Page 2 - Drumul_socialismului_1977_03

Kag. z DRUMUL SOCIALISMUL

ie s » MAR'
l 6,00 Radii
■ 'l ‘.’bvt'-'.rOM 8, G 0 l i
Măxţişoare
pundom as
Conferinţe păstra dări d© seamă şi alegeri Problematica economică 11,OS '
Mioriţa •; 11
cane
dio-T .
în organizaţiile da partid centrul activităţii comitetului I lodia popul
preferat ; î
relor ; 13,00
* Clubul curii
Jurnal ; 1G,2
nomice ; 16,
Calitatea lucrărilor implică prestigiul colectivului comunal de partid de muzică
lelin de şt:
Doriţi o imagine elocventă despre ferinţa însă a analizat activitatea sim împreună soluţii mai eficiente. pămîntului
Orele serii j
forţa şi capacitatea colectivului de comitetului de partid, a tuturor co­ Propun, de asemenea, să se organi­ Contribuţia comunei Blăjeni la mult numărul planificat a se pre- J dio ; 30,45
la Şantierul I al T.C.H. ? Priviţi o- muniştilor in perspectiva exigenţe­ zeze şi la noi forme de prezentare constituirea fondului centralizat de da la fondul de stat. I dumneavofis
raşul Deva, Întreaga sa noutate şi lor puse de secretarul general al a unor materiale şi soluţii noi, ief­ produse agroalimentare al statu­ Ion Neag, organizaţia de bază sat / într-o oră ;
o veţi ’ avea. Intr-adevăr, imaginea partidului, tovarăşul N i c o 1 a e tine, ce se folosesc în construcţii, lui, analizată pe ultimii 2 ani şi în Vulcan; Pentru slaba contribuţie ) turn : 24,00
este ,pe cit de plastică pe atît de Ceauşescu, în faţa constructorilor, pentru a Ie extinde şi pe şantierul perspectiva anului 1977, nu se si­ a comunei la constituirea fondului l 0,05 Estrada
convingătoare. Poate că puţine alte exigenţe din care calitatea lucrări­ nostru. Avem şi noi unele idei, să tuează la înălţimea posibilităţilor centralizat de produse agroalimen- f miercu;
colective de muncă îşi pot etala lor se degajă cu pregnanţă. le confruntăm, să vedem ce putem unei comune cu peste 2 000 de lo­ tare vinovăţia începe de la orga- ţ 0,00 Radio]
atît de, clar rodul muncii lor. Dar, Iată ce spunea între altele în cu- face. Aici poate fi folosit şi filmul cuitori. De-a lungul a 2 ani — 1975 nizaţiile de bază. Şi nu numai pen- / ţii ; 8,00 Rc
o semnătură pusă atît de viguros vîmtul său tovarăşul Moise Tomuş, documentar,' ca şi alte mijloace. şi 1976 — s-au marcat minusuri fa-, tru aceasta ri pentru orice nerea- ţ La microfoi
pe propria operă are şi reversul secretarul organizaţiei de bază de Adică introducerea noului, aşa ţă de plan atît la carne în viu rit lizare. Dacă fiecare organizaţie ar rată ; 9,00 R
medaliei : beneficiarii, adică oa­ la lotul 13 : cum o cere secretarul general al şi la lapte, lină, cartofi etc. La lap­ insista mai mult pentru realizarea torilor ; 11,0
menii muncii de toate categoriile, — Comitetul de partid n-a făcut partidului, trebuie să constituie una te, de pildă, sarcina pe 1975 a fost părţii din planul în profil terito­ n ieri lor ; 1
ştiu că o bună parte a calităţii totul pentru soluţionarea unor pro­ din principalele noastre preocu­ de 1125 bl şi s-au predat la stat rial ce revine comunei, fără discu­ Radio-TV ;
vieţii lor, anume cea exprimată în bleme importante ce se ridică pe pări. 730 hl. In 1976 ea a fost corelată ţie că realizările ar fi mai bune. i ştiri ; 12,05 !
