Page 36 - Drumul_socialismului_1977_03
P. 36
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI O NR. 6 162
coloniştii™in fruntea bătăliei pentru realizarea ie proiucţii supl'f
Organizaţiile ie pârtii, toţi
a sarcinilor ce le revin iin programul eiificării economico-sociale
pentru Îndeplinirea integrali
Conferinţe ale unor organizaţii municipale şi orăşeneşti de partid
Manifestarea unei hotărîri Intr-o deplină unitate de voinfă, întreaga forfă politico-organi;
plenare, a angajării comuniste pentru a transpune în viafă subordonată amplifică]
Intr-o atmosferă marcată de e- dovedeşte competitiv pe plan angajamentele adoptate rezultatelor economic
forturile unanime ce se depun pen mondial, dar in vederile comuniş
tru recuperarea grabnică a pagu tilor săi nu intră automulţumirea Conferinţa organizaţiei munici renţa pentru soluţionarea proble Conferinţa organizaţiei munici de ridicare a călit
belor pricinuite de calamitatea ce şi, criticînd o stare de lucruri, se pale de partid Deva a prilejuit o melor care condiţionează realiza pale de partid Petroşani s-a con Cele peste 220 000 c 1
ne-a lovit crunt economia naţiona cretarul comitetului de partid dez analiză temeinică a muncii de rea integrală a sarcinilor de pro stituit într-un adevărat for comu ne cu care au fost
lă, pentru continuarea cu fermi văluia o rezervă internă la in- partid desfăşurate in toate sferele ducţie. nist de analiză amplă şi exigentă tăţile miniere anul- •
tate a înfăptuirii Programului demîna oricărui colectiv pentru activităţii, abordîndu-se, într-un a activităţii pe doi ani şi jumătate, tele întreruperi în :
partidului, adoptat de Congresul al ca, folosind-o, să-şi amplifice re pronunţat spirit critic şi autocri — In faţa noastră, a tuturor tia- de jalonare a obiectivelor şi sarci tilajelor şi instalaţi
menilor muncii, şi în primul rînd
Xl-lea, s-au desfăşurat sîmbătă lu zultatele muncii. „Noi — spunea tic, o arie tematică vastă, cuprin .a comuniştilor, se .pune acum, mai nilor în perspectivă, precum şi de rile ce se impun la
crările Conferinţei municipale de tovarăşul inginer Sabin Faur, di zătoare. In darea de seamă şi în mult evidenţiere a metodelor şi mijloa ve social-culturale. i
partid Hunedoara pentru dare de rectorul general al Centralei in dezbateri s-a accentuat asupra mo ca oricînd, problema elimi celor de conducere politică a efor ţă, rebuturile la uj
nării oricăror neajunsuri şi ampli
seamă şi alegeri. dustriale siderurgice Hunedoara — dului în care organele şi organi ficarea eforturilor de muncă şi de turilor numeroaselor colective de xecutate de unităţi..
Bilanţul realizat de colectivele ne gîndim foarte serios ta faptul zaţiile de partid, colectivele de oa gîndire în vederea sporirii contri muncă dip Valea Jiului. I.UJVUP., FJvî.I.L., i
v
de muncă din municipiu pînă la că sporurile de producţie la care meni ai muncii din municipiul buţiei la întărirea şi dezvoltarea In centrul atenţiei dării de sea ploaţărilor, sîn -dovi
acest important eveniment din via ne-am angajat, atît de necesare Deva au finalizat sarcinile cinci avuţiei naţionale. Noi, comuniştii, mă şi a întregii dezbateri a stat, zerve import "^he e:
ţa organizaţiei municipale de partid acţiunii de refacere, va trebui să nalului trecut, felul în care se des organizaţiile de bază şi comitetul în mod firesc, amplificarea consi care unitate.
