Page 30 - Drumul_socialismului_1977_03

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI O NR. 6 161 O MARŢI, 15 MARTIE 1977

ii
mi-Wl WEMS1 iSMEHÎ!! K SIB »IMUIEI Manifestări cultural-artistice dedicate
,''' *■y *} ^ x -. ' s/p . fjf' ; w
celor care au avut de suferit de pe uriaa
Despre conceptul de Independenţă şi suveranitate cutremurului din i martie

de stil In glnirea lui Mihail Kogălniceanu ARTIŞTII AMATORI PE SCENĂ CONTRIBUŢIA CINEAŞTILOR Şl
LUCRĂTORILOR DIN CINEMATO­
Născut în anul 1817, Mihail Ko- sit toate mijloacele scrise şi orale indigenă...". Totodată, tratând con­ La toate casele de cultură din
gălnicenu avea să trăiască într-una pentru a le face cunoscute.atît în secinţele pe care Regulamentul or­ judeţul nostru, precum şi la nume­ GRAFIE
din cele mai glorioase epoci ale is­ ţară cit şi în străinătate. în cali­ ganic le avea asupra ţării, el ară­ roase cămine culturale săteşti, du­
toriei poporului nostru, fiind unul tatea sa de profesor la Academia ta că acesta „ne osîndeşte a fi sta­ minică s-au desfăşurat ample ma­ Cu prilejul inaugurării noului ci­
dintre principalii luptători pentru Mihăileană din Iaşi, a transformai ţionari şi starea pe loc este moar­ nematograf ,,Unirea" din Petroşani
făurirea României moderne. Con­ lecţiile într-un mijloc de afirma­ tea unei naţii". nifestări cultural-artistice, avind ca (eveniment ce va avea loc miercuri,
temporan cu măreaţa generaţife a re politică, de dezvoltare a dorin­ Iată de ce el cere forţelor in­ scop ajutorarea sinistraţilor. La
paşoptiştilor, integrat prin întreaga ţei de independenţă naţională. Tri­ terne să se ridice pentru a înlă­ Orâştie, Haţeg, Brad, la căminele 16 martie, orele 18,00) întreprinde­
sa activitate politică, ştiinţifică şi bun înflăcărat şi patriot desăvîrşit, tura tot ce ştirbeşte independen­ culturale din Lunca Cernii, Balşa, rea judeţeană cinematografică în
practică năzuinţelor de veacuri ale el chema la luptă deschisă contra ţa naţională şi calcă Sn picioare llia, Dobra, Pui, Romos, Ribiţa, colaborare cu Centrala România—
românilor, Kogălniceanu a avut, asupritorilor, căci „începutul nos­ demnitatea poporului român. „Dom­ Baia de Criş, Baru, Băiţa, Densuş, Film organizează premiera filmului
prin opera şi lupta sa, o contribu­ tru ni s-a tăgăduit, muncile ni s-a nilor — spunea el în discursul ros­ artistic românesc „Cuibul salaman­
ţie de seamă la dezvoltarea con­ prefăcut, pămîntul ni s-a sfîşiat, tit Sn Adunarea Electivă a Ţării Rîu de Mori ş.a. artiştii amatori au
ceptului de suveranitate şi inde­ drepturile ni s-au călcat în picioa­ Româneşti din 14/16 febr. 1859 — prezentat montaje literar-muzicale, drelor". La premieră, in fruntea de­
pendenţă naţională. re...". niciodată o naţie n-a datorat, mîn- recitaluri de poezie patriotică şi re­ legaţiei de creatori şi interpreţi va
Ideile social-politice ale lui Ko­ Kogălniceanu a înţeles că, mai tuîrea sa... altor naţii... Noi vie­ voluţionară, concerte corale, urmă­ ii cunoscutul regizor Mircea Drăgan.
gălniceanu au fost izvorîte din mult ca orieînd, cultura româneas­ ţuim în secolul al XlX-lea, cînd nu rite de numeroşi spectatori. Toate Fondurile rezultate in urma acestei
realităţile epocii. El a înţeles le­ că trebuie să devină o armă în se mai împart popoarele ca oile... manifestări vor fi donate contului
gătura şi condiţionarea reciprocă slujba unirii, a făuririi statului na­ Să avem dar curajul convicţiilor şi încasările rezultate din aceste ma­
dintre făurirea unităţii naţionale şi ţional şi a cuceririi independenţei, trebuinţelor noastre... să arburăm nifestări (22 785 lei) au fost depuse omeniei. Menţionăm tptodată că a-
cucerirea independenţei de stat, în acest' scop, a editat unele din mai presus de toate steagul naţio­ in contul 1977. ceeaşi premieră va avea loc şi la
probleme arzătoare la ordinea zilei, cele mai importante reviste şi jur­ nalităţii române şi să fim siguri Lupeni (cinematograful ,,Cultural",
şi a fost iniţiatorul şi organizato­ nale ale vremii şi a colaborat la că vom triumfa de toate greută­ UN GEST FRUMOS AL ARTIŞTILOR orele 20,00).
