
în deznădejdea vieţii lor, clăcaşii,
doar scrumul rămînea de ia conace.
Izbind in veac cu muchea de topor,
cu fulgere sărind ca din amnar,
în colbul veacului mistuitor
semeţi căzind, stejar iîngă stejar
plugari ce jinduiau dup-un ogor, UnuS fi7
cerind dreptate-n zîngînit de coase, si mişcarea socialistă din Transilvania -
de-atuncea plugurile-n urma lor
ne ară-n inimi patrie de oase... Marea răscoală ţărănească (Un a- pămîntul in arendă, alţii, l-au cum
părat şi la ţărani nu numai că nu
Sînge a curs pămintul să-l dezgheţe nul 1907, de la a cărei desfăşurare le-a lăsat pămint, dar nici plată o-
s-au împlinit şapte decenii, repre
„„ironii din România* şl în aceiaşi
şi s-a-nchegat pe haine de baladă, zintă unul dintre evenimentele Isto meneascâ şi fiindcă n-au putut răbda Ump „muncitorii sorinl-democraţi
aşa rămas-au în letopiseţe rice memorabile din viaţa poporului şi suporta jugul sclaviei aruncat in români, adînc mişcaţi, salută me
lor
din
grumazul
partea
boierilor
pe-ogorul zguduit de canonadă. român. români, a fost destul o seînleie ca moria fraţilor ţărani căzuţi pe cîm-
Atît in cursul evenimentelor sînge-
Această umbră sfîntâ şi sublimă, roase din primăvara iul 1907 cit şl să aprindă flacăra în România". Pri pllle României pentru pămint şl li
e încrustată-n patriei coloană — după aceea, mişcarea socialistă a vitor la faptul că presa oficială sus bertate".
Sprijinul acordat de mişcarea so
ţinea că In ţară s-ar fi restabilit or
căci bunii şi străbunii din furtună acordat un sprijin constant ţărăni dinea şl liniştea, gazeta arată : cialistă ţărănimii, alianţa muncito-
sâiâşlui-vor veşnic la icoană ; mii, a fost alături de ea în cele mal „Munca s-a luptat cu capitalul, dar rească-ţărănească se va amplifica in
revoltei.
„în
grele
momente
ale
perioada următoare. încă de la în
cînd vîntul zburdă noaptea pe la stini cursul desfăşurării răscoalei din 1307 munca n-a fost destul de organizată fiinţarea sa. Partidul Comunist Ro
Si capitalul, puternic, a ieşit învin
şi doine se aud in fapt de seară, — se arată în Programul partidului gător. Deci, „liniştea" aceasta în mân a preţuit potenţialul revoluţio
de făurire a societăţii socialiste mul
ne duce gîndul in spre rădăcini tilateral dezvoltate şi înaintare a seamnă o grămadă de morminte noi, nar al ţărănimii. Câlăuzindu-se du
şi-opaiţele stinse-n primăvară... Roinfi nici spre comunism — s-au udate de lacrimi de sînge, cu lacri pă învăţătura marxist-leninistă şl a-
creator
condiţiilor
plieînd-o
potrivit
manifestat pentru prima dată im mile orfanilor proletari". •
TIBERIU FAUR mod mai activ colaborarea si soli O dovadă elocventă a spiritului de concrete ale României, F.C.R. a fău
daritatea în luptă a muncitorimii cu solidaritate manifestat de mişcarea rit, în focul bătăliilor sociale ce au
urmat eliberării ţârii, alianţa clasei
ţărănimea, prevestind zorii alianţei socialistă faţă de răscoală o consti muncitoare cu ţărănimea, sub con
tuie documentele celui de al m-lea
O pa de eroism muncitoreşti-ţărăneşti ce avea să de Congres al Secţiei române a social- ducerea clasei muncitoare. Această
vină cea mai puternică forţă socială
alianţă s-a dovedit factorul hotărî-
democraţiei transilvănene (23-24 de
S"- politică a societăţii noastre".
litice,
în
exploatării
lichidarea
Alături de mişcarea socialistă din cembrie 1907) ţinut la Arad. Congre tor în cucerirea întregii puteri po şl
sul care a întrunit un număr de 91
S-au împlinit în această lună 70 masă. .Ţărănimea — se arată In ţară si de cea internaţională, socia făurirea unor relaţii noi, în progre
de ani de la marea răscoală a ţă Programul partidului nostru — a liştii transilvăneni şl-au manifestat de delegaţi din Transilvania (din sul rapid al întregii economii socia
România a participat I.C. Frlmu, Ci.
