Page 3 - Drumul_socialismului_1977_03

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6157 O MARŢI, 1 MARTIE 1977 Rag. 3
SSMÎ

6 marţi® 1945 — moment de cotitură

in istoria patriei noastre
S-AU ÎNCHEIAT ÎNTRECERILE DIN CADRUL
Se împlinesc 32 de ani de cînd naţiunii : susţinerea eforturilor de balanţa de forţe în favoarea lor şl FAZEI PE CONSILII INTERCOQPEKATISTE
fa cîrma ţării a venit, ca urma­ război pînă fa victoria -finală îm­ să zdrobească rezistenţa cercurilor
re a luptei maselor populare con­ potriva fascismului, înfăptuirea u- politice reacţionare. Ca rezultat al Ca întrecerile de duminică a doara s-a desfăşurat şi o „restan­
duse de partid, primul guvern cu nor reforme economice, îndeosebi politicii juste a P.C.R., care a sta­ luat sfîrşilt faza pe consilii inter- ţă". Este vorba despre căminele
adevărat democratic din istoria a reformei agrare, democratizarea bilit o tactică adecvată împrejură­ cooperatiste din cadrul Festivalu­ culturale care au lipsit în între­
României, guvernul dr. Petru ţării-, instaurarea unui guvern ca­ rilor, îmbinând cu măiestrie for­ lui naţional „Cântarea României". cerea de duminica trecută — Emil­
Groza. re să garanteze realizarea a'cestor mele şi metodele de luptă, această Aia evoluat artiştii amatori din zo­ ia, Cerbăl şi Teliuc.
în urma insurecţiei victorioase de ţeluri. victorie a fost obţinută fără -război na Haţegului şi a Devei. -Ar
fa 23 August 1944, România se ală­ Pe baza acestui amplu program, civi-l, cu un număr minim de Astfel, la căminul cultural din Printre numeroasele manifestări
turase coaliţiei antihitleriste parti­ muncitorimea, ţărănimea, intelec­ jertfe. Toteşti, în faţa unui număr mare organizate în ultima vreme în ca­
cipând cu peste o jumătate de mi­ tualitatea au desfăşurat în toamna Instaurarea guvernului democra­ de spectatori au evoluat reprezen­ drul Festivalului „Cântarea Româ­
lion de ostaşi la război şi angajând lui 1944 şi în primăvara lui 1945 tic cu pronunţat caracter muncito- tativele căminelor culturale din niei", consemnăm cele de la Uzi­
în această acţiune întreaga ei for­ acţiuni de o amploare fără prece­ resc-ţărănesc prezidat de dr. Pe­ Sarmizegetusa, Răchitova, Densuş, na 7 transporturi, din cadrul C.S.
ţă economică. Dar actul insurecţio­ dent. în fabrici s-au format comi­ tru Groza a deschis poporului nos­ Rîu de Mori şi Toteşti. O evoluţie Hunedoara : un program cultural-
nal, deşi determinase o profundă tete de întreprindere, în zonele ru­ tru largi perspective pentru înfăp­ deosebită au avut ansamblurile că­ artksti'c dedicat feroviarilor frun­
schimbare în orientarea politicii rale s-au constituit comitete să­ tuirea într-un timp istoric scurt a minelor culturale din Răchitova şi taşi în întrecerea socialistă sub ge­
tării, nu atinsese bazele vechiului teşti, acestea din urmă începând să sarcinilor desăvîrşirii revoluţiei Densuş. nericul : „Glasul roţilor de tren",
regim. Toate cele trei guverne ca­ efectueze reforma agrară. Pînă la burghezo-democratice şi pentru Sâmbătă şi duminică, la căminul desfăşurat în sala mică a clubu­
re s-au constituit succesiv în.tr-un începutul iui martie 1945, din cele crearea condiţiilor necesare trece­ cultural din Şoimuş s-au întrecut lui „Siderurgistul", precum şi o
interval de cîteva luni, cu toate că 58 de judeţe, 52 aveau prefecţi de­ rii la socialism. formaţiile artistice ale căminelor după-amiază cultural-artistică şl
aveau în componenţa lor si re­ mocraţi. Se crease o situaţie para­ Instituirea guvernului de fa 6 culturale din Deva, Vălişoara, Ve- recreativă pentru feroviari şi fa­
prezentanţi ai forţelor populare doxală : în v-reme ce la bază pute­ martie 1945 a fost şl rămîne ope­ ţel, Hărău, Crîstur, Ceritej, Oîrjiţi miliile lor, ce a avut loc la casa
grupate în jurul Partidului Co­ rea fusese preluată de forţele popu­ ra maselor populare. Accentuând şl Şoimuş. Tot duminică, la Hune­ de odihnă de la Cinciş.
