Page 28 - Drumul_socialismului_1977_03
P. 28
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI O NR. 6
CONFERINŢE PENTRU DÂRI DE SEAMÂ
__________________________________________ ?_________________________________________-__________________________________________ ________________________
Sî ALEGERI ÎN ORGANIZAŢIILE DE PART!
9 _______________ ____________________________________________________ 9
Pentru o continuă dezvoltare Angajare unanimă în Eficienţa întregii actî
industrială a oraşului munci, hofărîre de a obţine reflectată în rezid
B t
Darea de seamă a Comitetului o- Pentru anul în curs, unităţile e-
răşenesc de -partid Brad, prezentată conomice din raza oraşului Brad
ia conferinţa de dare de seamă şi au de realizaţi o producţie glo însemnate depăşiri economice superit
alegeri din 10 martie a.e., a fost bală de 597 milioane lei şi marfă de
fundamentată in spiritul exigenţe 617,4 milioane lei şi un volum de
lor documentelor celui de al Xl-lea investiţii de 83,6 milioane lei. Re- Conferinţa pentru dare de sea situaţie este fires
Congres al partidului, indicaţiilor levînd faptul că există condiţii ca de producţie
şi orientărilor date de secretarul In acest an să se obţină în toate mă şi alegeri a organizaţiei oră intens toate rezer
şeneşti de partid Orăştie a prile
vederea sporirii p
general al partidului nostru, to unităţile economice industriale din juit o amplă şi aprofundată ana plinirii ireproşabi
varăşul Nicolae Ceauş eseu. Delega Brad rezultate şi mai bune, supe liză a activităţii desfăşurate de fifrţi indicatorii. N<
ţii la conferinţă au reţinut cu sa rioare, delegaţii care au luat cu- Reprezentanţii celor aproape plinirea sarcinii de creştere a pro comunişti, de către toţi oamenii rneinic posibilităţi
tisfacţie succesele de prestigiu ob vîntul au acordat o deosebită a- 3 000 de comunişti din oraşul Că- ductivităţii muncii, în acest an, cu miuncii din acest oraş, 'pentru re punem şi ne-am
ţinute de oamenii muncii brădeni tenţie problemelor de ordin calita lan s-au întrunit sîmbătă în confe peste 7,5 la sută şi, â doua, redu alizarea sarcinilor economico-soci- zăm suplimentar,
sub conducerea organelor şi orga tiv şi organizatoric ale activităţii rinţa orăşenească pentru dare de cerea consumului de metal, energie
nizaţiilor de partid, concretizate în lor în cadrul producţiei, precum şi seamă şi alegeri. Lucrările con electrică, combustibil, gaze, apă. A- ale cu care au fost confruntaţi în fă în valoare de ,
ultimii doi ani. Darea de seamă şi lioane lei, punînd
Îndeplinirea exemplară a sarcinilor în sensul acţionării ferme pe linia ferinţei au reliefat succesele do- ceste probleme de mare însemnă participanţii la dezbateri au relie micitate, calitate
şi angajamentelor pe perioada cin indicaţiilor date de conducerea bîndite în ultimii doi ani şi jumă tate, mai cu seamă acum cînd ţa fat, între altele, faptul că în cen xemplară a sarcin
cinalului trecut in numai patru ani, partidului ! intensificarea progresu tate de către comunişti, de toţi oa ra trece prin grele încercări, oînd trul preocupărilor comitetului o-
trei luni şi 15 zile, realizîndu-se lui tehnic, stabilizarea cadrelor în menii muncii din Călanul siderur trebuie să-şi refacă Intr-un timp răşenesc de partid, ale biroului — Comitetul de
astfel peste plan o producţie glo minerit şi construcţii, sporirea pro gic, privind sporirea producţiei de scurt potenţialul economic, se cer său, ale tuturor organelor şi orga liiul oamenilor mu
bală industrială în valoare de 283 ductivităţii muncii, îmbunătăţirea fontă, cocs fluidizat şi brichete, se- puse în permanenţă pe masa de lu noastră — spune
milioane lei. De asemenea, ca ur calităţii produselor, reducerea con micocs, utilaje de turnare, radia cru a organelor şi organizaţiilor de nizaţiilor de partid s-au situat şi Ion Gindea, direc
mare a aplicării unor tehnologii şi sumurilor materiale, întărirea pes toare, iipsos, ghips, alte produse. Cu partid, a fiecăruia dintre noi. se situează în continuare proble industrie locală ■
metode de producţie avansate, a te tot a ordinii, disciplinei şi răs multă satisfacţie a fost subliniat — Partidul pune în faţa noastră, mele înfăptuirii exemplare, la cote angajate pe front
