Page 38 - Drumul_socialismului_1977_03
P. 38
Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI O NR. 6 162 O MARŢI, 22 MARTIE 1977
Munca petică de masă
A
mm im ;:::' - -
W8
in sprijinul sporirii producţiei
liste de oferte io° sprijinul enilor de la Griviţa şi Pîevna
OPERATIV, CLAR ŞI CONCRET
In secţiile fabricii „Vidra" din rectorul întreprinderii — fiecare Războiul de independenţă a stlr- D-lui Principe Dimitrie Gr. Ghica, re vizau independenţa României. La
Orăştie s-a instaurat un spirit de kilogram de legume în plus peste nit, aşa cum era şi firesc, un ecou presiedintele societăţii romane 22 ianuarie 1878, D. A. Laurian SI
scrie din Bucureşti cerîndu-i să în
sufletele
profund
„Crucea roşie", in Bucureşti".
transilvănent-
în
largă angajare în muncă. încă din plan şi angajamente înseamnă con lor. Autorităţile imperiului austro- Cu această ocazie avocatul de- demne românii să se aboneze 1®
primele zile de după cutremurul tribuţie la refacere. Analizîndu-ne vean expediază în „Ţara-Mamă” şf revista ilustrată „Istoria resbelultd
de la 4 martie, în toate secţiile se posibilităţile, am hotărît să ne su ungar au interzis însă orice acţiu o .poezie dedicată ostaşilor români. din Orient” trimiţîndu-i şi cîteva
lucrează zilnic o oră peste pro plimentăm cu 40 tone angajamen ne de solidaritate. Dar, în ciuda a- Autorul ei era Nicolae Herlea-se- exemplare. Tânărul avocat deveam
gram, iar în secţia de înnobilări, ca tul iniţial, să dăm deci peste plan cestor interdicţii, în toate ţinutu nior, un ţăran cărturar din Vine înfruntă riscurile unei atari între
rile locuite de români manifestări
re furnizează materie primă pen 65 tone de legume".
tru cele prelucrătoare precum şi Evident, realizarea acestui anga le de simpatie n-au încetat pe tot rea (pe atunci în comitatul Hune prinderi — care se putea solda ca
pentru altă fabrică, se lucrează jament impune o muncă politică intervalul desfăşurării ostilităţilor doara, azi în judeţul Alba), care declanşarea unor serioase persecu
ţii politice şi administrative — şl
două ore peste programul normal. susţinută pentru a menţine treaz militare româno-turce. de avocat cunoscînd bunele reiaţii ale iul in scurt timp reuşeşte să facă op*
candidatul
La
Deva,
intelectualii
de
cu
Hossu-Longin
Angajarea deplină a colectivului interesul in această direcţie al fie
este iscusit susţinută şi prin pro cărui angajat. Ea are ca obiect ca Francisc Hossu-Longin devenise peste Carpaţi, îl roagă să trimită abonamente în Deva, Hălmaglu,
Baia de Criş şi Săvîrşin.
mentorul unei acţiuni pentru colec
paganda vizuală din secţii. La toa litatea lucrărilor pregătitoare, în tarea de bani şi alte ajutoare des versurile ia Bucureşti pentru a fl Nepot al lui Ion Buteanu, prefec
te locurile de muncă se află afi treţinerea culturilor de seră, folo publicate. Ceea ce a şi făcut.
şate, în văzul tuturor, chemări şi sirea mai bună a pămintului, asigu tinate ostaşilor români aflaţi la Franciac Hossu-Longin a fost ini tul Zarandului la 1843, Franciso
angajamente concrete, formulate rarea ritmicităţii livrărilor, reali Griviţa şi Pievna. Au rămas de ia mos susţinut în acţiunea sa de fe Hossu a trăit la Deva cea mai mare
clar, în forme atractive. Spre e- zarea producţiei cu costuri sub ni el cîteva liste, care cuprind con meile patriote hunedorene. Astfel parte a vieţii sale. El s-a bucurat
Kemplificare, reproducem cîteva din velul celor planificate, cu încadra tribuabili din Deva şi împrejurimi, că în 23 noiembrie 1877 va adăuga de un deosebit respect din partea
ele : rea în consumurile noşmate de e- care au răspuns apelului său gene încă un şir de nume la lista prece hunedorenilor iar debutul său poli
„Tovarăşi ! Făcînd o economie de nergie si combustibil ros. Astfel, în „Lista de oferte pen dentă. Intre ele se află şi cele ale tic din anii 1877—1878, modest în
numai 1 la sută la fiecare căciulă Dintre formele multiple ale mun tru soldaţii români răniţi în bătă femeilor care, cutreierând satele ve aparenţă, dar mare prin puterea
sau guler, în anul 1977 se pot rea cii politice în sprijinul producţiei, lia cu turcii", datată 3/15 oct. 1877, cine Devei, au adunat însemnate de influenţare şi semnificaţie, va fi
liza în plus 8 000 bucăţi căciuli şi munca directă cu fiecare angajat sînt cuprinşi 33 de donatori. Nu sume de bani, lenjerie, pînzeturi de bun augur. în anii următori el
gulere". „Tovarăşa Lupu Didina se este aici preponderent folosită. în mărul acestora creşte la 44 şi sînt pentru legături, bandaje şi „scamă" va deveni unul din luptătorii mar
angajează cu colectivul de la faza ea se îmbină cunoaşterea exactă a adăugaţi în continuarea listei iniţia necesare îngrijirii soldaţilor ro canţi ai emancipării politice a ro
croit ca în 1977 să nu aibă refu sarcinilor fiecăruia, dezvăluirea le le. Printre cei care contribuie se află mâni răniţi. mânilor transilvăneni, ai acţiunii
zuri de calitate, folosind la maxi găturii nemijlocite între efortul oameni de cele mai diverse catego Preocupat de cauza libertăţii ro memorandiste şi unirii din 1918.