dia popula
locuinţe, magazine, şcoli, grădiniţe, şantier. De pildă, panourile prefa­ La asemenea probleme s-au re­ cu realizările din anul precedent, în rezolvarea lor trebuie să se fa- ; preferat ; 13.
policlinici, cinematografe, case de bricate a căror utilizare trebuie să ferit în cuvîntui lor şi alţi tova­ dar de predat s-au predat cu 220 hi că simţită mai mult autoritatea co- ţ 15,00 Clubul
cultură etc. este legată direct tot sporească considerabil productivi­ răşi, printre care Avram Tomuş, mai puţin. Acoperirea în contracte mitetului comunal de partid. Radiojurnal ;
de activitatea constructorilor. In­ tatea muncii sînt de slabă calitate, Ioan Pîrvu, Abel Popovici şi alţii. cu populaţia a sarcinilor pe 1977, economice ;
trarea într-un raport atît de di­ ceea ce implică eforturi suplimen­ Ţinîndu-se seama de exigenţele pînă la această oră, constituie, deo­ I’ctru Polverea, organizaţia de ştiri ; 17,05
rect cu exigenţele oamenilor este, tare iar productivitatea rămîne scă­ sporite ce se pun în activitatea con­ camdată, un semnal de atenţie pen­ bază sat Blăjeni : Sînt de părere ne ; 17,40 1
în egală măsură, titlu de mîndrie zută. Propun comitetului de partid structorilor este necesar ca însăşi că am lăsat să-şi facă loc în mun­ oglindită
şi răspundere. să organizeze o masă rotundă la hotărîrea adoptată să fie îmbogă­ tru organul comunal de partid de ca noastră automulţumirea. Or, a- nesc ; i8,00
curînd ales.
Acesta este oadrul în care şi-a care să participe proiectanţii, lu­ ţită nu numai cu propunerile pre­ ceasta nu trebuie îngăduit. Nu tre­ Litera şi sp
desfăşurat lucrările conferinţa de crătorii de la I.M.C. Bîreea, care zentate ci şi cu alte acţiuni politi- Discrepanţa între ceea ce dă şi buie să ne liniştim la gândul că ama Muzică pe
voastră ; 22,01
partid de la Şantierul I al TjC.H. confecţionează aceste panouri, şi co-organizatorice si tehnice care să ceea ce primeşte economia comu­ realizat lucruri frumoase în comu­ 23,25—5,00 Mu
Ea a înmănuncheat un frumos bu­ noi, constructorii, şi unde să dez­ asigure îmbunătăţirea considerabilă nei rezultă şi din următorul as­ nă, că la unii indicatori din planul j
chet de rezultate de prestigiu. Con­ batem problema calităţii şi să gă­ a calităţii construcţiilor. pect. Pe anul în curs, bugetul co­ în profil teritorial am obţinut de- 1
munal se ridică la circa 1,6 mili­ păşiri, ci trebuie să ne mobilizăm L
oane lei. Veniturile sale proprii mai bine la realizarea indicatorilor /
Integrarea - deziderat centra! ai învătămktului mierii planificate însă se cifrează ia 500 nerealizaţi. Dar pentru aceasta tre- ^
mii lei. Locuitorii comunei bene­ buie să începem cu întărirea dis- ■
Integrarea cu cercetarea şi pro­ multe din reuşitele dar şi di.n ca­ specialişti, şi activitatea de cerce­ ficiază de o seamă de servicii so­ ciplinei de partid, în sensul că fie­ timişoara
ducţia este problema numărul 1 renţele integrării Ia Institutul de tare. Comunistul, Ion Dijmărescu ciale ce reflectă un important e- care membru de partid să se simtă sporit al cin<
de muncă şi
pusă de partid în faţa învăţămîn- mine din Petroşani. „Firul roşu" sublinia necesitatea organizării u- fort financiar făcut de stat. Este, răspunzător faţă de sarcinile eco- , fruntaşă in
tului de toate gradele. Analizarea ce a străbătut dezbaterile a fost nor centre de practică. Ideea e- prin urmare, clar că ne întâlnim cu nomice ale comunei. ţ listă — report
de două ori în secretariatul Co­ acesta ! integrarea nu trebuie con­ xistenţei unei practici în produc­ o situaţie în care echilibrul ce dai Ilie Raţiu, organizaţia de bază Lupeni.