că numai în anul 1976 a fost rea ridicate de eficienţă, a obiectivelor păşirii sarcinilor
unei mai bune organizări, anul 1976, punderii. Delegaţii la conferinţă şi ne dăm seama că este necesar economice care revin fiecărui co
primul an al cincinalului revoluţi au făcut de asemenea propuneri lizată a producţie globală supli acest lucru, datoria de a face fie lectiv de muncă. acest an, in actual'
ei tehnico-ştiinţifice, a însemnai o privitoare la valorificarea mine mentară în valoare de peste 13,3 care şi toţi laolaltă o adevărată xăm preocupările
depăşire a producţiei industriale cu reurilor cu conţinuturi reduse de milioane lei, o producţie marfă cotitură în activitatea de zi cu zi în acest context s-a relevat fap fabricaţie a noi ip
48 milioane lei iar productivitatea substanţe minerale, mărirea capaci ce depăşeşte 19 milioane lei. în a- — spunea comunistul Ioan M. Popa. tul că primul an al actualului cin cerea consumului
valorică cu 4 000 iei pe angajat. tăţilor de producţie, perfecţionarea ceeaşi perioadă, productivitatea Acţiunea responsabilă, abnegantă, cinal a fost încheiat cu însemnate bustibil şi energie
Tot în anul trecut, cheltuielile la fluxurilor tehnologice, creşterea muncii pe angajat a crescut cu de înalt randament şi eficientă tre producţii suplimentare de către ţinerea unor ram
1 000 lei producţie marfă au fost gradului de rentabilitate a unită 2 500 lei, a fost redus consumul de buie să devină o caracteristică a toate unităţile industriale şi agri la fiecare loc de
reduse cu 23,7 lei, obţinîndu-se o ţilor şi produselor. în mod deose cocs pe ţona de fontă fabricată cu muncii noastre. Să vorbim cinstit cole ale oraşului, cu cea mai ma Astfel vom obţim
economie de peste 5,3 milioane bit s-a insistat asupra creşterii ro două kilograme, s-au economisit şi drept, aşa cum o fac comuniştii : re contribuţie la depăşirea pro producţie globală
iei. în ceea ce priveşte domeniul mai bine de 12 000 tone de cărbune. şi la noi la „Victoria" mai avem ducţiei globale şi marfă înscriin- mentare în valoare
investiţiilor şi construcţiilor, planul lului organelor şi organizaţiilor de Analizarea profundă a acestor deschise robinete ale risipei. Tre du-se colectivele de muncă ale în tiv 15 milioane lei
comuniştilor
în
tuturor
partid,
a
pe anul 1976 a fost depăşit cu 9 succese demonstrează că organele treprinderii „Vidra" şi Fabricii de După ce a rele
activitate
milioane lei, iar în primele două întreaga contribuţiei economică, spo în şi organizaţiile de partid şi-au di- cem pe lîngă ele uneori si nu le industrie locală. Asemenea succe colectivului de o;
specialiştilor
ririi
luni ale acestui an ou peste 13 la recţionat mai bine activitatea, au băgăm în seamă. Nu ne gîndim că se se datoresc exigenţei şi răs din unitatea pe
ele ne costă pe toţi şi pe fiecare
sută. producţie, a organizaţiilor de sin militat' neabătut şi cu mai multă punderii manifestate de comuniştii pentru îndeplinire
Abordîndu-se problemele legate dicat, tineret, femei, consiliilor oa fermitate pentru înfăptuirea poli dintre noi. Cu atî-t mai mult astăzi, din fiecare unitate — acţionînd cu depăşirea planulu
de anul 1977, s-a subliniat faptul menilor muncii, consiliilor de con ticii partidului, a sporit necontenit cînd cutremurul a produs atîtea fermitate în spiritul indicaţiilor da Gheorghe Vaier a
■că în primele două luni s-a în trol muncitoresc şi a comisiilor pe capacitatea lor organizatorică, mo răni ţării noastre, pe care sîntem te de secretarul general al partidu nă practica biroul
registrat o depăşire, la pro domenii în îndeplinirea îndatoririlor bilizatoare, în conducerea întregii chemaţi cu toţii să le vindecăm, lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — răşenesc de partid
ducţia industrială de peste 17 ce le revin, în mobilizarea tuturor activităţi politice şi economice, s-au aşa cum cald şi înflăcărat ,ne chea pentru valorificarea deplină a re analize La faţa lo
mă
al
general
secretarul
partidu
