Page 1 - Drumul_socialismului_1977_03

ANUL XXIX

NR. 6157

MARŢI.
1 MARTIE
3977

8 pagini — 50 bani

actualitatea politică

Vizita tovarăşului icolae Ceauşescu
Realizarea obiectivelor miniere pe continentul african—înaltă sole

din Valea Jiului nu suferă amînare de prietenie, solidaritate

Tovarăşul Constantin Sta.nciu, in­ alizarea planului pe luna februa­ vem greutăţi. Deşi sînt prinse în . şi colaborare între popoare
ginerul şef al Grupului de şantiere rie, pentru că — aşa cum ne spu­ plan încă din prima lună a anului,
„Valea jiului" al I.C.C.M. Oltenia nea inginerul şef — colectivul are lucrările la .preparaţiile Livezeni,
Cor o eşti şi Petrila nu le-am putut
— Tg. Jiu, mai răsfoieşte odată, cu forţa necesară pentru a îndeplini începe, nefiind avizate de organe­ întregul nostru popor urmăreşte puternic în căldura cu care zeci şl
şi mai mare atenţie, referatul pe exemplar planul de stat. le superioare. De asemenea, M.I,U. in aceste zile, eu legitim interes zeci de mii de locuitori din Mau-
care urmează să-l prezinte în fata — Cum se explică atunci încheie­ şi profundă stimă, ampla şi rodni­ ritania au întîmpinat şi însoţit vi­
a
secretariatului Comitetului munici­ rea lunilor ianuarie—februarie ou ne creează dificultăţi .privind ata­ ca desfăşurare care vizitei oficiale de zita preşedintelui României, în
prietenie
pe
secretarul
gene­
—
oraşului
carea obiectivului său pe care tre­
Dakar
transformarea
pal de partid Petroşani. Activitatea o asemenea restanţă ? buia să-l începem deja la Uricani. ral al partidului, preşedintele Re­ capitala Senegalului-' — intr-un a-
necores'punzătoare a grupului des­ , — Grupul de şantiere „Valea Sînt valori mart care ne grevează publicii Socialisto România, tova­ devărat festival folcloric, în atmos­
făşurată de la începutul anului, ră­ Jiului" al I.G.C.M. Oltenia — Tg. serios planul. răşul NICOLAE CEAUŞESCU, îm­ fera sărbătorească cu oare au pri­
mânerea în urmă cu 1,6 milioane Jiu — ne spune tovarăşul Constan­ — Nu puteau fi concentrate efec­ preună cu t o v a r ă ş a ELENA mit capitalele Acera şi Abidjan pe
lei faţă de sarcina de plan pe lu­ tin Stanciu — efectuează, in acest tivele la alte lucrări ?< CEAUŞESCU, o fac ta tinerele sta­ înalţii lor oaspeţi, precum şi în
na februarie, cauzele care au de­ an, lucrări pentru Centrala cărbu­ — Nu, deoarece nu avem alte o- te africane ; de Mauritania, şi Senegal, aprecierile deosebite ale conducă­
Coasta
Ghana,
Fildeş
Repu­
terminat această situaţie, măsurile nelui Petroşani (volumul cel mal blica Federală Nigeria. Noul itine­ torilor acestor state la adresa ac­
de recuperare a restanţelor, posibi­ mare, peste 75 milioane lei), pentru biective, mari, importante, ce pu­ rar al prieteniei şi colaborării, par­ tivităţii prodigioase a tovarăşului
politicii
şi
Nicolae
lităţile de îmbunătăţire a muncii I.U.M. Petroşani, Ministerul Ener­ teau fi atacate. în consecinţă, atât curs pînă acum, de Înalţii soli ai prestigiului Ceauşescu, a in lumea
României
forfa de muncă, precum si utila­
— toate trebuie bine cântărite, ju­ giei Electrice şi Ministerul Indus­ jele din dotare n-au putut fi uti­ poporului român, este încărcat de contemporană. „Salutăm in persoa­
dicios analizate, pentru ca lucru­ triei Uşoare. Dar, dacă la I.U.M. calde şi sincere manifestări ale na dumneavoastră, domnule pre­
rile să intre pe făgaşul normal. A- Petroşani nu avem probleme deo­ lizate la capacitate, îmipietînd con­ preţuirii politicii constructive a şedinte — sublinia preşedintele