e bogat şi semnificativ. El reflec le obţinem cu 1 aceleaşi capacităţi făşoară activitatea pentru îndepli de partid de la Şantierul I de con derabilă a eforturilor consacrate Există, de asemen'
tă tenacitatea cu care comuniştii de producţie, dar folosindu-le mai nirea exemplară a sarcinilor stabi strucţii din Deva, acţionăm prin îndeplinirii exemplare a sarcinilor neri în urmă la ind
au urmărit realizarea angajamen bine. Această folosire mai bună se lite de Congresul al Xl-lea al toate formele muncii politice şi economice pe care partidul le pune pentru determinarea
telor colectivelor în care acţionea poate asigura în condiţiile întări partidului, pentru cincinalul 1976— organizatorice în vederea realizării in faţa minerilor, în condiţiile e- nomice i consumuri:
ză, competenţa cu care organiza rii disciplinei muncii". „Ne vom 1980. Lucrările conferinţei au re unor însemnate sporuri de pro xigenţelor sporite impuse de nece Iile materiale. In T)
ţiile de partid au condus activita tripla angajamentul la producţia liefat cu pregnanţă angajarea ple ducţie, în scopul diminuării pagu sitatea refacerii rapide a pierderi consumul de lemn ;
tea, dăruirea cu care au muncit co de minereu şi ii vom dubla pe cel nară, într-o deplină unitate de belor în urma seismului. Din şan lor provocate d» cutrenjurul din unităţile miniere a
lectivele de siderurgişli, mineri, de la marfă" — se angaja în faţa voinţă, a tuturor oamenilor mun tierul nostru au şi plecat la Bucu 4 martie şi de continuarea neabătu .13,6 la sută, cel di
constructori şi de alte categorii conferinţei, în numele întregului cii din municipiu, in frunte cu reşti constructori pentru a lucra la tă a înfăptuirii integrale a Progra 6,9 la sută, la care
profesionale; Astfel, la rezultatele colectiv, ing. Vasile Golda. direc comuniştii, pentru a răspunde cu ridicarea celor 350 de apartamen mului partidului, adoptat de Con sumul mare de ene:
deosebite cu care economia muni torul întreprinderii miniere Hune cinste chemării partidului şi in te ce le construieşte judeţul nos gresul al Xl-lea. pneumatică. In ace
cipiului Hunedoara a contribuit la doara. Căile pentru realizarea an dicaţiilor tovarăşului Nicolae tru în Capitală. Totodată, ne an In perioada analizată, organele preţul tonei de cărb
succesul înregistrat de judeţul nos gajamentului au fost clar arătate Ceauşescu de a face totul pentru gajăm să realizăm suplimentar o şi organizaţiile de partid din toate depăşit.
tru în anul trecut, se adaugă cele în conferinţă: încorporarea în pro sporirea producţiei, pentru ca ur producţie în valoare de 2 000 000 •unităţile economice, mai ales cele
obţinute în primele două luni din ducţie a unor rezerve de mine mările cutremurului să fie cît mai lei şi să economisim 50 tone de din exploatarea şi prelucrarea căr Darea de seamă,
acest al doilea an al cincinalului reu identificate şi îmbunătăţirea grabnic înlăturate şi să se asigure metal, 60 mc material lemnos, 40 bunelui — principala activitate pro vorbitorilor s-au r
revoluţiei tehnico-ştiinţifice : o de activităţii de inginerie tehnologi îndeplinirea întocmai a prevederi tone ciment, 200 000 bucăţi cără ductivă în Valea Jiului — au acţio la una dintre cele :
păşire cu 42 milioane lei a pro că. Continuînd ideea descoperirii şi lor actualului cincinal. midă şi 55 000 kWh energie elec nat cu fermitate, dîrzenie şi efi probleme — recrut
ducţiei globale industriale planifi folosirii rezervelor, Constantin Dia- trică — a spus Ioan Stoian, secre cienţă pentru dezvoltarea continuă rea, calificarea şi
cate, şi cu 25 milioane lei a pro conescu, Erou al Muncii Socialiste, Analizînd cu înaltă responsabi tar al comitetului de partid Şan a capacităţilor de producţie, creş de muncă pentru
ducţiei marfă. Au fost realizate în şef de secţie la I.C.S. Hunedoara, litate activitatea politică şi organi terea gradului de mecanizare a strucţii, exploatăr.
aceste două luni numeroase canti spunea : „Sîntem conştienţi că fo zatorică în vederea îndeplinirii tierul I Deva. proceselor de muncă prin asimila Deşi in ultimii doi
tăţi şi sortimente de produse peste losirea rezervelor stă în puterea sarcinilor economice şi a angaja Asemenea angajamente au ex rea, proiectarea şi producerea pe struit şi pregătit ui
plani 3 800 tone cocs metalurgic, noastră. Nc-o dovedesc rezultatele mentelor asumate, conferinţa a primat, în numele colectivelor de plan local a unor utilaje, instalaţii măr de cadre, în pi
17 300 tone fontă, 10 900 tone oţel, din acest an faţă de cele ale anu relevat . realizările însemnate ce muncă, toţi participanţii la dezba şi echipamente care să se preteze vităţi productive di
0100 tone laminate, 2 900 tone fier lui trecut în privinţa folosirii ca s-au obţinut în îmbunătăţirea or-, teri. condiţiilor specifice de zăcămînt, se resimte nevoia .