munist Român, cuprindeau, în ma­ lare, guvernul mai avea încă ma­ asupra acestui aspect, tovarăşul
joritate, reprezentanţi ai moşieri- joritate reacţionară, în frunte a- NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul
mii şi burgheziei. Aşa se explică şi flindu-se generalul N. R'ădescu, ex­ general al partidului, arăta că tot FESTIVALUL „CALUSERUL TRANSILVĂNEAN"
împotrivirea acestora din urmă la ponentul cercurilor celor mai -retro­ ceea ce s-a întîmplat în tara noas­
luarea oricăror măsuri ce vizau grade, ferm decis să declanşeze tră în acel început de an 1945 ates­ Cea de-a VIII-a ediţie a Fes­ cenţa creatoare a Festivalului na­
îmbunătăţirea si tuaţiei materiale a războiul civil. Da-r masele populare tă, cu put are, valabilitatea tezei du­ tivalului „Căluşerul transilvănean" ţional „Cîntarea României".
oamenilor muncii. nu mai puteau fi intimidate. în ia­ pă care „cucerirea puterii şi fău­ şi-a desfăşurat faza finală timp de
în ce priveşte masele populare, nuarie şi februarie 1945, capitala rirea noii orînduiri sociale, a co­ două zile la Petroşani şl Deva. Sîmtoătă, la Petroşani, şi dumi­
forţele democratice, revoluţionare, şi alte localităţi din ţară au fost munismului, nu pot fi declt opera nică la Deva, înainte de spectacole,
considerau dimpotrivă . că victoria cuprinse de un uriaş val de de­ poporului însuşi, a clasei muncitoa­ La fel ca şi în alţi ani, actuala echipele de căluşeri participante
din august constituia doar începu­ monstraţii, care an culminat cu re, care se transformă pe sine şi confruntare artistică a reunit cele la finală au evoluat pe bulevarde­
tul unor structurale prefaceri so­ marea manifestaţie din 24 februa­ întreaga societate". mal bune echipe din această parte le celor două municipii în reuşita
ciale, menite să confere o nouă fi­ rie din Piaţa Palatului, soldată cu Partidul Comunist Român, forţa a ţării, selecţionate din fazele pre­ pa râzi ale portului popular.
zionomie societăţii româneşti. Acti- numeroşi morţi şi răniţi. Episodul care a chezăşui-t obţinerea acestei mergătoare. Evoluţia artiştilor a- De asemenea, cu prilejul finalei
vî-nd pentru prima oară în legali­ a determinat căderea guvernului importante victorii, a promovat ou matori, începînd cu cei mai mici festivalului, tot la Caisa de cultură
tate, duipă două decenii, Partidul reacţionar, inapt pentru conduce­ fermitate politica de industrializa­ interpreţi şi pînă la cei ce poartă din Deva s-a desfăşurat masa ro­
Comunist Român a desfăşurat o rea destinelor unui popor. re socialistă, baza dezvoltării şl deceniile pe umeri, costumele, di­ tundă cu tema „De la obicei la jo­
uriaşă muncă organizatorică. El Da conducerea noului guvern re­ modernizării întregii economii, a versitatea stilurilor — toate au
şi-a consolidat rapid propriile rîn- voluţionar democratic a fost che­ creşterii neîntrerupte a nivelului cul căluşeresc din Transilvania",
duri sprijinind, In acelaşi timp, mat dr. Petru Groza, remarcabilă de trai al populaţiei. Reorganizată însemnat o adevărată sărbătoare a cu participarea unor cercetători şl
întărirea celorlalte organizaţii ca- figură de om politic, democrat şi pe principii socialiste, agricultura folclorului românesc, manifestarea maeştri coregrafi din ţară şi dtn
re-i erau apropiate. S-a consolidat patriot, militant neînfricat pentru s-a dezvoltat în ri-tm intens. Odată integrîndu-se armonios în eferves­ judeţul nostru.