jurt.gînd aici, se cuvine făcută o su­ camdată (volumul de lucrări fiind siderabil şi asupra productivităţii României socialiste, de aleasă sti­ Mauritaniei, Moktar Ould Daddah
pentru
muncii.
mă
conducătoru­
prestigiul
bliniere. In 1976, colectivul de con­ mic), dacă tovarăşii de la I.R.E. lui ţării noastre, neobosit promo­ — pe prestigiosul constructor şl
acelei
României
structori care realizează obiective Deva ne ajută foarte mult şi lucră­ Iată şi alte greutăţi ou care se tor al idealurilor de libertate, in­ simbol al independente noi, şi al prospere
Românii
miniere în Valea Jiului a avut re­ rile la cele trei staţii de transfor­ confruntă acest colectiv şi care, se dependenţă, pace şi progres, pen­ ta interior, care aduce o contribu­
zultate bune. Planul producţiei glo­ mare — Baru, Uricani, Lupeni — pare, vor greva încă asupra activi- tru făurirea unei lumi mai bune şi ţie remarcabilă ta lupta însufleţi­
bale a fost realizat în proporţie sînt în stadii avansate, la toate ce­ mal drepte. Pretutindeni, în Mau- tă pa care o duc ţările noastre
de 102,18 la sută, productivitatea (Continuare în pag. 4—5) ritania, Senegal, Ghana. în Coasta emancipare şi progres".
muncii a marcat o depăşire de pes­ lelalte obieotive, cu valori mari, a- de Fildeş, tovarăşul Nicolae pentru
Ceauşescu
tovarăşa
te 3 la sută, iar punerile în func­ Ceauşescu s-au şi bucurat de o Elena La rindul său, L6opoId S£dar Sen-
căl­
ţiune s-au ridicat mult peste sar­ duroasă primire, într-o ambianţă gbor, preşedintele Republicii Sene­
cina de plan : au fost terminate, re­ sărbătorească, de manifestaţii şi gal, remarca : „Gindirea diramea-
cepţionate şi predate beneficiarilor sentimente care merg la Inima po­
15 obiective în plus faţă de preve­ porului nostru.
deri. Aceste realizări notabile au Aceste sentimente s-au . afirmat (Continuare în pag. a -5-a)
permis colectivului ca în
să adopte o nouă structură organi-
„zatorică— devenind grup de şanti-
, /,e — cu posibilităţă sporite
v
Îndeplini sarcinile de plan pe 1977
şi în anii viitori, cînd vor avea
de executat lucrări mari, de covîr-
şitoare importanţă pentru creşterea
producţiei
producţiei de cărbune în bazinul
Văii Jiului. Este Sinteza principalelor
Văii Jiului. Este vorba, în princi­
pal, despre
pal, despre deschiderea unor noi
fronturi miniere şi dotarea lor cu
toate utilităţile, despre dezvoltarea evenimente ale lunii februarie
capacităţilor la preparaţiile existen­
te şi construirea unor unităţi noi,
despre alte lucrări. De notat încă ANGAJAMENTUL de care dispune fiecare unitate e-
un lucru nu lipsit de semnificaţie. ORGANIZAŢIEI JUDEŢENE conomică, de a lucra mai bine şi
In acest an, sarcina de plan a con­ DE PARTID — MOBILIZATOR mai eficient, Comitetul judeţean de
structorilor minieri din Valea Jiu­ PROGRAM DE MUNCA partid a aprobat, ta plenara sa din
lui este mai mare cu circa 30 la Un grup dintre constructorii de SPORNICĂ 5 februarie, angajamentul orga­
şuti i faţă de aceea din 1976. Har nădejde ai hidrocentralei de pe succes ai nizaţiei judeţene do partid Hune­
nu acest lucru a determinat nere- IUu Mare — Retezat. Cel do-al doilea an al cincinalului doara pe 1377 ca răspuns Ia che­
revoluţiei tebnico-ştiinţifico a de­ mările la întrecere adresate de
constructorilor de fa butat cu o a puternică angajare de şi Olt — judeţene de mobilizator Cluj
a comitetele
partid
de
program
comuniştilor,
colectivelor
muncă din economia judeţului nos­ muncă spornică pentru depăşirea
cantitative
şi
calitati­