milioane lei — la aceasta aducîn- forţelor pentru realizarea integra ancorat mai statornic şi eficient în lui nostru, tovarăşul Nicolae zervelor interne de creştere a pro rele de construcţi:
du-şi contribuţia toate unităţile e- lă a sarcinilor şi angajamentelor problematica specifică procesului Ceauşescu. ducţiei şi a productivităţii muncii, economice, ceea c
dat un ajutor coi
conomice ale oraşului, în special asumate. muncii din unităţile economice ale Participînd la dezbaterile confe asimilarea de noi produse, perfec bunătăţirea aclivit
întreprinderea minieră Barza, Fa Conferinţa organizaţiei de partid oraşului. rinţei, prin intervenţiile lor criti ţionarea tehnologiilor de lucru, e- de partid respectiv
brica de industrie locală şi Uzina Brad a evidenţiat posibilităţile de „Dar, comunişti fiind, sîntem pe conomisirea materiilor prime şi a
în* cuvîntul lor,
de utilaj minier. Demn de remar care dispun unităţile economice din deplin conştienţi că realizările do- ce şi autocritice, prin propunerile materialelor, a combustibililor şi e- iica Adam, Elena
Traian
făcute,
Korvat,
comuniştii
cat este şi faptul că în perioada oraş de a întîmpina marile eveni bîndite nu ne pot satisface — sub nergiei electrice.
analizată au sporit continuu capa mente ce vor avea loc în acest an linia darea de seamă. La locul de Uskar Ernest, Nicolae Dumitrean, Darea de seamă şi participanţii ghe Pamfilie, Ion
Roşu, Elisabeta V
cităţile de producţie la I.M. Barza, — Centenarul independenţei de muncă al fiecăruia dintre noi exis Augustin Filip, Gheorghe Barbu, la conferinţă au scos în evidenţă în Orâşan, Nicolae Tc
Ioan Cotuţiu, Gheorghe Naum, Gaş-
Uzina de utilaj minier, Fabrica de stat a României, Conferinţa Naţio tă încă rezerve mari nefolosite. în par Zoltan, Ioan Jurj, Benko Silvia, spirit critic şi autocritic şi unele
industrie locală, Cooperativa meş nală a partidului şi împlinirea a colectivele noastre de muncă s-au neajunsuri care au influenţat rea ciu, Mircea Hon
Remus Judele, Dionisie Frenţoni şi
teşugărească „Moţul". născut iniţiative valoroase, care în alţii s-au făcut purtătorii de cu- lizările economice. între altele, s-a au insistat asupra
întreprinse, sub co
Toate aceste realizări sînt o ur trei decenii de la proclamarea Re să n-au fost valorificate, generali vînt ai comuniştilor, ai tovarăşilor subliniat necesitatea ca o atenţie zaţiei orăşeneşti c
mare firească a eforturilor depuse publicii — cu noi şi substanţiale care muncesc, angajîndu-se să deosebită să fie acordată îmbună derea îndeplinirii
plan. zate. Planul ia investiţii pe anul eu
de
sarcinilor
depăşiri
ale
produselor,
întări
tăţirii
calităţii
de oamenii muncii brădeni, a pentru acest an, precum şi trecut s-a îndeplinit doar în pro acţioneze cu abnegaţie şi devota rii ordinii şi disciplinei pe toate revin în acest an,
consecvenţei cu care organele şi porţie de 60 la sută. La întreprin ment pentru realizarea şi depăşirea tual, colectivelor d
organizaţiile de masă şi obşteşti, pregătirea temeinică a producţiei derea „Victoria", fabrica de ipsos, sarcinilor ce le are economia Căla- şantierele de investiţii pentru ca re fac parte. Ei
obiectivele planificate să poată in
conducerile unităţilor economice anului viitor. Şi un fapt care me pe şantierele de construcţii, la nului în acest an, în acest cinci tra la timip şi la capacitatea pro pregnanţă necesita
au aplicat In viaţă sarcinile ce rită consemnai cu majuscule : în S.G.C.L., unităţile cooperativei nal. muncii de educaţ
în
utilizării
iectată
mai
funcţiune,
le-au revenit din obiectivele Con majoritatea lor, delegaţii care au meşteşugăreşti „Retezatul", în a- Intr-o deplină şi unanimă voinţă bune a fondului de timp în toate activităţii politic
gresului al Xl-lea al partidului. luat ouvîntul în conferinţă şi-au gricultură fondul de timp nu este de acţiune, de neţărmurită dragos unităţile economice. creşterii răspunde,
Gonsemnînd succesele, darea de manifestat hotărîrea fermă ca prin folosit în întregime, se petrec aba munist faţă de în
seamă a subliniat însă şi o serie întreaga lor activitate, muncă neo teri de la disciplina muncii şi teh te şi recunoştinţă, conferinţa a a- în strînsă legătură cu modul cum nilor încredinţate,
telegramă
C.C.