in minereu marfă. pacităţii utilajelor. Realizînd un ganizării muncii, ridicarea nive Jalonînd direcţiile de acţiune in pentru modernizarea tehnologiilor, de muncă. Starea
Asupra proceselor de producţie contact nemijlocit cu oamenii, or- lului tehnic al producţiei, reduce vederea realizării şi depăşirii sar organizarea superioară a produc datorează faptului
şi-a pus amprenta o amplă acţiune ganizînd lucrul pe schimburi, am rea costurilor dc fabricaţie şi creş cinilor de plan din industrie, agri ţiei şi a muncii, creşterea gradului unităţile munca de
eficienţei
Numai
economice.
terea
reuşit să facem să crească indi
lificare a oamcniloi
1
de modernizare tehnologică în pas cele de schimb de la 1,3 la 2,3". în anul 1976 şi în primele două cultură, din toate sferele de acti- de pregătire a oamenilor, folosi în perspectivă, într
c'u cerinţele cincinalului revoluţiei la îndemîna luni' din acest an, plusul de pro vitate, lucrările conferinţei au a- rea intensivă a mijloacelor tehnice, prinzătoare.
tehnico-ştiinţifice, cu indicaţiile Iată încă o rezervă ducţie însumează peste 34 milioa bordat în dezbatere felul în care se reducerea cheltuielilor, îmbunătăţi
oricărui colectiv de muncă produ
date comuniştilor hunedoreni de cător de bunuri materiale. ne lei, datorat depăşirilor de plan desfăşoară munca politico-ideologi- rea calităţii producţiei. Ansamblul Principala domina,
secretarul general al partidului, ce s-au obţinut de către C.T.E. că şi cultural-edueativă, activita analizelor repetate, al măsurilor conferinţei a const;
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu o- Stimularea iniţiativei, a partici Mintia, E.M. Deva, I.M.C. Bircea, tea ce se depune pentru formarea stabilite de către comitetul muni întreaga analiză a
cazia vizitelor făcute în municipiu. pării maselor la activitatea de „Avicola" Mintia, S.U.T., I.R.E. De profilului moral şi spiritual carac cipal de .partid, de către organele făşurată de organiz.
Activitatea destinată progresului creaţie, căutarea şi aplicarea de va, complexul de sere, fabricile de teristic omului nou al societăţii so şi organizaţiile de partid subordo de partid, cu impl
tehnic este ilustrată de aplicarea soluţii noi în activitatea de inves- conserve şi de panificaţie, Tipo cialiste. Printr-o largă activitate nate, a determinat rezultate cres- profunde asupra tub
a 169 studii şi teme de cercetare, tiţii-construcţii, sporirea gradului grafia Deva şi în alte unităţi. Pen politico-ideologică, prin cursurile cînde pe aproape toate planurile. de activitate, s-a
de asimilare a unor piese de de tehnicitate a proceselor tehno tru prima oară în istoria munici învăţămîntului de partid, informă In anii 1975 şi 1976 au fost înde spectiva obiectivelo
schimb în anul 1976 în valoare to logice, diminuarea caracterului piului Deva s-au produs ■ ciment, rile politice ce se fac cu regulari plinite şi depăşite sarcinile de pLan de mare însemnătal
tală de 5 milioane lei. sporadic al unor acţiuni de masă beton celular autoclavizat, polisti- tate în organizaţiile de partid, de la producţia globală şi marfă, Va la sfîrşitul cincinali
Autoritatea în munca de condu în sprijinul producţiei, populariza ren expandat şi ţesături de mătase, masă şi obşteşti, se asigură cunoaş lea Jiului livrînd suplimentar eco turor colectivelor d
cere, premisele succeselor şi le-au rea sarcinilor în producţie ale fie produse importante pentru econo terea temeinică a documentelor de nomiei naţionale 138 350 tone de Pînă la finele cincii
asigurat comuniştii hunedoreni a- cărei uzine, secţii, formaţii de lu mia naţională. Succese importante partid, a sarcinilor ce le revin, cărbune net, 95 tone utilaje minie ţia de cărbune tre
bordînd propria activitate după cru sînt căi pe care le-au relie au obţinut şi lucrătorii de pe ogoa precum şi principalele evenimente re şi alte produse ; productivitatea la 12,45 milioane 1
interne şi internaţionale.