mitetului judeţean de partid a pro­ cepută şi realizată ca scop în sine ţie necorelată organic cu întregul societăţii, ce primeşti de la socie­ sat Reţ : Sînt şi eu de părere că JOI, 3
cesului integrării învăţămîntului ou ci ca un mod de desăvîrsire a proces de învăţămînt a prins con­ tate nu e satisfăcut pe deplin. nerealizările noastre pe plan eco­ 6.00 Radiopr
cercetarea, şi producţia îi defineş­ pregătirii viitorului specialist, o tur în conferinţă. Denunţată ca a- In comună activează peste 200 nomic, şi care reflectă de fapt ca­ ţii ; 8,00 Rev
te acesteia, deosebita importanţă confruntare directă şi imediată a tare de comunişti ca Aurelian Si- de comunişti, cuprinşi în 7 organi­ litatea muncii de partid desfăşu­ La microfon,
ce 1 se acordă. Era firesc deci să cunoştinţelor teoretice cu cerinţele mionescu, decanul facultăţii de ex­ zaţii de bază. Aceste organizaţii; rată de noi, au rădăcinile în felul rată ; 9,00 Răs
domine şi dezbaterile din cadru] producţiei de cărbune sau minereu. ploatări miniere, Ilie Constanti- comitetul comunal de partid des­ cum am muncit în organizaţiile de torilor ; io,45
conferinţei pentru dare de seamă Or, din dezbateri a rezultat că făşoară o muncă concretă de con­ bază. Fiecare dintre noi cei pes­ 11.00 Buletin
şi alegeri de la Institutul de mine pericolul înţelegerii sale ca un nescu, rectorul institutului, şi de ducere în toate domeniile de acti­ te 200 de membri de partid puteam Avanpremieră „U"
Discoteca
din Petroşani. scop în sine, deşi, deocamdată, alţi vorbitori, ea se anunţă ca o vitate — pe plan economic, politic face ceva mai .mult pentru a nu fi de ştiri ; 12,05
Ce trebuie să reprezinte, de fapt, latent, se poate transforma în rea­ problemă de rezolvat pentru comi­ şi social. Intre această activitate nevoiţi să discutăm acum despre t lodia popular;
ales.
Parte
partid
de
tetul
nou
integrarea aceasta pentru institu­ litate. constitutivă a integrării, la rân­ şi reflectarea ei în cel mai im­ nerealizări. Cel puţin să ţinem ) preferat ; 12,3(
tul de învăţămînt superior minier Se face activitate de cercetare portant sector, cel economic, este, seama -de aceasta în anul 1977. i relor ; 13,00
de la Petroşani ? Dezbaterile con­ — sublinia comunistul Nicolae Ma­ dul ei parte integrantă a moder­ deocamdată, o oarecare necon-cor- Nicolae Crăciun, organizaţia de i 15.00 Tehnic-c
ferinţei au subliniat ou pregnan­ rian, dar ce se întîmplă cu rezul­ nizării conţinutului procesului de danţă. Care sînt cauzele ei, cum bază Blăjeni sat: Nu putem afirma ţ diojurnal ; i
economice ;
ţă ide ea că principalul scop tatele cercetării ? Aplicarea lor în învăţămînt, practica productivă trebuie muncit în viitor, ce trans­ că am muncit bine în toate dome- i familiei ; 18,
al integrării învăţământului cu practică întîrzie. în acest caz, sau trebuie concepută şi organizată ca formări trebuie să-aibă loc în gîn- niile muncii din moment ce în cel * 20,30 Reflexele
cercetarea şi producţia este cercetarea nu e axată pe o temă atare. în sfera ei trebuie să se direa oamenilor, în activitatea de economic, care reflectă în final e- \ Muzică po :
modernizârea conţinutului său. majoră sau nu sînt suficiente stră­ exprime şi activitatea de cercetare partid pentru a o face mai influ­ ficienţa muncii de partid, discu- i voastră ; 22,00
Analiza amănunţită şi competentă daniile pentru a duce la capăt un dar şi activitatea destinată formă­ entă, pentru a-i asigura eficienţa tăm despre rămîneri în urmă faţă J 23,00—5,00 Muzii
