Page 20 - Drumul_socialismului_1977_03
P. 20
Pag. 8 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6159 O MARŢI, 8 MARTIE 1977
W
centenarul:/ independenţei: Plenari Comitetului judeţean
&■- :
ie ‘ parti
Sprijinul femeîSor din jydeţy Miercuri, 2 martie a.c. a avut loc Plenara a hotărît, de asemenea,
FRUNTAŞI ÎN SPORIREA plenara Comitetului judeţean de trecerea tovarăşei Ana Herlea din
partid. în cadrul plenarei a fost rîndul membrilor supleanţi în rin-
Hunedoarei în ©bliraerea PRODUCŢIEI ANIMALIERE examinată, situaţia realizării sarci dul judeţean de Biroului Comitetu
membrilor
alegerea
nilor de plan din economia jude
partid,
lui
Ţăranii cooperatori care lucrea ţului pe primele două luni ale a-
secretar
al
Comi
în
funcţia
de
ză in ferma zootehnică a C.A.P. nului şi s-au stabilit măsuri de tetului judeţean de partid şi reco
neatîrnârii Boşorod, datorită priceperii şi hăr intensificare a eforturilor colecti mandarea sa pentru a îndeplini
niciei lor, a bunei îngrijiri şi fu
rajări a animalelor, au reuşit să velor de oameni ai muncii pentru funcţia de vicepreşedinte al Comi
de
obţinerea
producţii
suplimenta
realizeze în luna februarie o Dro-
'Participarea activă a hunodore- Acţiunea de sprijinire a ostaşi ducţie sUiDlimentară de 2 800 1 re în toate unităţile industriale şi tetului executiv al Consiliului
nilor la efortul comun al între lor români răniţi se extinde în tot lapte marfă. Cooperativa noastră a din agricultură. popular judeţean.
gii naţiuni în lupta pentru inde judeţul. în luna august, Zoe Mi- : obţinut, de asemenea, din vînzarea
pendenţă s-a făcut şi pe calea hălţeanu şi Iudita Secula, din animalelor şi a produselor anima
>lectării de ajutoare băneşti şi Brad, strîng donaţii din partea a liere, venituri care depăşesc 100 000
Imateriale pentru ostaşii români 24 persoane din Brad şi Baia de lei. Fruntaşi în sporirea producţiei Conferinţa Uniunii judeţene
răniţi şi familiile acestora. In a- Criş, în sumă de 51,50 lei şi 43,70 animaliere sînt' tovarăşele Eleono-
ceastă acţiune s-au impus femeile florini, adică 139,51 lei, după cum ra Vişoi, Maria Băluşe, Ssotimia
hunedorene. şi 2,053 kg scamă. Vişoi, Maria Juja şi alţii. (I. Fu- a cooperativelor agricole
Răspu-nzînd apelurilor publicate Ana Tincu, soţia avocatului dr. lea, Boşorod).
tn „Gazeta Transilvaniei" şi ,rTe- Avram Tincu, activează la Orăş-
legraful român", precum şi propriu tie. Umblînd din casă în casă, PRIN MUNCA PATRIOTICA
lui lor îndemn, locuitorii Ţării Za- dînsa a adunat 295,70 florini şi 5 ŞI CU SPRIJINUL PRIMĂRIEI de producţie
randului au organizat numeroase lire, provenind de la 125 persoa
colecte băneşti şi materiale în be ne, precum şi o serie de ofrande Locuitorii oraşului Simeria, în
neficiul ostaşilor români răniţi. materiale : 3,5 kg scamă şi 22 feşi frunte cu deputaţii, au trecut la Vineri, la Deva, au avut loc lu în fiecare unitate balanţa dintre
[Documentele vremii subliniază că pe care le-a expediat lui Manole executarea lucrărilor cu caracteT crările conferinţei judeţene a coo venituri şi cheltuieli.