fat în cuvîntul lor Viorel Răcea-
cerinţele documentelor de partid', re. La C.A.P. Cristur şi Şoimuş au muncii ia nivelul municipiului a producţie fiind de
după indicaţiile secretarului ge nu, Alexandru Ciorogaru, Carol fost realizate însemnate depăşiri Atribuind o mare importanţă fost depăşită cu 8 453 lei pe anga cării. Vor fi daite. î
neral al partidului. In perioada Alic, Catinca Busuioc, Mihai Cer- la producţia de grîu, iar la C.A.P. muncii politice şi cultural-educati- jat. La investiţii, planul a fost de pacităţi noi de pr<
analizată de darea de seamă, nu vencovici, Anton Saimac, Lazăr Deva, Şoimuş, Veţel şi Cristur s-a ve, conferinţa a recomandat ca în păşit ou 11,6 La sută, punîndu-se în extinde şi moderni
mărul comuniştilor a crescut cu Petroesc şi alţii, ca fiind necesare obţinut o cantitate mai mare de viitor organizaţiile de partid să funcţiune noi capacităţi de produc actuale. Producţia <
1 160, el ridieîndu-se acum la pe de urmat pentru a spori partici porumb decît s-a prevăzut. urmărească cu şi mai multă per ţie, realizarea a 2 340 apartamen va cunoaşte un pu
ste 15 500. Circa 86 la sută dintre parea economiei municipiului la Răspunzînd vibrantului apel a- severenţă îmbunătăţirea conţinutu te, 300 locuri în cămine de nefami- acest context, confe
aceştia lucrează în sfera produc acţiunea de recuperare a pagube întregului popor de către lui învăţămîntului politico-ideolo- lişti, 540 locuri In creşe şi grădi o hotărîre bine gîi
ţiei materiale. Iată o forţă poli lor pricinuite economiei naţionale dresat gic, ancorarea mai puternică a niţe etc. toare, menită să m
Comitetul Politic Executiv al C.C.
tică capabilă să învingă greutăţile de cutremur. al P.C.R., îndemnurilor tovarăşu muncii politice şi cultural-educa- Conferinţa a apreciat ca eficien ga forţă » celor aţ
cele mai mari şi să dea garanţia Intr-o atmosferă entuziastă con lui Nicolae Ceauşescu, participan tive în preocupările cotidiene ale te unele metode de muncă folosite comunişti, a \Vjtur<
realizării cu succes a prevederilor ferinţa a adoptat textul unei tele ţii la conferinţă s-au angajat să fiecărui colectiv de muncă, o mai de către comitetul municipal, între muncitoreşti la un
acestui an, ale acestui cincinal, să grame adresate C.C. al P.C.R., to se înscrie in efortul general de bună conlucrare a factorilor edu care participarea nemijlocită a continuu, bărbătesc
le depăşească chiar substanţial varăşului NICOLAE CEAUŞESCU. sporire ă productivităţii muncii, caţionali, In spiritul exigenţelor membrilor biroului şi secretariatu tuirea neabătută a i
pentru a reduce cît mai curînd po In telegramă se spune printre_ al îmbunătăţirea calităţii produselor, Congresului educaţiei politice şi al lui la analizarea problemelor majo biective economice :
sibil efectul pagubelor pricinuite tele : „Considerăm că cea mai e- reducerea consumurilor de materii culturii socialiste. re cu care se confrun ă colectivei» le ce le revin.