Frontul Unic Muncitoresc ; s-a.u drepturile maselor populare. în cu transformările ce a-u avut loc
organizat sindicatele, tineretul, U- noul guvern, muncitorii şi ţăranii
niunea Patrioţilor ; Frontul Plu­ deţineau pentru prima dată în is­ în sfera economică, s-au modificat
garilor a devenit organizaţie uni­ torie o poziţie dominantă. profund şi structurile sociale. Ro­ .1
că de luptă a ţărănimii. Toate par­ Victoria de la 6 martie 1945 a mânia oferă astăzi tabloul -unei ţări
tidele şi organizaţiile democratice fost fructul legitim al celor 196 de în care muncitorii, ţăranii, intelec­
polarizate în jurul Partidului Co­ zile revoluţionare, în cursul că­ tualitatea, toţi oamenii -muncii, fă­
munist au format Frontul Naţional rora masele Largi populare de la ră deosebire de naţionalitate, str-îns
Democrat, a cărui platformă cu­ oraşe şi sate — români, maghiari, uniţi sub steagul partidului, înalţă
prindea obiective care răspundeau germani şi de.alte naţionalităţi, sub edificiul societăţii socialiste multi­
în cel mai înalt grad imperativelor conducerea partidului comunist, lateral dezvoltate, -pun bazele tre­
maselor, intereselor superioare ale au reuşit să încline, pas cu pas, cerii la comunism.
Şapte decenii de Ia marea răscoală a ţăranilor din România

n sprijinul râscul
Marea răscoală ţărănească din tindeni pe duşmanul adevărat şi, tul şi comandantul companiei de
19Q7 a afectat toate categoriile şi dacă va fi nevoie şi dacă va fi cu jandarmi au ordonat trupelor să
păturile sociale româneşti. Repre­ putinţă, daţi-vă de partea răscu­ tragă asupra ţăranilor care ataca­
zentanţii de frunte ai culturii, inte­ laţilor, ca să luptaţi contra aces­ seră vagonul cu arestaţi, muncito­
lectualii legaţi de sat, tineri elevi tui duşman. Niciodată gloanţele rii s-au opus cu îndârjire, „au în­ Aspect de la parada portului, popular desfăşurată duminică la Deva.