rul principalelor măsuri ce s-au publicaţiile colegilor săi de idei, ţile". PLASTICI HUNEDORENi
luat în vederea realizării acestor demonstrind întregului popor că Prin gîndirea sa profundă, rea­
deziderate. Vocea eminentului om unirea era „cheia de boltă a edi­ listă a văzut mai departe decît
politic şi de stat s-a înălţat întot­ ficiului naţional". O activitate pres­ etapa în care România îşi cuceri­ In afara depunerilor personale în ...Şl A ACTORILOR TEATRELOR
deauna neostenită şi fierbinte pen­ tigioasă, care l-a consacrat la loc se, prin sîngele şi jertfele genera­ contul omeniei ale artiştilor plastici HUNEDORENE
tru menţinerea cauzei scumpe po­ de frunte între făuritorii Români­ ţiilor, independenţa de stat. El a hunedoreni, recent membrii Cena­
porului român, aceea de a trăi unit, ei moderne, a depus Kogălniceanu elaborat idei valoroase ou privire clului Deva şi Filialei Petroşani ale
liber şi independent. în funcţiile care le-a deţinut ca la necesitatea dezvoltării industriei Uniunii Artiştilor Plastici au hotărit Duminică seara, Teatrul de stat
.în concepţia sa, „Unirea Princi­ om politic şi de stat (inclusiv func­ şi comerţului ca bază internă ne­ „Valea Jiului" din Petroşani a pre­
patelor este firească, legiuită şi ţia de prim-ministru). în calitate cesară menţinerii independenţei na­ să doneze diverse lucrări de artă zentat la Petroşani spectacolul
neapărată, pentru că în Moldova şi de deputat în adunarea Ad-hoc a ţionale, ca, mijloace sigure „de a din cele mai izbutite creaţii ale lor „Nu sîntem îngeri", iar co­
Valallia sîntcm un singur popor o- Moldovei, el a combătut cu velve- nu mai fi tributari străinilor". El — sculpturi in lemn sau marmură,
mogen, identic, ca nici un altul, menţă pe reprezentanţii reacţionari a ajuns la înţelegerea că „industria gravuri, picturi in ulei, tuş sau a- lectivul artistic al Teatrului de
pentru că avem acelaşi început, a- ai boierimii, cerînd deputaţilor să naţională... pretutindene s-a consi­ cuarele, lucrări de ceramică ş.a. — estradă din Deva, aflat în turneu, a
celaşi nume, aceeaşi limbă, aceeaşi nu asculte de glasurile oamenilor derat ca o mare necesitate pentru pentru înfrumuseţarea instituţiilor, prezentat la Paşcani spectacolul
religie, aceeaşi istorie, aceeaşi ci­ trecutului, ci de simţămintele po­ fiecare ţară, ca cel mai puternic „Basmele revistei" de M. Maximilian
vilizaţie, aceleaşi instituţii, aceleaşi porului : „Să ascultăm fraţilor, ini­ ram al avuţiei ţărei". întreprinderilor şi locuinţelor cetă­
legi şi obiceiuri... aceleaşi hotare ma poporului nostruţ să ascultăm Prin întreaga sa activitate, Mi­ ţenilor din oraşul Zimnicea, grav şi V. Veselovscbi. Toate încasările
de păzit, aceleaşi dureri de tre­ glasul şi interesul naţiei noastre, hail Kogălniceanu a fost, aşa cum afectat de cutremurul din 4 martie au fost donate la cererea interpre­
cut, acelaşi viitor de asigurat şi, care ne strigă neîîicetat Unire şi avea să spună Nicolae Iorga, „cel 1977. ţilor în contul omeniei.