a muncii de partid făcută în da­ lucru început. Comunistul Ştefan rii unei conştiinţe avansate despre în toate direcţiile de acţiune ? de plan. Este clar că judecind' ast- { VINERI,
6.00 Radiopro
rea de seamă ca şi dezbaterile au Covaci sesiza în cuvîntui său e- muncă la noii specialişti. Sînt cî- Iată întrebări la care au dat răs­ fel lucrurile; deşi în activitatea cui- > ţii ; 8,00 Revii
subliniat aceasta ca pe o necesi­ •xistenţa ţinui echilibru instabil în­ teva puncte de reper valoroase punsuri mai mulţi comunişti din tural-educativă şi de formare a A La microfon,
conştiinţei am avut unele realizări, i
tate încă nesatisfăcută pe deplin. tre activitatea didactică, soldată pentru activitatea noului comitet comună, participanţi la o „masă aebastă activitate mu s-a identili- 1 rată ; 9,00 Răsi
In conferinţă au fost analizate cu pregătirea teoretică a viitorilor de partid din I.M.P. rotundă", realizată de curînd la torilor ; 10,30 :
nivelul comitetului comunal de cat întotdeauna cu scopul major al ( Buletin de ştii
partid. Au participat la această întregii activităţi de partid. Ceea / ce din stema
Organizarea şi înalta exigenţă sînt cuvîntui de erdine masă rotundă comuniştii Nicolae ce mi se pare imperios necesar este ţ vanpremieră R;
Crăciun, Ion Neag, Petru Polverea, să gândim această activitate prin i Discoteca „U“
eu melodia pp]
Meritul principal âl conferinţei co­ Darea de seamă, ca şi o bună parte ve ale organizării slabe a activităţii, Ilie Raţiu, Ioan Mic. prisma scopului său major şi toate > preţul preferat
mitetului comunal de partid Romos a vorbitorilor, printre care Cliirilă precum şi ale exigenţei scăzute faţă Ioan Mic, organizaţia de bază sat acţiunile oe-i alcătuiesc conţinutul i la 3 ; 15,00 Stui
constă în făptui că, alături de înmă- Popa, Antonie Pera, Aurelia Dobrea- de activitatea comuniştilor. să tindă spre realizarea acestuia. ' Radiojurnal ; li
nuncherea unor rezultate bune, ob­ nu, Ioan Vasiescu, Sofron Orb, Mir- Conferinţa a apreciat pe bună Plai : Trebuie să începem cu toţii O singură concluzieComitetul ) economice ; ii
ţinute pe toate planurile, a formulat cca Pătrînjan şi alţii, au relevat dreptate că in munca de organizare să gîndim mai bine contribuţia comunal de partid, birourile orga- 1 ştiri ; 17,20 I
condiţia esenţială a înfăptuirii nea­ unele neajunsuri care trebuie înlătu­ şi control al înfăptuirii hotărîrii a- noastră la realizarea sarcinilor e- 18.00 Orele serii
bătute a hotărîrii adoptate. Aceasta rate cu hotărâre. doptate trebuie să fie atraşi, prac­ oonomioe ale comunei. Noi sîntem irizaţiilor de bază nou alese tre- ! le cu adresă...
este ridicarea la un nivel mai înalt S-a subliniat, de pildă, că deşi tic, toţi comuniştii, să se utilizeze ajutaţi mult de stat, dar ajutăm buie să-şi reconsidere o parte a i merciale ; 20,45
a exigenţei faţă de activitatea biro­ există in fiecare unitate coopera­ toate formele ce stau la indemîna mai puţin statul. Posibilităţile pe stilului propriu de muncă. în ori- dresa dumneavi
urilor organizaţiilor de bază, a con­ tistă planuri concrete de desfăşurare organizaţiei de partid r comisiile pe care le avem la îndemînă, princi­ errtare şi stilul de muncă locul ) zi într-o oră ;
siliilor de conducere ale cooperati­ a campaniilor agricole, multe din probleme economice şi organizatori­ palele resurse ale comunei, prin principal trebuie să-l ocupe acum, i zical nocturn.