f
economiei naţionale de cutre locventă dovadă a ataşamentului prime, materiale, energie electrică Conferinţa a adresat o telegra de muncă, analizele comune ţinute Conferinţa a ad
murul din 4 martie. Aceasta a fost nostru faţă de politica partidului şi combustibili, diminuarea impor mă Comitetului Central al P.C.R., cu biroul executiv al consiliului lui Central al păi
dealtfel ideea centrală care a do o constituie răspunsul prin fapte tului. Darea de seamă, participan tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, oamenilor muncii din centrala căr şului NICOLAE CE
minat lucrările conferinţei. al siderurgiştilor, constructorilor, ţii la dezbateri, printre care amin în care participanţii la conferinţă bunelui, la exploatările miniere, iegramă, în care oi
Simţul analitic, critic şi autocri minerilor, al celorlalţi oameni ai tim pe Nicolae Bogdan, Dumitru îşi exprimă hotărîrea de a reali secţiile de preparare, I.U.M.P., cipală de partid a»
tic propriu comuniştilor a făcut din muncii, hotărîrea de a-şi îndeplini Luncaşu, Ioan Stoian, Traian Ţîr- za suplimentar o producţie care I.F.A. „Vîscoza" şi şantierele de lupte cu hotărîre p
lucrările conferinţei un bun prilej cu toată răspunderea sarcinile ce lea, Dorel Malea, Teofil Munteanu, să însumeze aproape 80 milioane construcţii, urmărirea perseverentă rea pe toate plani
de analiză a lipsurilor, de dezvă le revin, făcînd diri înfăptuirea Gheorghe Huh, Ana Tripa, Ana lei, destinaţi activităţii de înlătu a înfăptuirii hotărîrilor adoptate, telor bune, pentru
luire a rezervelor de sporire a Programului partidului datoria lor Toma, Ioan Galea, au arătat că, rare a urmărilor cutremurului. a programelor menite să ducă la derabilă a contribi
producţiei. „Nu am făcut tot ce supremă". deşi s-au obţinut o seamă de rea Conferinţa a ales noul comitet creşterea eficientei economice. la înflorirea contir
trebuia făcut pentru întărirea dis Conferinţa a ales noul comitet lizări, există încă unele rezerve municipal de partid. In prima sa Analizînd activitatea comitetului româneşti.
ciplinei şi nu, sîntem încă în mă municipal de partid. In prima sa interne care trebuie puse în va şedinţă plenară, comitetul munici municipal, conferinţa a criticat o Conferinţa a ale
sură să cîntărim exact participa loare. Astfel, unii indicatori de pal a ales biroul şi secretariatul. seamă de neajunsuri care dimi municipal de parti
rea fiecărui angajat la realizarea plenară, comitetul municipal a ales plan nu au fost realizaţi integral In funcţia de prim-secretar a fest nuează eficienţă efortului colectiv. şedinţă plenară, c
unui coeficient cît mai bun de fo biroul şi secretariatul. In funcţia la fabrica de mătase, I.M.C. Bîr- S-a apreciat, de pildă, că produc biroul şi secretari,
losire a timpului de lucru" — spu de prim-secretar a fost reales to cea, I.J.I.L. şi altele, nu s-a rea reales tovarăşul Aron Colcer. Ca tivitatea muncii este încă scăzută, de prim-secretar a
1
nea tovarăşul Ionel Cîndea. secre varăşul Gheorghe Vasiu, iar ca se lizat în toate unităţile economice secretari ai Comitetului municipal ceea ce echivalează cu o însem varăşul Clement Îs
tarul comitetului de partid din cretari tovarăşii Ioan Puşcaş, Eu planul sortimental, s-au înregis de partid au fost aleşi tovarăşii nată diminuare a realizărilor In tari au fost aleşi
C.S. Hunedoara. - Combinatul hune- gen Avram, Ion Ionescu şi Catinca trat nerealizări in domeniul inves Aron Pirva, Maria Creţu, Nicolae producţia de cărbune. De aseme Filip, Teodor Rusu,
tiţiilor.
Comuniştii,
organizaţiile
de Andronache şi Maria Mitrofan.
dorean a obţinut în perioada ana Busuioc. partid din aceste unităţi au dato nea, nu toate organizaţiile de Felicia Necsa.
partid şi consiliile oamenilor mun
lizată rezultate de prestigiu, se ION CIOCLEI; ria să militeze cu toată perseve SABIN CERBU cii urmăresc aplicarea măsurilor CORI
Sub conducerea organelor şi a îmbunătăţire a calităţii produselor După ce a evidenţiat contribuţia stantin Petrescu,
organizaţiilor de partid, oamenii şi reducere a consumurilor speci Exemplul personal al comuniştilor— cooperativei şi a ţăranilor coopera Pantelimon Gurică
muncii din oraşul Haţeg au obţi fice, comuniştii, prin exemplul lor tori la ajutorarea sinistraţilor, pre Margareta Dumitr
nut, în ultimii doi ani şi jumă personal, i-au mobilizat la o acti cum şi măsurile care sint între tenie, Viorel Işfăr
tate rezultate meritorii în înfăptu vitate rodnică şi responsabilă pe puternică forfă mobilizatoare prinse în scopul creşterii produc Moise, Victor Sli
irea sarcinilor economico-sociale, toţi oamenii muncii din unităţile ţiei la hectar şi în sectorul zooteh Ladislau, Ion î
a obiectivelor ce le-au revenit din productive ale oraşului. In acest nic, tovarăşul Gheorghe Prip, pre Valea şi Florica
hotăririle Congresului al Xl-lea al context s-a evidenţiat că o preocu ral al partidului, tovarăşul Nicolae acestei luni o producţie în valoare propuneri valoroas.
