Page 16 - Drumul_socialismului_1977_03
P. 16
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Răspunzînd indicaţiilor tovai
mm MUNCA HUNEDORENI SPRIJINĂ
I MARTIE Â.C. PRIN ANGAJARE RESPO
VALEA JIULUI : ZILE RECORD ÎN PRODUCŢIE, ÎNALTA RĂSPUNDERE PATRIOTICA
ZILE DE TOTALA ABNEGAŢIE A SIDERURGISTILOR
ŞI DĂRUIRE IN ABATAJE HUNEDORENI Muncitori, ing
bune In plus, în aceste zile. De acţiunea de recuperare, a daunelor
E3 Muncind cu devotament, cu subliniat că toate brigăzile de la o Mobilizîndu-şi exemplar în din unităţile oalamitate. din sic
dăruire deosebită, unindu-ţi e- mina Lupeni au depăşiri faţă ,de treaga capacitate de muncă, Sl- — Din primele ore de după cu
forturiie intr-un singur şi uriaş planul la zi, în frunte situîndu-se DERURGIŞTII HUNEDORENI au tremur — ne spunea tovarăşul
brigăzile conduse de Ioan Sălăjan,
torent de forţe, minerii Văii Jiu Constantin Păunescu, Ioan Buteli- realizat peste sarcinile de plan, Gheorghe Dumitriu, maistru la sec în aceste momente de grea
lui au dobîndit, în aceste zile de ceanu si alţii. in zilele de 5 şi 6 martie a.c., ţia I furnale şi preşedintele comi
sindicatului
tetului
pe
—
secţie
grea încercare pentru ţară, suc PKEPARAŢIA CĂRBUNELUI 982 tone de aglomerat feros, s-au luat măsuri operative de ve citoare, întregul popor acţionează
cese de mare prestigiu în mun PETRILA. Şeful secţiei prepara ţie, 345 tone de fontă, 669 tone de rificare a instalaţiilor şi agregate turarea urmărilor cutremurului, pei
că. MINA LUPENI se prezintă cu inginerul Victor Chiaburu, de oţel, 1 615 tone de laminate lor, de organizare temeinică a
clară :
un plus de 7 900 tone cărbune, — Nu a fost nevoie să le spu total, alte cantităţi de produse. muncii pe întregul flux al elabo dent al economiei naţionale.
în frunte situîndu-se sectorul IV nem oamenilor despre necesitatea Ei s-au angajat să-şi aducă o rării fontei, de mobilizare ener
gică la muncă a tuturor angajaţi
cu 1 788 tone, sectorul II cu 1 608 de a munci suplimentar în aceste substanţială contribuţie la dimi lor, incit să obţinem rezultate su
tone, sectorul III cu 1 593 tone zile. Au venit ei singuri şi au ce nuarea pagubelor produse e- perioare în producţie, să diminuăm Patria are nevoie de rr
peste planul la zi. El MINERII» rut să muncească cit va fi nevoie, conomiei naţionale de puterni pagubele pricinuite în unităţile ca
pentru a da economiei naţionale
DIN LONEA au dat suplimentar cât mai mult cărbune. Ne-a im cul cutremur din seara zilei de re au avut de suferit de pe urma Siderurgişti ai Hunedoar-"
puternicului cutremur.
1 840 tone cărbune. Sectoarele presionat modul cum au înţeles si 4 martie a.c., hotărînd SÂ REA Aceeaşi muncă plină de abnega
III, I, II şi IV sînt fruntaşe în a tuaţia, cum răspund la chemările LIZEZE PESTE PLANUL LUNII ţie şi dăruire, de înaltă solidari primele rînduri ale răspunsului m
şi indicaţiile secretarului general
da ţării cît mai mult cărbune şi al partidului, tovarăşul Nicolae MARTIE : 320 tone de cocs me tate umană se depune în toate u- secretarului său general, tovarăşul
mai bun. E3 Eforturile şi abne Ceauşescu. talurgic, 2 500 tone de fontă, zinele combinatului hunedorean.
Siderurgiştii ştiu că ţara trece prin
gaţia MINERILOR DE LA PE- E.M. PETRILA. Angajarea mi 4 000 tone de oţel, 3 300 tone momente grele şi sînt alături, cu MU PRECUPEŢIŢI NICI UN
TRILA au făcut ca în cele două nerilor de aici de a smulge adîn- de laminate finite. inima şi cu fapta de muncă, de NAŢIONALE CÎT MAI MULTĂ FC
zile — de sîmbătă şi duminică — curilor cantităţi suplimentare de cei care au suferit ori suferă şi
cărbune, în aceste zile de grea în
responsabilitatea
să fie recuperat minusul de pro cercare prin care trec ţara şi po participă cu toată depăşirea planu PLAN !
realizarea
la
şi
ducţie şi să fie trimise la ziuă poral, a străbătut ca un fior în în toate uzinele, în toate secţii lui.