rii sociale. în subsolul paginii, „co-
mum materia primă prin croirea depus şi beneficiul realizat şi un lectantele" notează : „Această su mâneşti, Francisc Hossu-Longin VALER HCSSU
şi-a asumat şi rolul de difuzor al
combinată" „Uteciştii din secţia efort coiftinuu spre desăvîrşirea mă, cu datul de astăzi, s-a espedatu unor materiale propagandistice ca- CLUJ-NAPOCA
gulere-căciuli se angajează să pro autocontrolului. „Fiecare comunist
ducă în plus in anul i977 următoa din organizaţie are o sarcină con
rele produs' : 5 000 gulere şi 1000 cretă — ne spune tovarăşul O.c-
căciuli, în valoare de 800 000 lei". tavian Podosu, secretarul organiza PREMIERĂ CINEMATOGRAFICĂ
„Tovarăşi ! Solidari cu acţiunea în ţiei de partid, şi fiecare şi-o urmă
tregului popor de înlăturare grab reşte cu consecvenţă, ştiind că va . carnet•; cultural La cinematografele „Unirea"
nică a urmărilor cutremurului şi răspunde de felul cum a dus-o la din Petroşani şi „Cultural" din
•redresarea economiei naţionale, co îndeplinire". Lupeni a avut loc premiera de
rectivul secţiei noastre se angajea In felul acesta aflăm că o parte gală a filmului artistic românesc
ză să depăşească planul pe luna însemnată din cantitatea suplimen iN CONTUL OMENIE! bol „Siderurgistui" din Hunedoara „Cuibul salamandrelor”. La pre
martie cu '2 000- mp piei înnobi tară de legume va fi realizată pe in săptămma care a trecut au un spectacol de poezie şi muzică mieră au fost prezenţi regizorul
late". „Comunista Vinţele.r Ana se spaţiul dintre sere, în semisolare, continuat manifestările culturai- tinără, în cadrul acţiunii intitulate
angajează ca în acest an să-şi de folosind condiţiile de microclimat „Un traseu al omeniei şi solidari Mircea Drăgan, actorul Gheorghe
păşească zilnic norma cu 5 la sută create de vecinătatea cu sera ; că artistice ale formaţiilor de ama Dinică, operatorul George Cris-
şi să dea producţie numai de cali sarcina să se ocupe de această va tori sau profesioniste în beneficiul tăţii prin muzică şi poezie”. Astăzi tea şi scenograful Mihai Becin.