sau studenţi, miile de oameni ai voastre în pieptul ţăranilor asu­ ceput a vocifera, fluera şi huidui Foto : 1. BUJOR
muncii de la, oraşe au condamnat priţi ! Trageţi în vînt !“. autorităţile". Trupele au deschis
represiunile sângeroase la care âu Unii militanţi socialişti au desfă­ foc, un muncitor ceferist a fost Premiile festivalului
fost supuşi ţăranii. şurat o intensă agitaţie în rându­ rănit la picior. In urma acestei
Dj,D cea mai activă forţă socială rile armatei sau în mijlocul ţără­ ciocniri, printre muncitori s-a e- Premiul special al juriului : Căminul cultural Dineu Mare şi Căminul
care s-a ridica-ţ în sprijinul răscu­ nimii. S-a remarcat mai ales acti­ fectuat un număr de 12 arestări, cultural Orlat ; Premiu] pentru îmbinarea tradiţic-inovaţie : căminul
laţilor a fost -clasa muncitoare. vitatea lui Ştefan Gheorghiu, care, clubul socialist „Unirea" a fost în­ cui'ura! Orăştioara de Sus ; Premiul pentru virtuozitatea interpretativă :
La izbucnirea răscoalei din nor­ mobilizat fiind, a propagat ddeea chis sub pretextul că familia regală Căminul cultura] Roşorod ; Premiul pentru formaţia cu cele mai multe
dul Moldovei fruntaşii mişcării so­ trecerii armatei de partea răscu­ a fost insultată propunîndu-se în­ generaţii : Căminul cultural Geoagiu ; Premiul TJ.T.C. al judeţului Hune­
cialiste româneşti au evaluat cu laţilor. locuirea portretelor ei cu tabloul doara : Cooperativa „Munca colectivă" Năsăud ; Premiul pentru cea mal
bună formaţie de pionieri şi şcolari : Şcoala generală Nepos — Bistxlţa-
clarviziune că în acele zile începea lui K. Marx. Năsăud ; Premiul oferit de către publicul spectator : Căminul cultural
o uriaşă luptă de clasă şi nţi doar In toată desfăşurarea mişcării, Participarea proletariatului la Zăvoi — Caraş-Severin; Premiul pentru păstrarea stilului de joc autentic:
o simplă nemulţumire iocală. Ou muncitorii şi populaţia nevoiaşă din acţiunile revoluţionare ale ţărani­ Căminul cultural Vinerea — Alba ; Premiul pentru cel mal frumos şi
cîteva zile înainte de izbucnirea oraşe au fost alături de • ţărani. lor la Buhuşi, Galaţi, Alexandria, educativ obicei căluşeresc : căminul cultural Iaşi — jud. Braşov f Piciului
ma-si-vă a -focului, M. Gh. Bujor Chiar dacă această alătu-rare n-a Craiova, Zimnieea, Calafat, Piteşti pentru cel mai autentic costum popular căluşeresc : Căminul cultural
scria i „Obiditul şi împilatul ţă- căpătat un caracter organizat, ea ş.a. a fost de fapt începutul unei Depindea — jud. Mureş ; Premiul pentru cea mai izbutită imbinare nut’.i-
. ran, pentru care nu se cheltuia de- a demonstrat totuşi posibilitatea în­ alianţe frăţeşti dintre cele două cal-coregrafică : Căminul cultural Caşva — jud. Mureş.
cît vorbele goale şi cartuşele pli­ chegării unui front comun de lup­ mari forţe sociale ale ţării.
ne, adus la marginea răbdării sale, tă. Semnificativă în acest sens este Proletariatul s-a manif estet şi
ridică fruntea... Desigur, deştepta­ aprecierea lui Vinti-lă Brătiarau, şi prin iniţierea unor importante ac­ - carnet' cultural W
rea ţărănimii împilate so apropie anume „că în acele zile critice nu ţiuni greviste. Ceferiştii din Bucu­ 1111
şi atunci opera de închegare a for­ era de temut numai caracterul săl­ reşti, muncitorii de la cazangeria
ţelor ţărăneşti de unire şi întărire batic ce-1 luaseră devastările din „C. Klein" din Ploieşti, 700 de mun­
a lor, de pregătire pentru luptă judeţele dunărene şi repeziciunea citori' de la fabrica de cherestea EXPUNERI SPECTACOB
va veni de la sine..." cu care focul se întindea, dar erau „Goetz" din Galaţi, alţi muncitori Ba petroşani şl Vata de Jos, Mu­
Sub -impulsul evenimentelor, la de temut şi clocotele care începeau din Tumu Severin, Brăila, Câmpi- zeul judeţean Deva a organizat ex­ Ieri seara, la Deva a evoluat an­
'•1 martie 1907, cercul „România să se simtă puternic în oraşe, şi na ş.a. au încetat lucrul în semn puneri avînd ca temă apropiata ani­ samblul „Silvana" al Casei de cul­
porţile
do­
„Ba
muncitoare" din Bucureşti -publică mai eu seamă în capitală. Cu drept de protest. versare a Centenarului Independen­ tură cu în spectacolul programului artişti­
rului".