velor agricole, a tuturor comunişti­ măsurile stabilite rămîn nerealizate, ce, analizele la faţa locului, pregătite şi _ intr-o perspectivă largă, înde- ) SIMBĂTA,
lor, indiferent de sfera in care lu­ ceea ce pune sub semnul întrebării temeinic prin studii, analizele luna­ care putem spori contribuţia noas­ plinirea sarcinilor economice. S.o- l
crează. însăşi reuşita campaniei. Unele lu­ re, decadale sau săptămânale şl cele tră, sînt zootehnia şi pomicultura. iuţii şi căi de urmat au fost suge- 6.00 Radioprog
Acum, .organizaţiile de bază, ca şi crări se declanşează cu întîrziere din zilnice, pi enarele şi adunările generale, Pe acestea să le dezvoltăm. Să ne rate în cursul dezbaterilor de la j ţii ; 8,00 Revisf
comitetul comunal, dispun de hotă- diverse motive, altele încep dar nu întreaga muncă politică de masă etc. unim eforturile pentru a determina La microfon,
rată ;
9,00 Bu
rîri cuprinzătoare, elaborate prin sînt continuate în mod susţinut. în De asemenea, conferinţa a recoman­ creşterea efectivelor de animale în . „masa rotundă". Există desigur şi (
strădania tuturor comuniştilor, cu- toamnă, evidente fiind astfel de fe­ dat ca întreaga muncă de organiza­ fiecare gospodărie, să continuăm altele. Dar ceea ce ni se pare va­ 9,05 Revista I
10.00 Buletin de
noscîudu-se cu exactitate direcţiile nomene, transportul şi depozitatul re, control şl îndrumare să fie mai preocupările pentru dezvoltarea li­ loros este faptul că majoritatea co­ tlaş cultui..! ;
cuprinzătoare şi la un nivel de exi­
în care trebuie acţionat. întreaga cartofilor şi sfeclei furajere a genţă superior. Nici un membru de nei baze pomicole puternice. Ţd- muniştilor subscriu cu convingere mieră Radio-Tî
greutate a muncii de partid cade a- mers greoi la C.A.P. Pişchinţi, la partid să nu rămină fără sarcini nînd seama de faptul că statem o la ddeea conducerii mai ferme şi nire cu melodia
cum pe organizarea efectivă a în­ fel şi recoltatul porumbului şi elibe­ concrete, nici unui să nu scape con­ comună necooperativizată, exem­ hotărâte a economiei, că fără a- interpretul pref
făptuirii hotărîrilor, de pe piedesta­ rarea terenului la Vaidei, putrezirea trolului minuţios şi sever din parlea plul oferit de comunişti în această eeasta orice discuţie devine steri­ la 1 la 3. La r
lul unei înalte exigenţe comuniste. unei cantităţi de 10 tone de sfeclă organizaţiei de partid. Aceasta re­ lă. Şi un alt element de valoare 4C '.li ; 15,00
b astfel de orientare a ales-o con­ furajeră la Romoşel, însemnate pier­ prezintă una din garanţiile înfăp­ direcţie este hotărâtor. De pildă, este afirmarea hotărîrii de a par­ Iw.OO Radiojurna
ferinţa nu întîmplător, subiectiv, ci deri în sectorul zootehnic In toate tuirii neabătute a hotărîrii adoptate dacă fiecare membru -de partid din ticipa fiecare, efectiv, la .înfăptui-' divertisment mv
pornind de la realităţile concrete a- oooperativele agricole de pe raza de conferinţă. comună am fi crescut în gospodă­ rea acestei importante sarcini. rele serii ; 20,30
le comunei, ale unităţilor economice comunei, slaba producţie animalieră riile noastre şi contractat cu statul nia ; 20,40 Muz:
şi social-culturale care o compun. — sînt doar cîteva consecinţe negati­ CORNEL ARMEANU câte un porc, s-ar fi depăşit cu ION CIOCLE1 dumneavoastră ;
jurnal ; 22,30 IV,
suiui ; 24,00 Bu
0,05—6,00 Muzica.