adresată
doptat
o
de lipsuri care s-au manifestat în bosită şi perseverentă să contri nologică, există robinete ale risi al P.C.K., tovarăşului NICOLAE s-au înfăptuit sarcinile economice exemplul persona
activitatea unităţilor economice: buie la efortul general al tuturor pei. Acestea dovedesc că nu peste CEAUŞESCU, în care se spune, a fost analizată şi activitatea edu partid să fie în fri
caţională, de formare a omului nou,
deficienţe în aprovizionarea tehni- oamenilor muncii din patria noas tot şi întotdeauna_organele şi or printre altele : „Organizaţia orăşe desfăşurată de comitetul orăşenesc ţiunilor întreprinse
co-materială; in întreţinerea şi re tră, la înlăturarea urmărilor cu ganizaţiile de partid au ştiut să ţi nească dc partid Călan, toţi oamenii de partid. Acţiunile întreprinse pe area pagubelor pr
pararea utilajelor, în asigurarea tremurului din 4 martie a.c. în nă în mină problemele producţiei, muncii din acest străvechi centru si linia înfăptuirii prevederilor şi puternicul cutremi
asistenţei tehnice, a organizării telegrama adresată cu acest prilej în unele cazuri mulţumindu-se să derurgic vă asigură, mult stimate orientărilor date de Congresul e- tie a.c., pentru re-
producţiei şi muncii ; în folosirea Comitetului Central al partidului, to constate anumite neajunsuri şi de şi iubite tovarăşe secretar general, şirea planului şi c
forţei de muncă (I.M. Barza, E.M. varăşului secretar general NICOLAE ficienţe, fără a întreprinde prompt că urmează neabătut pilda Dum ducaţiei politice şi al culturii so ţoi economice.
cialiste au contribuit în bună mă
T-ebea, Uzina de utilaj minier, Au CEAUŞESCU, participanţii la măsuri de rezolvare". neavoastră de înalt devotament pa sură la ridicarea conştiinţei socia Conferinţa a ad
tobază) ; în nerealizarea indicelui conferinţa organizaţiei de partid Dezbaterile din conferinţă au tra triotic, spirit revoluţionar, cuteză liste a maselor, la creşterea răs mă C.C. al P.C.
de utilizare a fondului de timp. Brad, exprimînd dorinţa unanimă a sat căi şi au numit acţiuni în ve tor, pentru ca alături de întregul punderii fiecărui om al muncii fa NICOLAE CEAUŞ!