începutul acestei acţiuni îi apar Diamandi, conducătorul Centrului edilitar-gospodăresc şi de înfrumu perativelor agricole de producţie în cadrul conferinţei, tovarăşul
ţine Anei Peteo din Deva. încă la de colectare de la Braşov. seţare, care se desfăşoară sub egi pentru dare de seamă şi alegeri. Iile Rădulescu, ‘ prim-secretar al
începutul lunii iunie 1877, tînăra în comuna Cîma, colecta a fost da Consiliului orăşenesc al F.U.S. La lucrările conferinţei au Comitetului judeţean de partid,
femeie a organizat o colectă în organizată de Florica Medrea, ca în toate circumscripţiile electorale. participat, ca delegaţi şi in preşedintele Comitetului executiv
rândurile cunoscuţilor săi din oraş, re a adunat 6,43 florini, de la 23 O activitate susţinută desfăşoară vitaţi, cadre cu munci de răspun al Consiliului popular judeţean, a
cu care ocazie a adunat contribu persoane ; Florentina Manciu a co cetăţenii din circumscripţia elec dere din agricultura cooperatistă a expus obiectivele şi sarcinile ma
ţii de la 25 persoane, în sumă de lectat 8,64 florini, de la 4 persoa torală nr. 6. Prin grija primăriei judeţului nostru, cooperatori frun jore ce stau în faţa agriculturii
60 lei şi 59 florini, adică 178 lei, ne din Ocolişu Mare, iar Emilia s-au transportat peste 500 mc de taşi, activişti de partid, conducă judeţului nostru.
pe care-i trimite Iuditei Măeela- Popescu din Trestia a subscris 50 tori ai instituţiilor judeţene, ai
oriu, conducătoarea • Centrului de lei. pietriş, iar locuitorii au pietruit organizaţiilor de masă şi obşteşti. Conferinţa Uniunii judeţene a
str. Â. Mureşan, au curăţat şi a-
colectare de la Sibiu. Totalizînd donaţiile băneşti _ cu menajat rigolele. De asemenea, Ordinea de zi a conferinţei a cooperativelor agricole- de produc
Urrnînd exemplul celorlalţi pa care locuitorii Ţării Zarandului — s-au pietruit parţial străzile prilejuit dezbateri rodnice pe mar ţie din judeţul Hunedoara a ela
trioţi, în luna iunie u. i7, Suzana după date incomplete — provenite ginea dării de seamă a Consiliului borat o hotărîre cuprinzătoare re
B. Popovici şi Lucreţia Barha din de la 516 persoane nominalizate, Progresclui, Traian, Al. Vlahuţă şi Uniunii judeţene a cooperativelor feritoare la îmbunătăţirea activităţii
Haţeg organizează o colectă în rîn- acestea se ridică la 323,50 lei, G.h. Lazăr. In continuare se vor agricole de producţie în legătură în acest domeniu. într-o atmosfe
durile locuitorilor din oraş şi a- 965,12 florini si 5 lire, adică construi, prin muncă patriotică, cu modul cum au fost îndeplinite ră de deosebită căldură a. fost a-
dună suma de 80 lei şl 173 flo 2 324,74 lei valută 1877—1878, a- trotuare cu dale mozaicate puse hotăririle Congresului al Xl-lea al dresată Comitetului Central al
rini, adică 426 lei. Totodată, ele tunci cînd un kg de carne de porc la dispoziţie de primărie. Se evi P.C.R. în domeniul agriculturii, a P.C.R., t o v a r ă ş u l u i Nicoiae
strâng şi următoarele cantităţi de se vindea cu 0,96 lei. Contribu denţiază, prin munca depusă pînă raportului comisiei de revizie — Ceauşescu, o telegramă în care se
ofrande materiale : 5,480 kg sca ţiilor băneşti li se adaugă ofran acum, cetăţenii Nicoiae Şuvaina, documente care au abordat pro exprimă angajamentul ferm al
mă, 174 comprese, 63 feşi, 36 pa dele materiale, oferite de 37 per Aurel Deac, Nicoiae Cristea, Tra blemele multiple ale agriculturii sectorului cooperatist din judeţ de
chete de vată, 6 ştergare, 10 că soane nominalizate, în cantitate de ian Pepena.r, Alexandru Cristea, cooperatiste hunedorene în spiritul a asigura în acest an livrarea că
măşi, 10 perechi indispensabili si 20,628 kg scamă, 38 bandaje, 174 Graţian Bălşan, familia lui Miron Programului partidului, al indica tre fondul centralizat a unor im
2 cearşafuri, pe care le expedia comprese, 91 feşii, 36 pachete vată, Pepenar şi alţii. (R. Bertoiu, Si ţiilor şi orientărilor secretarului portante cantităţi de came şi pro
ză direct Crucii Roşii din Româ 17 buc. pînză pentru pansat, 18 că meria). general al partidului, tovarăşul duse vegetale, a cel puţin 10 000 hl
nia. Confirmarea primirii ofran măşi, 10 perechi indispensabili, 6 FAPTA LAUDABILA Nicoiae Ceauşescu, cu prilejul ple de lapte în plus.