DUMINICĂ,
ADUNĂRI GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII 7.00 Radio-jurnt:
In intimpinarea zilei de 8 Martie premieră muzica?
Radio-
pe.
recomandăm
Ilustrate
Apropierea
Internaţionale
„Zilei
' Examinare exigentă a neajunsurilor, stabilirea femeii" determină creşterea număru­ a ticipat zilele trecute la consfătuirea ) programul satel.
organizată pe tema : „Servirea popu­
tologie lirică ;
lui şl varietăţii acţiunilor la care par­ laţiei — obiectiv prioritar al activi­ şi te ciut, patr;
ticipă tot mai multe femei, de toate tăţii în comerţ". Cu acest prilej au Radiomagazinul 1
cunoştinţă de cauză a căilor de perfecţionare a activităţi! categoriile. In oraşe, comune, Între­ fost dezbătute principalele din docu­ ce Intilnire cu me 1
sarcini
prinderi şl Instituţii, comitetele şl co­
p
revin
unităţilor
interpretul
şi
comerciale
misiile de femei Iniţiază acţiuni me­ mentele de partid, din vizitele de lu­ De toate pentru
Lucrările adunării generale a re­ treprinderi .şi exploatări miniere, nerealizărilor din unităţile în ca­ nite să sporească contribuţia femei­ cru şi expunerile secretarului general Radiojurnal ; 13,
Îndeplinirea
econo­
sarcinilor
prezentanţilor oamenilor muncii de nerespectării disciplinei, tolerării re muncesc, au venit ou propuneri lor la precum şl altele cu caracter al partidului. selă ; 13,45 Dlver
mice,
la Centrala minereurilor Deva s-au unor abateri, folosirii neraţionalea concrete privind îmbunătăţirea ac­ educativ. H A Ţ E G Sport şi muzică
desfăşurat într-un climat deosebit mijloacelor materiale şi financiare, tivităţii în acest an, în anii urmă­ tăţi discografice
cîntecului ; 20,00
a
Pentru
faţă de anii trecuţi. Atît materia­ a forţei umane. tori. Generalizarea experienţei po­ D E V A angajaţii RECITAL DE POEZIE. producţie 20,15 Estrada dur
întreprinderii
de
lele prezentate, cit şi dezbaterile au S-au semnalat multe neîneadrări zitive în muncă dobândită de tot e EXPUNERI. Comitetul orăşenesc şi industrializare a legumelor şi fruc­ Radiojurnal ;
purtat pecetea exigenţei, spiritului In consumurile specifice. Dar aceas­ mai numeroase brigăzi de mineri, al femeilor a organizat recent în cî­ telor, ca şi pentru cei al Fabricii de ramic sportiv ; ?
critic şi autocritic, a spunerii lu­ ta nu este o noutate pentru anul îndrăzneala în introducerea progre­ teva cartiere şl cămine culturale din Industrie locală, comitetul orăşenesc zical nocturn.
crurilor pe nume, concret, fără o- 1976, ci o repetare. In loc să i se sului tehnic, creşterea conştiinţei şi satele aparţinătoare expuneri cu te­ al femeilor a organizat un apreciat LUNI, 7 T
genericele:
: „Femei eroine în lupta pentru
ma
colişuri Realizările, în muncă ale pună capăt prin măsuri ferme s-a răspunderii muncitoreşti faţă de Independenţă naţională şi socială”, ac­ montaj de poezie sub şl „Te slă­ 6.00 Radioprogr
pentru
„Gînduri
ţii ; 8,00 Revista
mama"
anului 1976 au fost sub posibilită­ mers, în multe cazuri, pe accepta­ îndeplinirea sarcinilor, introduce­ ţiune Integrată In ampla activitate vim popor biruitor” — poezii Inspi­ La microfon, m
ţile unităţilor componente ale cen­ rea unor justificări nefondate. Pe rea pe scară largă în activitatea de evocare a marilor aniversări ale rate 1 ^ de cele două mari aniversări rată ; 9,00 Răspic
tralei, mai cu seamă la Moldova de altă parte, indicele de folosire de conducere a metodelor ştiinţifi­ anului. ale anului, Centenarul independenţei torilor ; 11,
Nouă, Bălan,- Bocşa, la I.M. Hune­ a maşinilor în abataje a fost de f i CONSFĂTUIRE. Un. însemnat nu- şl 70 de ani de la răscoala ţărani­ Radio-TV ;
doara, unde, printre alte neajun­ 76 la sută, ceea ce spune multe ce, mai buna valorificare a gândirii r de lucrătoare din comerţ au par­ lor din 1907. '*U“ ; 12,00 .