însfîrşit, aceeaşi misie de îndepli­ Unire...". mai mare conducător cultural şi
nit". Avem Sn acest citat, concen­ Gândirea lui M. Kogălniceanu politic pe care l-au avut românii în
trate, unele din ideile fundamentale completează conceptul de suverani­ epoca modernă" sau acel „bloc for­
pe care el le-a dăruit sociologiei tate şi independenţă naţională şi cu midabil de stîncă... mare senior ai Alături de fofi oamenii muncii,
româneşti, contribuind la întregirea alte idei. Astfel, în mod just, cri- trecutului", cum l-a caracterizat
conceptului de suveranitate şi in­ ticînd Regulamentul organic, el poetul O. Goga.
dependenţă naţională. Consecvent spunea că : „o lege fundamentală a elevii şi studenfii hunedoreni
acestor idei, Kogălniceanu a folo­ ţării trebuie să fie însă o plantă Prof. ION FRĂTILĂ
contribuie la sprijinirea populafiei
Şapte decenii de la marea răscoală a ţăranilor din Itsmânia
sinistrate, recuperarea pagubelor
Ecou! internaţional ai răscoalei cauzate de cutremur

La fel ca şi părinţii lor, elevii şi „Vrem să ne ajutăm colegii din
Răscoala ţăranilor din 1907 a cu­ al marelui proprietar". „Cauza de­ citorii întreprinderilor petroliere
noscut un puternic ecou internaţio­ clanşării răscoalelor arăta zia­ din Cîmpina şi Buştenari, centru al studenţii hunedoreni au ţinut să Zimnicea. Am pregătit în atelierele
nal, evenimentele revoluţionare din rul maghiar „Budapesti Hirlap" din industriei petroliere române, ar fi participe şi ei în aceste zile la ac­ -şcoală întregul mobilier pentru
România, înăbuşirea sîngeroasă a 24 martie 1907 — stă în faptul că izbucnit tulburări". ţiunile de refacere a economiei ţării un laborator. Şi tot noi — au ho-
luptei ţărănimii au fost adine recep­ pămîntul, pe care ţăranul îl mun­ De asemenea, presa de peste ho­ afectată de marele seism din 4 mar­ tărît elevii Liceului din Haţeg —
tate de opinia publică de pretu­ ceşte cu palmele iui şi a atîtor ge­ tare a relevat şi sprijinul acordat tie 1977, de sprijinire a popu­ vom confecţiona în atelierui-şcoală
tindeni. Ziarele din Franţa, An­ neraţii de înaintaşi, este legat, nu-i cauzei sătenilor de către intelec­
glia, Rusia, Germania, Austro-Un- aparţine lui". tuali. Ziarul „Venkov" din 14 mar­ laţiei ce a avut de suferit de pe 100 de cearşafuri pentru un internat
garia, Grecia, Belgia, Olanda, Ita­ Eroismul de care au dat dovadă tie, ce apărea Ia Praga, scria că urma calamităţii. Astfel, în dumini­ din Zimnicea". La grădiniţa cu pro­
lia, Danemarca şi. din alte ţări au ţăranii în lupta lor, acţiunile lor „cel mai înflăcărat apărător al ţă­ ca ce a trecut, peste 15 000 de e- gram normal din Haţeg au fost pre­
tinut în fiecare zi la curent pe ci­ energice, spiritul de sacrificiu au rănimii asuprite împotriva feudali­ levi şi cadre didactice au lucrat din
titorii lor cu aspectele legate de fost unanim recunoscute şi comen­ lor conservatori este profesorul plin la curăţatul păşunilor, văruitul gătite pentru a fi expediate 12 uni­
răscoală, despre cauzele, luptele şi tate în presa străină, l-a 27 mar­ bucureştean Nicolae Iorga, cel mai forme pentru copii şi 12 cearşafuri,
modul sîngeros prin care a fost tie 1907, ziarul „Berliiner Lokal — mare istoric al României..,, el a pomilor, la alte lucrări agricole, pre­ iar purtătorii cravatelor roşii cu tri­
reprimată răscoala. Auzeiger" scria : „...mişcarea poate cerut ca ţăranul român, nucleu al cum şi la acţiunili? de înfrumuseţa­ color de la casa pionierilor din lo­
Dincolo de unele inexactităţi, fi fără exagerare denumită război poporului, să-şi găsească şi el pre­ re a şcolilor şi localităţilor. S-au calitate pregătesc, tot în scopul în­
presa străină a relevat situaţia mi­ ţărănesc. în judeţele Alexandria ţuirea şi importanţa reală". remarcat în mod deosebit şcolile
zeră a ţăranilor, abuzurile şi explo­ (de fapt Teleorman — n.n.) şi Vlaş- Chiar şi după reprimare, răs­ generale din Unirea (care au hotă­ trajutorării colegilor, o expoziţie cu
atarea • la care erau supuşi. Astfel, ca, s-a ajuns în repetate rînduri coala ocupă spaţii Largi în presa rit să valorifice produsele de pe lo­ vinzare. Elevii din comuna Pui au
ziarul austriac „Neues , Wiener la bătălii în toată regula între ţă­ internaţională. Iată ce scria un trecut la valorificarea produselor
AbcndblaU" seria la 22 martie 1907: rani şi armată. Au fost numeroşi ziar de limbă română din Statele tul şcolar, iar valoarea lor — 3 000
„...principala vină pentru eveni­ morţi şi răniţi...". Unite ale Americii : „Sărmană ţa­ lei — să o ofere colegilor sinistraţi), realizate în atelierele şcoală. 1 500
mentele actuale o poartă . moşierii Ziarul „L’Humanite" demasca cu ră românească ! ...în războaie ţi-ai Veţel, cele din municipiul Petroşani, lei au şi fost depuşi în contul în­
români, a căror comportare în asprime masacrul: „Judeţele în făcut renume nepieritor ou bravi Hunedoara, sau Orâştie. trajutorării.