cadrul
manifestul „Către lucrători şi ţă­ cuvînt ne întrebăm cu ce forţe se In ansamblul ei, lupta proletaria­ ţei de stat a României. Expunerile lor deveni au colaborat cunoscuţii
rani, către studenţi". Documentul, va putea restabili liniştea în sate, tului de fabrică în timpul răscoa­ au fost susţinute de către cercetă­ solişti de muzică populară Sofia VI-
după ce stabilea linia de conduită cînd şi oraşele de unde trebuia să lei a avut o deosebită semnificaţie. torii Viorica Brînduşescu şl Mircea coveanca şl Nicolae Sabău.
a mişcării socialiste, adresa o caldă plece pacificarea ar fi fost în flă­ Prin amploarea luptei, ea a făcut Bazăr. VERNISAJ
şi sinceră compasiune pentru sufe­ cări". să iasă în evidenţă necesitatea is­ ANIVERSARE
rinţele ţăranilor şi condamna re­ Solidaritatea cu lupta răsculaţi­ torică a înfăptuirii alianţei prole­ Duminică, la Casa de cultură din Revista „Tribuna" din Cluj-Napooa
loc
presiunile şi pe organizatorii lor. lor s-a văzut mai pregnant cu o- tariatului ou ţărănimea, alianţă re­ Hunedoara a avut dedicată vernisajul u- - (seria nouă) a împlinit 20 de ani de
nel
aniversării
expoziţii
Şi este • demn de reprodus si ape­ cazia desfăşurării episodului de la alizată în focul luptelor revoluţio­ Centenarului independenţei de stat existenţă. Prestigioasa revistă do
lul lui M. Gh. Bujor, „Către con­ Paşcani, unde muncitorii au spriji­ nare de mai tîrau, sub conducerea a României. Expun pictură, grafică cultură a fost fondată de Ioan Sla­
centraţi şi rezervişti", care îi în­ nit lupta ţăranilor din Rugiinoasa Partidului Comunist Român. şi sculptură un număr de zece vici în anul 1884. Adresăm cu acest
demna să nu asculte ordinele de a şi alte comune, urmărind elibera­ membri al cenaclului artiştilor plas­ prilej un cald omagiu revistei tran­
trage în răsculaţi : „Arătaţi pretu­ rea ţăranilor arestaţi. Cînd prefec­ C. DROZD tici de pe lingă casa de cultură. silvănene.