Rîu Mare-Refezaî tru în înfăptuirea cu înaltă respon­ prevederilor planului ta industrie, in­
alo
ve
sabilitate a planului pe 1377, a sar­
Constructorii marelui obiectiv cinilor, obiectivelor şi orientărilor vestiţii, agricultură.
sprijinul
PLANUL $! ANGAJAMENTELE — REALIZATE EXEMPLAR, hidroenergetic de la Rîu Mare- jalonate de Plenara C.C. al P.C.R. In ritmice şi îndeplinirii responsa­
pla­
exemplare
a
ZI DE Zî, DECADĂ DE DECADĂ, LUNA DE LUNĂ 1 Retezat au înregistrat un nou din 2—3 noiembrie anul trecut, de bile, şi angajamentelor pe 1377
nului
succes în munca, al treilea de secretarul general al partidului, to­
februarie,
întreprins,
ta
mare însemnătate de la începu­ varăşul Nicolae Ceauşescu, la s-au scamă de acţiuni luna măsuri de
şl
o
PESTE 10 000 TONE DE OŢEL „DECADA RECORDURILOR tul lucrărilor : luni, 21 februarie, consfătuirile de lucru de la Comi­ importanţă. Au avut loc a-
ÎN PLUS ÎN PRODUCŢIE" orele 15,11, brigăzile do mineri tetul Central, de către al Comitetul mare oamerilor muncii din În­
P.CJt. dunările
C.C.
Executiv
al
Politic
Iile
Colectivul Combinatului siderur­ Comitetul municipal U.T.C. Deva conduse do Iosif Bălăci în şi inima Această angajare s-a materializat treprinderi şi centralele industria­
Delcanu
s-au
întilnit
gic Hunedoara — iniţiatorul între­ a declanşat sîmbătă „Decada re­ muntelui, reuşind străpungerea ta obiectivele mobilizatoare asu­ le, adunări generale în C.A.P.. au
judeţene
organizate
consfătuiri
întrecerea
socialistă
cerii Intre metalurgiştii ţării — îşi cordurilor în producţie" pentru la galeria de deviere a apei ta mate ta fruntaşe hunedorene, de fost domeniul iegumiculturii. pomi-
în ta
colectivele
onorează, cu responsabilitate mun­ organizaţiile . de tineret din prin­ baraj, cu 7 zile înainte de ter­ rezultatele bune obţinute zl de zi, oulturii şi culturii porumbului. .
citorească, mobilizatoarele obligaţii cipalele unităţi economice. Acţiu­ men.••Lfferarea a io fost executată decadă de decadă, tacă de la înce­ Biroul Comitetului judeţean de
aproximativ
ta
reuşta-
luni,
asumate faţă de conducerea par­ nea a fost pornită şi se desfăşoară du-se o înaintare medic lu­ putul anului. partid, acţionind cu fermitate pen­
tidului, faţă de economia naţională timp de zece zile la I.M.C. Bircea, nară de peste 70 metri liniari. Exprimtad opţiunile şl voinţa pa­ tru înfăptuirea sarcinilor trasate
in ce priveşte sporirea suplimen­ de unde ştafeta va urma itinera­ O contribuţie deosebită la rea­ triotică a oamenilor muncii htme- do secretând general al partidu­
orga­
a
analizat
preocuparea
tară a' producţiei de metal. Ieri rul : I.L. Deva, I.R.E., Termocen­ lizarea înainte de termen a aces­ doreni — de a se afla mereu In lui, şl organizaţiilor de partid, a
—, nelor
eşalon
primul
al
ţării
judeţelor
adus-o
minerii
dimineaţă, cu o zi înainte de În­ trala Mintia, E.M. Muncel, E.M. tei lucrări şi-au Vasile Ciubota- dtad curs larg eforturilor creatoa­ consiliilor oamenilor muncii din
Pavei
Călăceanu,
cheierea celei de-a doua luni de Deva, Autobază, S.U.T., complex ru, Virgil Micnea, Ioan Prlcop, re pentru valorificarea cit mai de­
întrecere, cantitatea de oţel ela­ C.F.R., I.J.G.C.L., I.J.I.L., Ţesătoria Nicolae Siroteanu, Gheorgho A-
borată suplimentar de la începu­ de mătase, şantierele I şi II, coo­ liuş, mulţi alţii. plină a rezervelor şi posibilităţilor (Continuare în pag. a 5-a)
tul anului se ridică la peste 10 000 perativa „Mureşul" şi in comerţ.
tone. Şi de peste 10 000 tone este