problema agrară era dictată exclu­ care revolta este cea mai întinsă soldaţi ţărani ai asigurat graniţele Studenţii Institutului de subingi-
siv de dorinţa de a obţine din sînt Teleorman şi Olt. Artileria a şi neatîrnarea, iar acum, ca drept Sîmbătă, deci în prima zi cînd au neri Hunedoara au hotărit ca, în ca­
proprietăţile lor în mod cit mai tras la Ovidoaia şi Stăneşti. Au răsplată, pe aceiaşi soldaţi viteji început depunerile de fonduri în fa­
comod un venit cît mai mare...". La fost numeroşi morţi şi răniţi în sau fiii lor îi laşi să cadă sub spa­ voarea populaţiei sinistrate din Ca­ drul practicii productive efectuate
26 martie 1907, ziarul „Die Zeit" Vîlcea... Represiunea a triumfat da ta proprie... Tunurile şi puştile pitală şi din celelalte localităţi a- în hala tehnologică a institutului, să
consemna: „Infinit de multă ură în Dolj, Vlaşca, Buzău şi Prahova... nu sînt pentru a lovi şi zdrobi cu elaboreze, săptămînal, o şarjă de
şi furie trebuie să se fi acumulat La Vieru s-a procedat cu o bruta­ ele vieţile acelora care sînt singu­ fectate de seism, pe lingă suma de
în sufletele acestor ţărani români litate revoltătoare. Localităţile şi rii apărători ai ţării" ! 22 000 lei donată de toţi elevii Li­ aluminiu, a cărei valoare să fie de­
care aveau reputaţia de a fi oa­ cele patru sate ocupate de insur­ O puternică manifestare de so­ ceului pedagogic din Deva, elevii pusă în contul ajutorării sinistra­
menii cei mai răbdători şi ipaşnici genţi au fosţ bombardate feroce. lidaritate a proletariatului mondial anului V au renunţat la o excursie ţilor.
din lume. Funcţionarii statului şi Artileria a deschis focul la 1 500 de ou ţăranii din România a avut loc
cei comunali, moşierii şi salariaţii metri. Locuinţele au fost distruse la Congresul Internaţionalei a planificată pentru acest trimestru,
lor, arendaşii şi oamenii de afa­ complet. Se recunoştea ieri că au Xl-a din august 1907 de la Stutt- costul acesteia fiind depus în con­
ceri, toţi cîţi au de-a face cu ei fost 250 de morţi şi peste 350 de gart, unde a participat şi o dele­ tul 1977. Totodată, elevii de Ia Li­ PROGRAMUL
n-au făcut decît să-i jefuiască şi răniţi". gaţie din ţara noastră. Aici, de la ceul din Lupeni au hotărit să con­ UNIVERSITĂŢII POLITICE
Bă-i jecmănească, şi nu era nimeni Multe ziare consemnează momen­ tribuna marii reuniuni, reprezen­ fecţioneze în orele lor libere o tru­ SI DE CONDUCERE
care să-i fi ajutat să li se facă te ale solidarităţii muncitorilor cu tanţii proletariatului au protestat
dreptate". La fel şi ziarul francez răsculaţii. „Galaţiul — nota ziarul împotriva politicii de exterminare să completă de scule pentru un ate­ DIN MUNICIPIUL DEVA
„Le Courrier europeen de Paris" austriac „Neues Wiener Tagebiatt" promovată de către guvernul bur- lier de lăcătuşerie, iar elevii Li­
scriind despre situaţia ţăranilor (26 martie 1907) — este foarte a- ghezo-moşierese român şi şi-a ex­ ceului industrial de chimie din De­
români, nota ! „...Ţăranii sînt si­ meninţat, cu atât mai mult cu cit primat cu acest prilej solidaritatea va mobilier pentru trei săli de cla­ 15 martie 1977 — anul III. Politica,
liţi, prin datoriile istovitoare ce muncitorii din porturi ameninţă să cu lupta maselor muncitoare din să necesare şcolilor din zonele si­ economică internă şi internaţională
sînt nevoiţi a face pentru a se declanşeze grevă". La fel, ziarul România. nistrate a căror dotare a avut de a P.C.R. şi conducerea activităţii e-
hrăni ei şi dobitoacele, să ajungă german „Vossische Zeitung" din conomice. Dezbatere — la Cabine­
un fel de paria al arendaşului şi 23 martie arăta că „printre mun­ C. DROZD suferit. tul judeţean pentru activitatea ideo­
logică şi politico-educativă ; Princi­
pii şi metode ale muncii de partid.