Chiar dacă la - majoritatea , u- derea îmbunătăţirii radicale a în popor să contribuim din răsputeri, ţă de realizarea obiectivelor cu exprimă hotărîrea
nităţilor economice au fost obţinu comuniştilor, a cetăţenilor - oraşu tregii activităţi economice din uni cu forte înzecite la înlăturarea grab prinse în programul de dezvoltare angajare şi respon
te rezultate meritorii pe linia creş lui, au hotărât suplimentarea an tăţile de producţie ale oraşului. Cei nică a greutăţilor provocate de ca economico-socială a oraşului. re oamenii muncii
terii eficienţei economice, totuşi gajamentului privind depăşirea care au luat cuvîntul şi-au expri lamitatea naturală ce s-a abătut a- — Conferinţa organizaţiei noas tie acţionează per
stabilite
sarcinilor
s-au semnalat depăşiri nejustifica planului producţiei globale indus mat propriile opinii şi angajamente supra României socialiste, la înfăp tre orăşeneşti de partid are loc în
te la cheltuielile de producţie. De triale, reducerea efortului valu în acest sens, dar şi gîndurile co tuirea programului edificării socie condiţii deosebite, cînd întregul Xl-lea al partiduli
exemplu, cheltuielile la o mie de muniştilor, ale tovarăşilor de mun tăţii socialiste multilateral dezvol nostru popor, în frunte cu secreta tribui prin noi fa;
lei producţie marfă au fost depă tar al ţării, realizarea înainte de că pe oarc-i reprezentau. tate în patria noastră". rul general al partidului, tovarăşul refacerea economie
şite cu 17 lei la Cooperativa „Mo termen a planului d'e investiţii. — Există la noi în întreprindere Conferinţa a ales no-ul comitet o- Nicolae Ceauşescu, munceşte fără a afectată de seism.
ţul", cu 24,50 lei la E.G.C.L. şi cu Conferinţa a ales noul comitet un climat sănătos de muncă,- un a- răşenesc de partid. în prima sa precupeţi nici un efort pentru a în Conferinţa a al
47 lei la Autobază. Totodată a fost orăşenesc de partid. In prima sa devărat climat de angajare şi aiu- plenară, comitetul orăşenesc de lătura cit mai repede posibil ră orăşenesc de part
criticată contribuţia nesatisfăcătoa şedinţă plenară, comitetul a reales todapăşire — arăta delegatul Doi partid a ales biroul. în funcţia de nile grave pricinuite economiei na în prima sa plen;
re a cadrelor „tehnico-inginereşti în ca prim-secretar pe tovarăşul Lo- nei Frenţoni. Tonul il dau comu seoretar al Comitetului orăşenesc ţionale de dezastruosul cutremur de răşenesc de parti
domeniul organizării producţiei, ghin Dineş. niştii noştri, organizaţiile de partid. de partid Călan a fost reales tova ia 4 martie a.c. — spunea tovarăşul funcţia de secret
perfecţionării fluxurilor tehnolo Două sînt direcţiile principale, ho răşul Ionel Hodorog. in,g. Probsdorfer Ion, directorul Ioan Păstrăv.
gice. C. DROZD tărâtoare pe care acţionăm i înde GH. !. NEGREA întreprinderii „Vidra". în această
Conferinţa organizaţiei orăşeneşti asimilarea şi producerea cu forţe cini .care trebuie considerate, aşa exigenţă faţă de c
de partid Simeria, desfăşurată în proprii şi prin cooperare a unor cum spunea secretarul general al lor atît din parte;
tr-un climat de lucru angajant şi utilaje şi piese de schimb care se Conducere concretă, partidului, ca sarcini minimale. S-a şi maiştri, cit şi a un
responsabil, a analizat in mod cu procurau din import, s-au realizat recunoscut unanim faptul că se C.T.C., au căzut î.
prinzător, în spirit critic şi au economii valutare care se ridică la puteau obţine rezultate mult mai ranţie un număr
tocritic, activitatea organelor şi or 920 000 lei valută în devize libere. directă şi responsabilă, bune atît în industrie, cit şi în a- Autocontrolul, reci
ganizaţiilor de partid, a comuniş Măsurile luate şi activitatea depusă gricuîtură, în gospodărirea şi în a lucrărilor execu.
tilor pentru traducerea în viaţă a pentru micşorarea consumurilor frumuseţarea oraşului, în domeni cute personal de .
istoricelor hotărîri ale Congresului specifice au condus la economisi într-un climat fertil ul comerţului şi al serviciilor către Exigenţa trebuie s
al Xl-lea al partidului, pentru în rea unor importante cantităţi de populaţie, al învăţămîntului şi cul şi pînă sus, d'" ’•>
deplinirea indicatorilor planului de metal, ciment, cherestea, energie e- turii. în conferinţă s-a exprimat director.