şi producţia de laminate dată peste
plan.
în cele două luni, La oţel hune- 7 Atelierul piese mecanice ai tur- a ieşit anul trecut la pensie, du- i
dorenii au dat în contul angaja­ ) nătoriei I de la Întreprinderea pă 36 de ani de muncă în aceeaşi 1
mentului o treime din prevederile l „Victoria“ Călan. Doi oameni, secţie ! Acum ştafeta i-a preda- i
pe întregul an ! » Gavrilă Budiu, secretarul comi- t-o lui Francisc care se dove- 7
ţ tetului de partid pe turnătorie, deşte a fi un urmaş demn de )
COMUNA BOŞOROD i şi maistrul Ion Nicolae ne vor- A frumoasa tradiţie a familiei. Fi- l
A ÎNDEPLINIT SARCINILE I besc despre echipele de turnă- întrajutorarea, coeziunea limon Munteanu este . unul dintre »
ANUALE LA CONTRACTĂRI i fort, despre „liantul“ care in- cei mai pricepuţi meseriaşi. Are ^
doar 27 de ani dar e bine cu- i
în comuna Boşorod — ne-a in­ 7 cheagă formaţia de lucru : rela- noscut. A fost secretar al orga- i
format tovarăşul Ioronim Grecu; ţ (iile reciproce de întrajutorare in sufletească — valenţe ale nizaţiei U.T.C. pe atelier şi al [
secretarul comitetului comunal de i muncă şi viată. Facem cunoştinţă comitetului de secţie, iar acum ,
partid, primarul comunei — s-au 1 cu comunistul Arpad Sabo, şeful este organizatorul grupei sindi- \
realizat, pînă la 26 februarie, sar­ \ unei echipe de turnători: „O cale pe atelierul piese mecanice, ţ
cinile anuale de plan pe 1977 la ţ formaţie de lucru omogenă pre- omogenităţii unui colectiv Şeful de echipă ne vorbeşte apoi ,
contractări de animale şi produse l supune o mare coeziune sufle- despre tînărul Gabriel Iscru, ca- l
animaliere. Astfel, s-au contractat ) tească, întrajutorare tovărăşeas- re are doar 19 ani. Îl cunoaşte 7
313 capete bovine, 220 porci, 200 oi l că, tinerea mereu trează a spiri- de diferite naţionalităţi, cu mai vizibilă. Şi ii cunoaşte bine. Au­ bine, chiar din anul l al şcolii )
şi 210 miei, 150 000 1 lapte de va­ 7 tulul de disciplină, ordine, since- multă sau mai puţină experien­ zim fapte interesante despre profesionale, de cînd a făcut i
1
că, 5 000 1 lapte de oi şi 11 200 kg ) ritate şi dreptate '. Toţi şefii de ţă. Dar vă asigur că toţi sintem Oscar Zigan, un turnător format practică in echipa lui. E cel mai ţ
lină. echipe au în vedere aceste crite­ ca unul. înfrăţiţi in viaţă, în la temperatura înaltă a muncii, tinăr comunist din atelier. Luna \
Fruntaşi la contractări sînt ce­ rii ? „lntr-u,n fel sau altul, da. muncă, in ideal. Nu e o lozincă, Francisc Sladek, un tinăr de 23 trecută a fost primit in rîndurile ,
tăţenii din satul Alun, în frunte cu Altfel nu s-ar obţine depăşirea e o realitate de zi cu zi!". de ani, care face parte dintr-o partidului. O merită. E un. tinăr )
Teodor lancu, secretarul organiza­ i planului in fiecare lună şi fără Apoi, Arpad Sabo, meseriaş de familie muncitorească. , Din ju­
ţiei de partid, care au toţi con­ \ nici un rebut". Cum este echipa frunte, un turnător cu o expe­ rul anului 1900 cînd străbunicul conştiincios, harnic, disciplinat, ^
tracte pentru animale şi produse 1 care o conduceţi ? „Ca multe al- rienţă de o viaţă, ne vorbeşte a învăţat tot această meserie, bine pregătit profesional. ţ
animaliere. De asemenea, între 7 iele de aici: formată din diverşi despre oamenii săi, cu care lu­ tofi din familie i-au urmat e-
fruntaşi se numără Pătruţ Marca 1 oameni, tineri sau mai vîrstnici. crează cot la cot, cu o bucurie xemplul ! Tatăl său, Ioan Sladek, (Continuare în pag. a 5-a) \
dh> Cioclovina, Ioan Bodea din
Tîrsa şi alţii.