ranilor din România, care s-a în dus greul bătăliilor împotriva co solidaritatea cu lupta ţărănimii ară- Racovskl şl Elena Carenin) a anali liste şl în dobîndirea tuturor victo
scris în istoria patriei noastre ca tropitorilor străini, pentru unirea tînd adevăratele cauze ale răscoa zat cauzele răseoâlei. ajungind la riilor care au schimbat radical via
unul din momentele sale cele mai ţărilor române, pentru cucerirea lei, cerind împroprietărirea ţăranilor, concluzia „că nu socialiştii au agitat ţa ţărănimii, ca şl a întregului po
respingînd
„explicaţiile"
însemnate. Aniversînd evenimente independenţei: de stat, pentrţi în burghezo-moşierimii şi oficiale ale la răscoală, • cl singura mizeria şi por în anii luminoşi al socialismului»
demascînd
le eroice petrecute în urmă cu chegarea statului naţional unitar vehement atrocităţile săvîrşite împo foamea ce a biruit între el, acestea
şapte decenii, noi, contemporanii, român". triva răsculaţilor. Astfel, ziarul „A- au fost agitatorii". In rezoluţia con-
slăvim energia- revoluţionară de Cea mai înaintată forţă politică devărul" (organul oficial al Secţiei
care a dat dovadă ţărănimea şi a societăţii noastre, stegar al luptei române a social-democraţilor transil
cinstim memoria miilor de ţărani poporului român pentru libertate văneni, care apărea încă din anul
căzuţi in această sângeroasă în socială şi independenţă naţională, 1993) publică în coloanele sale arti
cleştare socială. Partidul Comunist Român şi-a luat cole în care se referă la cauzele
Ridicarea din 1907 a fost urma de la început asupra sa sarcina is răscoalei. „Ţăranii, ,se arată într-un
rea unui şir de suferinţe îndu torică de a rezolva definitiv pro articol din 20 septembrie 1907. nu
mal pot îndura, şl din cauza Igno
rate de ţărănime, a unor adinei blema agrară pe baza alianţei din ranţei în care au fost ţinuţi iau coa
frămîntări care olocoteau de multă tre proletariat şi ţărănime, pentru sa. sapa şl omoară tot ce le lese în
vreme şi ale căror răbufniri în lichidarea exploatării şi construi cale. Atunci pentru ca să probeze
3888, 1899, 1900 sau 1904 erau pre rea unei societăţi noi. După victo calitatea şl puterea tunurilor, le în
vestitoare. ria insurecţiei naţionale armate cearcă (burghezia — n.n.) şi sate în
Niciodată în trecut ţărănimea nu antifasciste şi antiimperialiste, în tregi cu femei, - copii sl bătrîni au
s-a putut folosi de roadele mun focul luptelor pentru reforma a- fost bombardate... Morţii au. fost că
raţi cu căruţele zile întregi". La rîn-
cii sale ; secole la rînd a fost con grară şi democraţie s-a închegat dul său. ziarul „Glasul poporului"
damnată să ducă viaţa cea mai alianţa dintre clasa muncitoare şi în numărul din 5 septembrie notea
grea, de exploatare şi mizerie. Pri ţărănimea muncitoare, uriaşă forţă ză : „Nu ne putem gîndj destul
varea de drepturile cele mai ele socială, care a stat la baza. instau cum pot fl autorităţile din România
mentare, lipsa pămîntul'ui, jugul rării şi consolidării puterii derno- atît de mizerabile ca să spună min învâţămîatui şi cultura au devenit coordonate permanente ale sa
claselor dominante au făcut ca în crat-populare, a victoriei noii o- ciuna că socialiştii au fost cauza tului hunedorean. în asemenea săli de clasă învaţă astăzi elevii din
repetate rînduri masele ţărăneşti rînduiri. Sub conducerea încercată răscoalelor: în fine, not să latre ce comuna Uia, Foto : V. ONOIU
să se ridice la luptă. Răscoala de a partidului, ţărănimea a păşit pe vor, noi ştim care sînt cauzele : în
primul rînd mizeria, foamea ce tre-
ia Bobîlna, războiul ţărănesc din făgaşul transformării socialiste a bivic să o rabde ţăranul român".