dezvoltare economico-socială în pro lectrică, gaze naturale, benzină şi cerinţa ca activitatea politico-edu-
Participam
fil teritorial a oraşului şi localită altele. De asemenea, s-au redus de muncă cativă să-şi pună drept scop înţe manifestat
ţilor aparţinătoare. Analiza făcută substanţial cheltuielile la 1 000 lei legerea de către fiecare comunist, toate eforturile ,
în darea de seamă şi în cuvîntul producţie marfă şi s-au realizat 5,6 de către fiecare om al muncii a exemplară a sarci
participanţilor la dezbateri a pus milioane lei beneficii peste plan. dustrializare a laptelui. In luna muniste faţă de bunul mers al În faptului că rezultatele în produc dezvoltare econc
în evidenţă faptul că a crescut ca La investiţiile industriale şi soeial- martie — s-â subliniat în darea de tregii activităţi economioo-sociale, ţia materială sînt măsura faptelor, profil teritorial a
pacitatea şi forţa de mobilizare a eulturale prevederile anuale au seamă şi în cuvîntul participanţi comuniştii s-au oprit şi asupra a că ele exprimă înalta răspundere contribui la vinde
organizaţiilor de partid, a colecti fost depăşite cu 260 000 lei. Şi în lor — colectivele de muncă sime- ceea ce s-a făout bun, dar şi a ne civică şi socială ce revine fiecărui rănilor provocate
velor în mijlocul cărora activează, primele două luni ale anului 1977 riene, In frunte cu comuniştii, au ajunsurilor care mai persistă. De om al muncii în calitatea de pro
de unire a eforturilor tuturor oa -** an hotărîtor în realizarea cin răspuns chemărilor Comitetului Po legaţii la conferinţă Gheorghe Zu- prietar şi producător al bunurilor recuperarea cit m;
menilor muncii la realizarea sar cinalului actual — au fost obţinute litic Executiv al C.C. al P.C.R., în dor, Ioan Boşorogan, Cornel Stoi materiale.şi spirituale. gubelor aduse ecoi
cinilor economice şi obşteşti. realizări care fac cinste comuniş demnurilor şi exemplului personal ca, Păun Răvaş, Gheorghe Dumi- în acest context s-a relevat că Conferinţa a a do]
Analizîndu-se modul în care s-a tilor, colectivelor de muncă sime- al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, traşcu, Ioan Irimie, Mircea Iordan, unele organizaţii de partid n-au re, textul unei t<
îndeplinit planul în întreprinderile riene. Numai întreprinderile repu secretarul general al partidului, Ioan Igna, Remus Bertoiu, Nicolae manifestat exigenţa cuvenită în e- te C.C. al P.C
industriale şi de transport pe calea blicane au realizat o .producţie su s-au angajat să realizeze o pro Mateş, Avram Drîmbăreanu, Au xercitarea controlului asupra rea NICOLAE CEAUŞ
ferată, în agricultură, comerţ şl plimentară de 2 milioane lei, iar ducţie suplimentară în valoare de rora Bodeanu şi alţii au arătat în lizării sarcinilor în fiecare sector Conferinţa a ale
prestaţii. în domeniul investiţiilor,. productivitatea muncii' valorice pe peste 1,5 milioane lei, pentru a ce direcţie şi cum trebuie să ac şi loc de muncă, de către fiecare partid şi biroul să
ă fost evidenţiat faptul că sarcini angajat a crescut faţă de prevede contribui la diminuarea pagubelor ţioneze pentru înlăturarea deficien om, şi ca atare n-au putut inter nară, comitetul a
le anuale de plan pe 1976 au fost rile de plan cu 1 539 lei la „Mar pricinuite de cutremur. ţelor manifestate ca să se obţină în veni şi acţiona cu promptitudine de secretar pe
îndeplinite ia principalii indicatori mura", cu 590 lei la I.M.M.R. şi în luările de cuvînt, ca o dova acest an realizări mult' superioare pentru curmarea lipsurilor. La Farcaş.
«u 7 zile mai devreme, dar prin cu 304 lei la întreprinderea de in dă a înaltei responsabilităţi co sarcinilor prevăzute în plan — sar I.M.M.R., de exemplu, din lipsă de