1 800 tone de cărbune peste plan. treaga suflare. Eforturile ce se fac le marelui combinat siderurgic hu- — în sufletele noastre de oameni
cu
eforturi
nedorean
lucrează
se
In acest succes se înscriu cu cele la Petrila nu înseamnă doar mun sporite, realizindu-se suplimentar păstrăm sentimente de profundă
peste
producţie
plan
dată
că
şi'
mai bune realizări sectoarele I sâmbătă şi duminică, ci şi măsuri însemnate cantităţi de produse. In mîhnire pentru marea durere cau
Şi V. tehnico-organizatorice, iniţiative şi zilele de 5, 6, 7 martie s-a acţio zată poporului de catastrofa din
căutări la faţa locului, în subteran, nat energic pe întreg fluxul tehno acest început de primăvară — ne
pentru accelerarea ritmului de logic, asigurîndu-se o aproviziona spune tovarăşul Ioan Dragota, se Muncit©
E.M. LONEA : Ajungem în sala creştere a producţiei. In acest sens, re ireproşabilă cu materiale a sec cretarul comitetului de partid pe
de apel a minei cin-d minerii din asigurările directorului unităţii, ţiilor productive, o asistenţă teh secţia laminorul de 800 mm. Fără
schimbul de după-amiază sînt gata dng. Valeriu Stanciu, se referă la nică corespunzătoare pe toate vorbe, cu întreaga capacitate, la- din Valea Jiul
pentru a începe munca în adîn- dotarea, în cursul zilei de ieri schimburile, expediindu-se bene minatorii s-au aplecat mai puter
curi. (luni — n.n.), a panoului inferior ficiarilor importante cantităţi de nic, mai hotărîţi asupra lucrului.
— Astăzi avdm o prezenţă în din abatajul condus de Constantin metal. Am adunat în noi tot ce vrem şi
cărbune de sută la sută, dovadă Stan, cu o combină de tăiere me ce putem, tot ce avem mai bun şi si Foiam
cît se poate de grăitoare despre canizată, iar în cursul săptămînii Deşi combinatul hunedorean n-a vom trimite zilnic ţării mai mult 9
înalta răspundere şi conştiinţă a viitoare şi în panoul superior din fost afectat de cutremur, oamenii metal. Cu sporul de producţie rea
minerilor noştri, care sînt cu toată acelaşi abataj va fi pusă în func sînt stăpîniţi de o înaltă răspun lizat în zilele de 5—7 martie, pro
dăruirea fiinţei lor hotărîţi să ţiune o asemenea combină. dere revoluţionară, îşi unesc mai ducţia dată peste plan de la în ECONOMIA NAŢIONALĂ !
sprijine cu deosebite fapte de mun strîns rîndurile, conştienţi de da
că efortul întregului popor — sub Recent, brigada condusă de Ma ceputul anului de colectivul lami CĂRBUNE Şl MINEREURI !
linia tovarăşul Andrei Colda, se rin Ghizdăvescu, sectorul I, abataj toria patriotică pe care o au de a norului de 800 mm se cifrează la
a
trepte-răsturnate,
dotată
cu
fost
cretarul comitetului de partid pe o nouă combină. Şeful de brigadă sprijini prin fapte de muncă deo peste 1 200 tone de laminate. Partidul vă cheamă ca, în c
exploatare. Am stat de vorbă cu ne-a asigurat că, împreună cu or sebite redresarea economico-socia- In continuare, interlocutorul a
■cei care au intrat în schimb. tacii săi, şefii de schimb Ion Du- lă a ţării, greu lovită de calami numit pe cîţiva dintre cei mai poporul nostru, SĂ DAŢI PATRIEI M
Le-am explicat prin ce necazuri mitraşcu, Pantelimon Ciungu, Ioan tate. destoinici muncitori, oare au con
trece ţara, de ce are nevoie mai Ghicioiu şi Şandor Oprea vor de Am trecut în aceste zile prin tribuit la depăşirea zilnică a SĂ FACEŢI TOTUL PENTRU ÎNDE!
mult ca oricînd de cărbune. Deşi pune toate eforturile pentru a da secţiile şi uzinele combinatului. planului : Ioan Cînda, Marin Bur SARCINILOR DE PLAN!
erau cîteva sute în sala de apel, mai mult cărbune, pentru recupe Oamenii păstrează tristeţe în suflet tică, Dumitru Orăşanu, Costache
parcă vorbeam cu un singur om. rarea şi suplimentarea planului de pentru cei aflaţi in suferinţă, pen Simionescu, Ştefan Popescu, Du
Se citea pe feţele lor hotărîrea producţie.