PREMIILE FESTIVALULUI EXPOZIŢIE DOCUMENTARĂ Dezbatere — la Cabinetul judeţean,
„CĂLUŞERUL
TRANSILVĂNEAN" earsiet eultui»! La Gurasada, cu prilejul de-- pentru activitatea idelogjcă şi po-
culturii
şi
După cum. se ştie, la sfirşitul clanşării „săptămînii ia căminul iitico-educativă. Politica externă a
educaţiei
socialiste",
partidului şi statului nostru. Dezba­
lunii februarie a.c., la Deva şi
Petroşani s-au - desfăşurat fazele cultural s-a deschis expo­ tere — la Cabinetul judeţean pen­
finale ale festivalului „Căluşerul mai autentic costum popular că- ţifice de la nivel de judeţ s-au ziţia documentară „Silviu Drago- tru activitatea ideologică şi politico-
transilvănean". In numărul său luşeresc : Căminul cultural Bal­ întilint cu cetăţenii satelor Rtida mir“. Cu acest prilej a fost or­ educativă.
din 1 martie, ziarul nostru a con­ şa ; premiul pentru cea mai au­ (comuna Ghelar) şi Poerdţa Voi- ganizat şi un simpozion: „Viaţa 16_martie 1977 — anul IV. Poli-
semnat premiile obţinute de dir nii (comuna Bunila). Au fost a- şi activitatea ştiinţifică a istori­ tica economică internă şi internaţio­
ferite formaţii în cadrul între­ tentică formaţie Căluşerească: bordate cu acest prilej proble­ cului român Silviu Dragomir". nală a P.C.R, şi conducerea activi­
Căminul cultural Nucşoara ; pre­
cerii de la Deva. Iată acum şi me de politică internă şi externă 'Comunicările au fost susţinute de
premiile care au fost acordate miul pentru cele mai valoroase a partidului şi statului nostru, cercetători de la Muzeul judeţean tăţii economice. Dezbatere — la
la Petroşani: elemente pe linia raportului tra­ de istorie, medicină precum şi şi Filiala Deva a Arhivelor sta­ Cabinetul judeţean pentru activita­
Premiul special al juriului : diţie—inovaţie : Căminul cultural tului. tea ideologică şi politico-educativă.’
Căminul cultural Grid; premiul Rapolţel; premiul oferit de In­ probleme legate de mişcările seis­ Principii şi metode ale muncii de
mice.
pentru cel mai frumos şi educa­ spectoratul judeţean şcqlar : EXPOZIŢII DE CARTE partid. Expunere — la Cabinetul ju­
tiv obicei căluşeresc : Căminul Şcoala generală Rapolt; premiul SIMPOZION deţean pentru activitatea ideologică
cultural Romos ; premiul pentru pentru cea: mai bună activitate Centrul judeţean de librării a şi politico-educativă. Politica exter­
cea mai aplaudată formaţie de de preluare şi valorificare sce­ La căminul cultural din Cristur organizat la Institutul de proiec­ nă a partidului şi statului nostru.’
căluşari : Căminul cultural Ro- nică a căluşarului : Căminul cul­ a avut loc un simpozion avind ca tări din Deva şi Exploatarea mi­
moşel; premiul pentru cea mai tural Musariu. temă aniversarea unui veac de nieră Paroşeni expoziţii de carte Dezbatere — la Cabinetul judeţean
bună îmbinare muzical-coregra- la cîştigarea independenţei de cu vinzare avind drept generic pentru activitatea ideologică şi po­
fică : Căminul cultural Orăşiioa- BRIGĂZI ŞTIINŢIFICE stat a României. In continuare au „Cartea ştiinţifică şi tehnică în litico-educativă.
ra de Jos; premiul pentru cel Duminică, două brigăzi ştiin­ rulat filme documentare. sprijinul producţiei Programul pentru toţi anii începe
la orele 18,00.