...S-a născut la 30 mai 1840, în ■ , . 1 ii dară, căpitanul se avîntă spre
Bucureşti. De tînăr a fost atras parapetul şanţului din faţa redu­
de meseria armelor. Copilăria tei. Răpăiau focurile armelor, ră­
şi-o trăise in spiritul înnoitor al i WW niţii gemeau sub povara lovituri­
revoluţiei de la 1848 ; tinereţea lor, tropotul surd al paşilor zgu­
în viitoarea luptei pentru Unirea duia pămîntul. Cu o încordare
Principatelor Române. In 1858 a supremă căpitanul Nicolae Val-
intrat într-o şcoală de cădeţi, pe Un erou al independenţei: ter Mărăcineanu reuşi să se a-
care a terminat-o după trei ani, propie de o scară aşezată pe pa­
fiind avansat sublocotenent. Cu­ rapet şi să se urce pe ea. Cite-
noştinţele militare temeinice, dis­ Căpitanul VaSter Mărăcineanu va clipe drapelul a fluturat aco­
ciplina şi dragostea pentru arme lo, electrizind pe ostaşii noştri l
w
i-au adm cele două avansări, a- vangardă, a acţionat intens la In fruntea coloanei de atac e- înainte, peste tufărişul din pan­ Apoi, asupra ofiţerului s-a abătut
jungînd căpitan la 26 septembrie capul de pod, creat dincolo de rau Batalionul 1 din Regimentul tă ! Ura, şoimii mei de munte !“. urgia gloanţelor otomane. Scara
1868. Trecuseră de atunci nouă riul Isker. 10 Dorobanţi, comandat de maio­ Plumbii şi schijele secerau fă­ a troznit, comandantul de bata­
ani, gradul următor iniîrzia să In ajunul marilor încleştări se rul Sontu şi Batalionul căpitanu­ ră cruţare. Trupa se rări simţi­ lion devenit şi portdrapel s-a în­
vină, cu toate notările bune şi lui Mărăcineanu, din Regimentul tor. Căzură căpitanul Vasile Pa- doit uşor pe spate şi a căzut, cu
foarte bune, atît a cunoştinţelor rememorează tot ce se cunoaşte 8 de Linie. nu, locotenenţii Mihail Şurcă, drapelul in mină. A căzut ca un
despre inamic.
sale militare, cit şi ale trupei de Localitatea Plevna se afla în- „Tot înainte !“ — indemna Mă­ sublocotenenţii Constantin Ules- erou între eroi !...
sub comanda sa. Dar întirzierea tr-o vale strimtă, mărginită de răcineanu pe ostaşii săi. Ajunşi ou, Nicolae Nancovici. In articolul „Lacrimile curg",
asta avea o altă pricină !... Sim­ dealuri înalte, aproape de con­ pe creasta dealului observară că publicat in ziarul vremii „Româ­
patia sa declarată faţă de bunul fluenţa Vidului cu riurilc Bucov, reduta era dincolo de vale, vă­ In disperare de cauză, turcii au nia liberă", se arăta printre al­
şi dreptul Alexandru Ioan scos din redută două companii. tele : „...S-au luptat ca nişte lei
Cuza !... Griviţa şi Tuceniţa. Aici erau zură şanţurile mari, pline cu pe- Lupta era acum la baionetă, copiii Carpaţilor ! Împotriva. in-
trei linii succesive de apărare, destrime. Turcii au deschis un corp la corp. In încleştarea asta
Cu o claritate uimitoare revă- ele erau compuse din 20 de re­ foc năprasnic! Nimic insă n-a tăriturilor păgine, care vărsau
căzu, cu drapelul in mină, sub­
zu in memorie deplasarea Regi­ dute, între care cele mai întărite putut opri pe ostaşii români. locotenentul Alexandru Ghenoiu. plumbi încinşi ; ei şi-au aruncat
mentului 8 Linie de la Galaţi la şi fortificate cu redane erau Gri­ „Înainte, dorobanţii !“ — striga Comandantul de batalion luă dra­ piepturile înflăcărate de iubirea
Bucureşti, Călugăreai, Băileşti, viţa 1 şi Griviţa 2. Griviţa 2 ur­ Tnaiorul Şonţu. Dar un glonţ ii' patriei... Au murit mulţi ...dar au
Negoiu... Îşi aminti cum primele ma să fie asaltată de coloana co­ curmă glasul. Atunci căpitanul pelul din mina sublocotenentului murit ca eroi, au murit jejtfin-
unităţi româneşti trecură Dună­ lonelului Ipătescu, din care fă­ Mărăcineanu îi' îndemnă şi pe erou, U înălţă sus şi strigă din du-se pentru o patrie adevărată .
rea pe pontoane, in dreptul sa­ cea parte şi batalionul lui Mă­ soldaţii tovarăşului căzut la da­ toată puterea : „După drapel şi
tului Măgura. Ca unitate de a- răcineanu. torie : „înainte, pentru ţară! după mine l“, Cu o vitejie legen­ AUREL D. CAMPEANU