partidului. Darea de seamă prezen pare de seamă a organizaţiilor de Ceauşescu — în vederea sporirii de peste 1,3 milioane lei. Pînă la şedintele C.A.P. Silvaş, a spus : noului organ ales
tata şi participanţii la dezbaterile partid de la înreprinderea pentru contribuţiei fiecărei unităţi la re sfîrşiţul lunii martie a.c., utilizînd „Sîntem hotărîţi să ne înzecim e- nergie pentru înlg
conferinţei au reliefat pe larg suc producerea şi industrializarea le facerea grabnică a economiei naţi mai bine forţa de muncă şi capa forturile pentru a depăşi produc surilor care s-au
cesele înregistrate în depăşirea gumelor şi fructelor, fabrica onale greu .afectată de cutremur* cităţile productive, vom spori rea ţiile medii planificate cu 200 kg acum.
producţiei globale şi marfă în uni de industrie locală, abator, com la materializarea exemplară a sar lizările la peste 2,5 milioane lei. grîu şi 300 kg porumb la hectar, iar Intr-o atmosferă
tăţile economice şi agricole ale o- plexul de legume şi fructe, co cinilor stabilite pentru actualul ■— Angajamentul nostru este de producţia marfă de lapte va fi cu tuziasm, participai
raşului, în sporirea productivităţii operaţia meşteşugărească şi de cincinal. a-i sprijini pe constructori să ter cel puţin 1 100 hl mai mare decit ţă au adresat o i
muncii şi ridicarea eficientei eco consum, autobază şi C.A.P. a fost mine cu 15 zile mai devreme re prevederile, din care 300 hl vor fi totului Central al i
— Stă în firea comuniştilor — paraţiile
nomice. A fost subliniat cu preg subordonarea întregii munci poli spunea tovarăşul Ioan Birău — să capitale la abator — a realizaţi pînă la sfîrşitul lunii mar nist Român, tovar,
nanţă faptul că realizările înre tice, organizatorice şi educaţionale spus tovarăşul Ioan Florea. De a- tie a.c.“. CEAUŞESCU, în c.
gistrate se datoresc creşterii perma îndeplinirii indicatorilor economici nu se mulţumească cu ceea ce semenea, o deosebită atenţie vom Relevînd o serie de aspecte pri să îndeplinească :!
nente a rolului conducător al or şi de eficienţă. au realizat, să se regăsească acorda îmbunătăţirii fluxurilor teh vind stilul şi metodele de muncă nile ce le revin
ganizaţiilor de partid în toate sfe Din cuvîntul participanţilor la angajaţi cu toate eforturile nologice şi calităţii produselor. ale biroului şi comitetului orăşe cinai, să obţină
rele de activitate. dezbateri s-a desprins angajamen în acţiunile de refacere a — Printr-o mai bună conlucrare nesc de partid, preocuparea pentru ruri de producţie
Conferinţa a a.
Situindu-se în fruntea acţiunilor tul ferm al colectivelor muncito economiei şi de ridicare a bu cu constructorul — sublinia tova creşterea numerică şi calitativă a orăşenesc de pari
pentru valorificarea cît mai depli reşti de a-şi amplifica eforturile — năstării întregului nostru popor. răşul Dorin Pisoiu — vom devansa organizaţiei, îmbunătăţirea muncii şedinţă plenară,
de
colectivul
temeinic,
Chibzuind
de propagandă, controlul şi îndru
nă a rezervelor de sporire a pro răspunzînd astfel prin fapte che muncă de la I.P.I.L.F. a reuşit să cu cel puţin 6 luni termenul final activităţii organizaţiilor de ca secretar pe b
de punere în funcţiune a fabricii marea
ducţiei de bunuri materiale, de mării adresate de secretarul gene obţină suplimentar de 1a începutul de bere. masă si obşteşti, comuniştii Con