1514, răscoala iobagilor condusă de agriculturii. Politica partidului de' „Muncitorul român", ziar care a-
■Horia,’ Cloşca şi Crişan, mişcarea atragere pe făgaşul socialismului a părea în această perioadă la Timi SATUL HUNEDOREAN
lui Tudor Vladimirescu constituie ţărănimii, de asigurare a bazei teh- şoara, subliniază în diverse articole
toate pagini de epopee din cronica nico-materiale a agriculturii, pri marea influenţă în rîndurile-maselor
luptelor revoluţionare ale ţărani ceperea şi hărnicia ţărănimii noas muncitoare din Transilvania a răscoa
lor români. tre au constituit factorii principali lei din ţară. într-un articol intitulat IERI... AZI.,b
De asemenea, în realizarea ma care au asigurat succesul în rezol „Muncă, lacrimi, mormînt" citim :
rilor înfăptuiri istorice obţinute varea uneia dintre cele mai com „Noi din sângele ţăranilor români
de dincolo, din blestemul şi lacrimi
o La sfârşitul veacului al XIX-
de poporul nostru, ţărănimea a plexe probleme social-economice le opincarilor moldoveni şi munteni lea, în comitatul Hunedoara doar In privinţa evoluţiei vieţii satului
constituit întotdeauna baza lor de ale societăţii româneşti. trebuie să învăţăm... Unii au dat 29.3 la suta diu locuitori ştiau hunedorean contemporan, a ridi
EEasanaananananEHunBnaHansansuDBnnnB isanDnDsanaiiBaaaasnis8:au3aaaanBaavii3i3n8aBE!2S63!is£Beg!iSE>scrie şl citi ; 11852 de copii nu cării nivelului de trai material şl
aveau posibilitatea să urmeze spiritual al locuitorilor din me
vreo şcoală ; DINTK-O POPU
Paşi vigureşl pe treptele urtarizărn LAŢIE DE 217 414 DE ROMANI, diul rural este cît so poate Ce
edificatoare
prezentarea
a
doar
ŞTIAU CARTE DOAR 31 4G7.
o în timp ce ţăranii care for cîtorva cifre.
Am încercat, cu ajutorul gazde ani. Importante investiţii s-au fă tăţii,. Francisc Vlădoane, este fră- mau 98,92 la sută din totalul pro o începînd din anul 1960 şl
lor, să desprindem noutăţile semni cut, fireşte, pentru alimentările cu mîntat de ideea creşterii randa prietarilor de' pămint, deţineau pînă acum, DIN FONDURILE
doar 59,28 la sută din intreaga
ficative din viaţa satelor aparţină apă şi canalizări, ele urmînd să fie mentelor în zootehnice. Dispersa suprafaţă de teren cultivabilă,
toare comunei Pui. Sînt suficiente amplificate în acest cincinal. Po rea activităţii fermgi zootehnice în MOŞIERII — care reprezentau 1,08 POPULAŢIEI AU FOST CON
elemente — am reţinut din dialo trivit planului în profil teritorial, trei brigăzi creează unele greutăţi la sută din totalul proprietarilor STRUITE PESTE 13 000 LOCUIN
gul cu vicepreşedintele consiliului pentru dezvoltarea economicd-so- în aplicarea mecanizării, în reali de pămint — STApineaU 40,72 ŢE NOI LA SATE.
popular comunal, Ioa.n Pau — care cială a comunei pînă în 1980 vom zarea unei productivităţi ridicate LA SUTA DIN SUPRAFAŢA DE o o creştere simţitoare s-a în
atestă că în fiecare din cele două materializa investiţii în valoare de a muncii în acest sector. Un îngri PĂMÎNT CULTIVABILA. registrat în privinţa desfacerii
<* în primul deceniu al veacu
sprezece sate, cotele bunăstării, peste 150 milioane lei. O bună par- jitor ar putea îngriji 80—100 vaci lui al xx-lea, in comitatul Hu mărfurilor in mediul rimai, suma
reflectare directă a profundelor te din fonduri sînt destinate pro cu lapte, nu 17—20, cîte are acum nedoara existau un număr de ce revine In medie PE UN LO
transformări economico-sociale sur gresului agriculturii, intensificării î-n primire. Spre acest deziderat 2 828 MUNCITORI AGRICOLI SI CUITOR R1DICÎNDU-SE ANUAL
venite în satul românesc contem producţiei în fiecare cooperativă trebuie să tindem — afirmă cu 4 717 ARGAŢI. în anul 1907 a fost LA PESTE 3 370 LEI.