fermă şi de nestrămutat de a Aflăm ulterior, la conducerea tru familii şi vieţi pierdute. Dar, mitru Mihai şi alţii.'
scoate cît mai mult cărbune şi a în acelaşi timp, pătrunşi de che Muncă susţinută, eforturi sporite,
răspunde în felul acesta prin fapte minei, că brigăzii lui Ghizdăvescu, marea partidului, a secretarului dăruire totală, hotărîrea fermă de
indicaţiilor secretarului general al prin noile dotări tehnice, i se asi său general, tovarăşul Nicolae a se şti părtaşi activi la vindeca
partidului, t o v a r ă ş u l Nicolae gură o mărire a liniei de front, Ceauşescu, sînt dîrji şi hotărîţi, rea grabnică a rănilor ţării, prici
Ceauşescu, Decretului prezidenţial, care va contribui mult Ia creş muncesc zi şi noapte bărbăteşte, nuite de neiertătorul cutremur — Lucrători de p
măsurilor stabilite de Comitetul terea producţiei, iar în intenţia iată atributele care-i caracterizează
Politic Executiv al C.C. al P.C.R. conducerii minei stă accelerarea fără preget pentru îndeplinirea şi
ritmului de introducere In Întreg depăşirea sarcinilor de plan, se mai mult ca oricînd pe destoinicii
Aceeaşi hotărîre minerească au stratul 3 al minei a susţinerii me află angajaţi cu întreaga fiinţă in siderurgişti hynedoreni. investiţii şi
exprimat-o şefii de brigadă Ludo canice.
vic Repaş, Ioan Miclea III, mi Cu deosebite fapte de muncă se
nerii Simt o n Badea, Nicolae Bă- înscriu în efortul general şi schim proape un milion şi jumătate producătoare
lăuţă, Iosif Clamba, care, alături burile conduse de Pap Âtilla — H Mobilizaţi de indicaţiile to
de ortaci, au înregistrat Însemnate alături de ortacii săi Nicolae Neac- varăşului Nicolae Ceauşescu, de lei. La această realizare au con
sporuri de producţie. şu, Naghi Iosif şi ceilalţi —, şi chemarea Comitetului Politic E- tribuit muncitorii din toate schim
E.M. LUPENI. In fruntea mine Nicolae Cioabă, din brigada lui xecutiv ai C.C. al P.C.R. din 5 burile. de eons
rilor, ca Întotdeauna, secretarul Eugen Voicu, care a încheiat luna martie a.c., muncitorii FABRICII De asemenea, harnicul colectiv
comitetului de partid de la secto februarie cu un plus de 2140 tone al FABRICII DE INDUSTRIE LO
rul III, minerul Paul Grosu, s-a şi a încăput foarte bine şi luna „VIDRA" DIN ORĂŞTIE au lucrat CALĂ DIN ORĂŞTIE a realizat
angajat să termine in avans lucră martie, iar simbătă şi duminică duminică, realizînd a producţie duminică o producţie suplimen Folosiţi intens timpul de lucri
rile la două abataje frontale şi să s-au angajat cu întregul efectiv să
echipeze încă două, ceea ce a adus stabilească, zile de producţie re suplimentară in valoare de a- tară în valoare de 758 000 lei. în aceste zile SĂ PUNEM LA
sectorului mari cantităţi de căr cord.
LE, A ZONELOR CALAMITATE, CA
FABRICATE Ş! ALTE MATERIALE D!
Ţărani eoop'
gospodării :
mecanizatori
din agri
CAMPANIA LUCRĂRILOR L
FIECARE LUCRARE SĂ FIE I
ŢII CALITATIVE SUPERIOARE !
NUMAI PRINTR-O LARGĂ F
PROŞABÎLĂ A LUCRĂRILOR DE
TILIZARE A TERENULUI, DE AMENJ
MIŢE ŞI SOLARII, DE PLANTARE J
LORLALTE. LUCRĂRI DE SEZON, VQ
PENTRU POPORUL NOSTRU GREU
PUTEA LIVRA LA FONDUL CENTRA
1 PRODUSE AGROALIMENjTARE !
Laminorul de 800 mm — C.S. Hunedoara. Echipa de finisatori, condusă de Dumitru Mihai, din schimbul C, lucrează de zor la un nou
Jcn do laminate pe care le pregătesc pentru expediere. Şi aici, hotărîrea este• unanimă : de a sprijini din toate puterile acţiunea de recuperarea
daunelor provocate de cutremur unui marc număr de unităţi economice din ţară.