suri, au fost rebutate 23 000 tone de despre modul necorespunzător Sn tehnice proprii — sînt cîteva' din­ 12.05 Intilnire cu
Iară şi înterprt
minereu. Dacă în balanţa înfăptuiri­ care sînt exploatate maşinile şi u- tre imperativele pe care adunarea ACŢIUNI DE MUNCA PRODUCŢIE SUPLIMENTARĂ 13.00 De la 1 la
lor pot fi puşi indicatorii : produc­ tilajele, cum este folosit timpul de generală şi le-a însuşit în unanimi­ bul adolescenţilc
tate,
angajîndu-se
transpună
le
să
ţie globală, productivitatea mun­ lucru. Indisciplina în muncă a fost în realitate. PATRIOTICA DE LAPTE MARFĂ diojurnal ; 16,15
cii, bauxita, zincul, plumbul, la mi­ o altă cauză a nerealizărilor, do­ din Maramureş d
nusuri notăm i producţia marfă, vedită de numărul însemnat de Prin răspunsul dat chemării la Duminică, 27 februarie ax., in Printr-o bună furajare şi îngri­ canu ; 16,25 Coor-
fierul în concentrate, cheltuielile la sancţiuni care s-au dat anul tre­ întrecerea socialistă lansată de LM. comuna Gurasada au fost organi­ jire a vacilor ou laţpte, cele trei mice ; 17,00 Bult
17.05 Antena tine
1 000 lei producţie, pierderile, imo­ cut, pentru absenţe nemotivate, în- Motru, CM. Deva s-a angajat ca, zare o serie de acţiuni de muncă cooperative agricole din comuna Orelo serii ? 20,0
bilizările de mijloace circulante, o tîrzieri, abateri de la normele de sub conducerea organelor şi orga­ patriotică, la săpatul a 150 ml şan­ diofonic ; 21,35
activitate financiară desfăşurată cu protecţia muncii etc. nizaţiilor de partid, să acţioneze ţuri pentru scurgerea apei, la cu­ Ttirdaş au reuşit să obţină Însem­ 21,40 Muzică pe
totală,
nate
producţia
sporuri
la
deficienţe. Darea de seamă arăta Vorbitorii, printre care : Ioan energic în toate unităţile pentru ca răţatul a 6 ha păşuni şi reparatul neavoaslră ; 22,00
că multe dintre aceste neajunsuri, Rotam — LM. Hunedoara, Con­ prevederile planului de producţie a 2 km drumuri. S-au evidenţiat ceea ce le-a permis să livreze su­ oră ; 23,00 Bijute:
care au dus la privarea economiei stantin Borşa — LM. Barza, Victor ale acestui an, ale întregului cin­ la aceste acţiuni, Intre alţii, Iacob plimentar mai mult de 7 000 1 lap­ 23,36 Muzical no<
Buletin de ştiri ;
naţionale de unele produse de stric­ Almăşan — U.U.M.R. Crişeior, Ilie cinal să fie îndeplinite şi depăşite. Titus, Otiliă Curea, Nicolae Curea, te. De asemenea, G.A.P. Rapoltu oording ; 2^5—5
tă necesitate, se dator esc şi slabei Ghiţă — Institutul de cercetări şi., Iosif Cărmăzan. (V. Haneş, cores­ Mare a depăşit prevederile la zi nocturn.
competenţe în conducerea unor în­ proiectări Deva au disecat cauzele G. IGNAT pondent). cu peste 6 000 litri.