delor constituie pentru Dimitrie cearşafuri, 6 ştergare, pînză pen narelor C.C. al P.C.R., al vizitelor
a
Conferinţa
ales
consiliu
noul
Chica, preşedintele Societăţii de tru bandaje ş.a. în ziua de 26 februarie a.c., ve şi consfătuirilor de lucru. de conducere al Uniunii* judeţene
Cruce Roşie, un prilej de a adre Solidaritatea hunedorencelor eu nind din satul Săliştea la şcoala Dezbaterile din cadrul conferin
sa mulţumiri celor două vrednice România în războiul de indepen din Băiţa, tînărul Ioan Moga, elev ţei au constituit, în primul rînd, a cooperativelor agricole de pro
femei în lupta pentru cauza na denţă din 1877—1878, manifestată în clasa a VlII-a, a găsit un port- un larg schimb de experienţă, un ducţie, birdul său executiv, comi
ţională. în condiţii deosebit de grele din moneu. Ajuns la Băiţa l-a pre for în cadrul căruia ţărănimea coo sia de revizie, precum şi delegaţii
In luna iunie 1877, Emilia Gabor, cauza măsurilor luate de autori dat la postul de miliţie. în port- peratistă şi-a afirmat plenar ho- la cel de-al III-lea Congres al
din Baia de Criş, adună 2,135 kg tăţile austro-ungare, alături de e- moneu se găseau : un buletin de tărîrea de a se obţine recolte bo C.A.P. — reprezentanţi la primul
Congres
agri
noastre
întregii
al
scamă, 4 bandaje, 8 feşi şi 4 cear fortul întregii naţiuni, a contribuit identitate, un libret C.E,C., suma gate şl, îndeosebi, de a echilibra culturi.
şafuri. în Crişcior, Matilda Pop, la înfăptuirea idealurilor de liber de 825 lei şi alte acte ce aparţi
împreună cu alte femei, deschid tate şi unitate politică a tuturor neau lui Aron Sînziana, locuitor
un mic atelier pentru prepararea provinciilor româneşti. din satul Trestia. A doua zi păgu BIROUL EXECUTIV AL U.J.C.A.P.
scamei şl realizează 2,330 kg, pe başul a intrat In posesia,actelor şl
care le trimit Crucii Roşii din Prof. PAUL ASRUDAN a banilor pierduţi. Elevul I. Moga
Bucureşti. Sibiu a fost felicitat pentru cinstea şi OCOŞ VIOREL, preşedinte al U.J.C.A.P., AI.BU IOAN, FULEA IOAN,
corectitudinea de care a dat dova GROS ELENA, HALĂLAI HORTENSIA, vicepreşedinţi, BULZ CORNEL,
dă. Fapta sa este lăudabilă şi îl SUBA TRAIAN, SOOS MONICA, BUFNEA EUFROSINA, PUIA PETRU,
face cinste Iui, părinţilor, educa ROŞU ALEXANDRU, RAŢIU ZAHARIE, RAVAS PĂUN, TRIF IOAN,
torilor şi colegilor, şcolii din care TUDOREL IOAN, RADU PETRU, STRAJAN AUREL, JOSAN ADELA,
face parte. (Plutonier N. Gavrilă, BARBU DOINA — membri ai biroului executiv.