poran, se situează la un nivel tot agricolă. Despre puterea economi convingere preşedintele. promulgată o lege prin care se
mai apropiat de cel urban. O e- că a locuitorilor comunei vorbeşte Ion Toader, adjunct al secretaru restrângea libertatea acestora de e Oglindă fidelă a preocupării
a se muta de pe o moşie pe alta,
voluţie fără precedent au cunos grăitor faptul că anual, prin ma lui comitetului comunal de partid, dîildu-se in acelaşi timp dezlega pentru ridicarea nivelului generai
cut-o . localităţile mai ales în ulti gazinele cooperaţiei de consum, se a apelat şi la alte argumente edi re moşierului de a folosi meto al cunoaşterii, pătrunderea pre
mele două decenii, de cînd famili desfac mărfuri în valoare de circa ficatoare, completînd tabloul nou dele de constrîngere extraecono- sei la sate a cunoscut o dezvol
ile ţărăneşti şi-au unit eforturile 20 milioane lei. în comună există tăţilor. Am notat că în comună e- mice. tare fără precedent, revenind
o în timp ce gospodăriile mai
pentru a lucra în comun pămintul 46 posesori de autoturisme. xistâ 612 aparate de radio, 362 te mari de 100 de iugăre dispuneau PESTE 400 EXEMPLARE LA 1 000
şi a gospodări avuţia obştească Bun cunoscător al treburilor din levizoare,. 5 cinematografe. Zestrea fiecare în medie de cinci pluguri, DE LOCUITORI.
după cerinţele agriculturii moder agricultură, inginerul Dionisie Ze- bibliotecilor a sporit la peste 13 000 83.3 LA SUTA DIN GOSPODĂ 0 Numărul abonamentelor LA
ne, intensive. Chiar dacă nu an ţa (deşi C.A.P. Pui a obţinut în volume, există mai mult de 700 RIILE MAI METCt DE r — • - RADIO DEPĂŞEŞTE li OM, I AR
apărut coşuri de fabrici in comu 1976 cele mal mari producţii din abonamente la cotidiene, cei peste GAre nu aveau NICI UN LA TELEVIZIUNE SÎNT MAI
PLUG.
nă, atribute ale mersului viguros istoria unităţii — n.n.) nu este 700 elevi sînt instruiţi de 57 ca ® Dacă la o moşie mai mare
spre urbanizare (localitatea este mulţumit pe deplin cu ceea ce s-a dre didactice. I»a căminele cultu de 200 de iugăre ii reveneau în MULT DE 12 030 ABONAŢI DIN
propusă să devină oraş în etapa realizat. Unele brigăzi au obţinut rale' se desfăşoară o susţinută acti medie peste 25 de vite de jug, LA MEDIUL RURAL.
a doua — n.n.), se întîlnesc des cu 400—500 kg cereale peste media vitate, existând constituite 20 de TREI GOSPODARII SUB CINCI Aceste cifre atestă preocuparea
tule. Avem construite în ultimii unităţii. Coordonatele' viitoarei re formaţii în care sînt cuprinşi pe IUGĂRE Mi REVENEAU DOAR permanentă a conducerii parti
ani — spunea interlocutorul — pe colte sînt definite cu claritate — ste 250 artişti amatori. Ia fazele doua vite. dului. ş! statului nostru pentru ri
o Din întreaga populaţie agri
ste 800 locuinţe noi care sînt inte ne spune interlocutorul. Ne preocu concursului naţional „Cîntarea colă a comitatului Hunedoara: în
grate armonios în prevederile schi pă în cel mal înalt grad proble României", artiştii amatori au re primul deceniu a! secolului doar dicarea nivelului de trai al locui
ţei de sistematizare. La acestea se’ mele ridicării potenţialului produc zervat locul cuvenit evocării as 8 T.A SUTA AVEA DREPT LA torilor satelor, al întregului nos
adăugă blocurile cu 32 de aparta tiv al pămîntului. pectelor din viaţa nouă pe care VOT. tru popor.
mente date în folosinţă în aceşti La rindui său, preşedintele uni- o trăiesc.