Şapte decenii de ! !a marea răscoală Băiţa). •
a (ionilor din România
• TELEGRAME EXTERNE
Alături de cei mulţi
Conferinţa centralelor Alcgori în Pakistan
şi asupriţi sindicale europene
ISLAMABAD 7 (Agerpres). —
In zilele zbuciumate ale anului unii fiind chiar conducători de GENEVA 7 (Agerpres). — La Participanţii s-au pronunţat In Pakistan s-au desfăşurat luni
1907 a ieşit puternic în eviden răscoală. De asemenea, numeroşi Geneva s-au desfăşurat lucrări pentru dezvoltarea cooperării în alegeri pentru Adunarea Naţio;-,
ţă, pe lingă sprijinul pe care l-au elevi şi studenţi s-au solidarizat le celei de-a doua Conferinţe a tre organizaţiile sindicale din nală. Au prezentat candidaţi
dat muncitorii, şi acela acordat de cu răsculaţii. O primă manifesta Partidul Poporului, condus de
intelectualitate ţăranilor răscu re de acest gen a avut loc la 4 centralelor sindicale europene, la Europa, indiferent de afiliere. primul ministru Zulfikar Aii
laţi. în special învăţătorii, cei martie 1907, în oraşul Botoşani, care au participat delegaţii re- Ca gest de solidaritate cu po Bhutto, şi Partidul Unit de co
mai mulţi acţionînd In spiri unde răsculaţilor li s-au adăugat prezentînd 42 centrale sindicale, porul român, greu încercat în a- aliţie, reprezentînd opoziţia. Re
tul ideilor socialiste sau sub în numeroşi elevi de la liceul din lo -din 28 de ţări, printre care şi ceste zile, Conferinţa centralelor
râurirea principiilor enunţate de calitate. Este binecunoscut şi epi România, precum şi cinci orga sindicale europene a păstrat un zultatele scrutinului vor fi date
Vasile Kogălniceanu sau Spiru sodul arestării studentului din a- nizaţii sindicale internaţionale. moment de reculegere în memo publicităţii la 8 martie.
Haret cu privire la ameliorarea nul IV al Facultăţii de medicină Conferinţa a prilejuit un am
vieţii la sate, au contribuit la ri Nicoiae -Trufinescu, pentru că fă plu schimb de informaţii şi opi ria victimelor cutremurului din
dicarea conştiinţei de clasă a ţără cea agitaţie printre ţărani în gara nii- cu privire la îmbunătăţirea ţara noastră şi a adresat sindi INUNDAŢII ÎN MAROC
nimii şi s-au solidarizat cu lupta Paşcani, sau a celor patru stu- mediului de muncă, precum şi în catelor oamenilor muncii din
ei. . deiiţi din Iaşi, arestaţi în comu România sentimente de compa RABAT 7 (Agerpres). — în ur
Pentru actele lor de curaj, nu nele din apropierea oraşului pen legătură cu pregătirea cadrelor ma unor ploi torenţiale, care
meroşi învăţători au avut de su tru acelaşi motiv. sindicale. siune. s-au abătut asupra Marocului,
portat măsuri represive din partea Lupta maselor ţărăneşti din 1907
autorităţilor. De exemplu, învăţă a produs un profund ecou în con mai multe regiuni ale ţării au
torul Neagu Caragea din Glava- ştiinţa unor personalităţi marcante Ape! pentru legalizarea tuturor fost grav afectate de inundaţii,
cioc, judeţul Vlaşca, a fost întem ale ştiinţei şi culturii româneşti. în regiunile nordice ale ţării
niţat deo. -ece la o adunare orga Savanţii A. D. Xenopol, Ion Can- s-au aflat sub < apă peste 100' 000
nizată cu elevii şi ţăranii din sa tacuzino, Nicoiae îorga sau _Gh. organizaţiilor politice din Spania hectare, fiind compromisă recol
tele vecine a afirmat în public că Marinescu au luat apărarea ţără ta de sfeclă de zahăr, precum
Intr-un singur an de domnie Cuza nimii. Este totodată demn de sub şi plantaţiile de citrice.
Vodă a făcut mai mult decît re liniat faptul că foarte mulţi scrii MADRID 7 (Agerpres). — Un din Spania. O asemenea măsură
gele Carol în cei 40 de ani de tori şi artişti plastici au fost ală grup de intelectuali spanioli — — se subliniază în document —
domnie ai săi. După relatarea pre turi de cei ce s-au ridicat la luptă scriitori, oameni de teatru, zia care poartă 300 de semnături, SECETĂ PRELUNGITA
fectului de Dorohoi, răscoala lo pentru o viaţă mal bună. De la rişti, oameni de ştiinţă şi cerce reprezintă o condiţie esenţială a ÎN GUYANA
cuitorilor din Hudeştii Mari a fost vehementul „1907 din .primăvară tători au adresat un apel guver restabilirii în ţară a democra
provocată de către învăţătorii sa pînă’n toamnă" al lui I. L. Cara- GEORGETOWN 7 (Agerpres).
tului, „prin interpretarea în mod giale, „1907“ al lui Al. Vlahuţă, nului, în care se cere legaliza ţiei, fără de care sînt de necon — Seceta prelungită care s-a a-
tendenţios a unei broşuri ce a fost de la scrierile lui Mihail Sado- rea cit mai grabnică a tuturor ceput alegerile parlamentare — bătut asupra zonei de coastă a
distribuită locuitorilor". Broşura organizaţiilor politice ale ţării, relevă agenţia TASS, care a
era cea intitulată „Către săteni" şi veanu. .Garabet Ibrăileanu, Oota- inclusiv a Partidului Comunist transmis această informaţie. Guyanei a atins „în aceste zile
a fost redactată în 1906 de către vian Goga, Tudor Arghezi, Liviu un nivel critic, fiind nevoie să
V-aile Kogălniceanu, fiul marelui Rebreanu, Cezar Petrescu. Zaharia se introducă raţionalizarea stric
om de stat Mihail Kogălniceanu. „LOCKHEED" în special rolul celor doi foşti' tă a apei potabile. Guyana, cu
Broşura s-a bucurat de mare popu Stancu, pînă la zguduitoarele ima miniştri ai apărării, Mario Ta- noscută sub denumirea de „ţara
laritate şi ea a constituit alături gini surprinse de penelul artiştilor ROMA, — După cum anunţă apelor multe", datorită nume
de poezia lui George Coşbuc, „Noi Octav Băncilă, Şt. Luchian. To- nassi şi Luigi Gui, în afacerea
vrem pământ", şi celebrul articol agenţiile de presă, parlamentul „Lockheed". Parlamentul urmea roaselor rîuri care o străbat, cu
al lui Nicoiae îorga, „Dumnezeu nitza, losif Isser, Corneliu Baba italian urmează să se pronunţe ză să decidă dacă cei doi vor fi noaşte de mai bine de un an o
?ă-î ierte", materiale considerate şi mulţi alţii — toţi au dăruit ţă săptămîna viitoare asupra cazu secetă care se accentuează conti
de către guvern drept „incendia rii opere remarcabile -despre ma lui celor doi foşti miniştri ai a- trimişi sau nu în faţa Curţii con nuu. Potrivit experţilor, agricul
re". rea ridicare la luptă a ţărănimii părării imnlicaţi în scandalul stituţionale, organism căruia i-ar tura este grav compromisă, în
Alături de învăţători, şi alţi inte în primăvara fierbinte a anului „Lockheed reveni sarcina eventuală de a se special culturile de orez şi trestie
lectuali au fost alături de răsculaţi, 1907. Dezbaterile respective privesc pronunţa în acest caz; de zahăr.
COLEGIUL DE REDACŢIE : REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA TIPARUL
Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35
SABIN CERBU, TIBERIU 1STRATE — secretar responsabil de redacţie, TiDoprofia Deva, str. 23 August, nr. 257
ELENA LUCIA LICIU, IOAN M1RZA, GHEORGHE PAVEL - redactor şef Telefoane : 11275. 11585