tatea I". lorificare eficientă a terenului o celor care au avut de suferit în aceiaşi spectacol va fi prezentat
înşiruirea ar putea continua cu are comunista Nuţa Rotaru. Si mai urma cutremurului din 4 martie la Casa de cultură din Haţeg. PROIECŢII DE FILME
alte exemple. Important este că constatăm că e pe cale a se înfăp a.c. Astfel, Teatrul de stat „Va
acest gen de propagandă vizuală, tui. Dintre formele propagandei vi lea Jiului" din Petroşani a pre SIMPOZION DOCUMENTARE
cu obiective concrete, conţinînd nu zuale se foloseşte operativ gazeta „Lupta de veacuri a ţărănimii La căminul cultural din Dobra,
mele oamenilor care şi-au asumat de perete, unde informarea, criti zentat un număr de patru spec pentru libertate şi dreptate socia precum şi la Mintia, după expu
angajamente mobilizatoare, se bu ca şi lauda meritelor sînt element tacole Ia Petrila, Uricami, Tg. Jiu
cură de atenţia lucrătorilor şi lu tele de bază. şi Petroşani, încasările fiind desti lă" a fost tema simpozionului ce nerile avînd ca temă politica ex
crătoarelor din secţii, le stimulea Desigur, colectivul condus de co nate contului omeniei. De aseme a avut iac sîmbătă la Clubul sin ternă a partidului şi statului nos
ză eforturile generoase pe care le munişti se simte mobilizat Ut rea nea, au prezentat spectacole ar dicatelor din Deva. Au prezentat tru, au fost proiectate filmele
depun pentru sporirea contribuţiei lizarea angajamentului asumat tiştii amatori ai oaselor de cul interesante expuneri Adriana Ru documentare „Republica Moli”,
acestui inimos colectiv la învin Menţinerea unui nivel ridicat al sa şi loan Andriţoia, cercetători „O expediţie în Sahel”, „Româ
gerea greutăţilor prin care trece mobilizării se poate realiza în con tură din Hunedoara şi Deva, că la Muzeul judeţean. nia, ţara mea“.
tara. tinuare doar prin muncă politică minelor culturale din Densuş, Bo-
Angajamentul iniţial al întreprin susţinută. Diversificarea formelor şorod, Gurasada ş.a. EXPOZIŢIE DOCUMENTARA
derii de sere legumicole Sîntandrei ei apare astfel necesară în conti CENACLUL FLACĂRA La Casa de cultură din Deva EXPOZIŢIE
era să realizeze suplimentar 25 to nuare şi de aceasta şi-a dat seama LA HUNEDOARA ŞI HAŢEG La Galeriile de artă ale fondu
ne de legume. „în condiţiile cind şi biroul organizaţiei de partid de s-a deschis săptămîna trecută o
de la fiecare dintre noi se cer e- aici. în cursul zilei de ieri, 21 martie expoziţie istorică documentară — lui plastic din Deva s-a deschis
forturi sporite pentru refacerea e- a.c., Cenaclu! Flacăra al Tineretu „70 de ani de lă marea răscoa expoziţia de pictură a artistului
conomiei lovite de calamitate — ne CORNEL ARM EA MU lui Revoluţionar a prezentat la Clu- lă a ţăranilor din România". plastic devean Gheorghe Pogan.
spunea tovarăşul Balog Radu, di ION CIOCLEI
ÎNTRECERILE DIN ETAPA bal” Deva). ; Solişti instrumentişti :
JUDEŢEANĂ, SUB SEMNUL UNUI loou! I — Dorin Bogdea, Grup şco
lar metalurgic Hunedoara ; locul II
RÎDICAT NIVEL ARTISTIC
— Cornel Bolcu, Grup şcolar me
canic Gurabarza ; locul III — Ştefan
Pe scenele caselor de cultură din Crîsnic, Liceul de mecanică Deva.
Petroşani, Deva şi Orăştie s-a des Solişti muzică populară : locul I —
făşurat în săptămîna trecută faza clubului muncitoresc din Gurabarza, tui festival, închinat sărbătoririi In şoara formaţii şi grupuri corale ale Adriana Boşorogan, Liceul de chi
judeţeană a concursului de teatru, cooperativei meşteşugăreşti „Reteza- dependenţei de stat a României. aceloraşi studenţi din Reşiţa. Juriul mie Deva ; locul II — Florin Isma-
montaje literar-muzical-coregrafice şi tul'Ldin Haţeg, cooperativei de con Studenţii judeţului nostru şi-au □ desemnat, apoi, la faza teatrală liciuc, Grup şcolar metalurgic Hu
recitatori din cadrul Festivalului na sum Orăştie, căminelor culturale din demonstrat încă o dată potenţialul de la Tirgu Mureş, piesa „Surpa
ţional „Cîntarea României". Nivelul Răchitova, Burjuc, Vălişoara, Ribiţa, artistic de înaltă valoare, rod al rea" de George Negraru (I.M. Pe nedoara ; locul III — Vasile Magda-
lina, Grup şcolar mecanic Gurabar
artistic ridicat la care s-au prezen 'Dineu Mic, Boşorod ş.a. muncii, al priceperii şi simţului ar troşani), iar pentru secţiunea publi
za şi Eugenia Mihăescu, Şcoala
tat pe scenă formaţiile in această tistic. cistică de la laşi studenţii petroşă- generală Orăştie. Recitatori : locul
fază a demonstrat convingător din ÎN ÎNTRECEREA SCENICĂ, Juriul festivalului, alcătuit din per neni Emil Rada, Gabriela Izvercea- I — Felicia Trifan, Liceul „Avram
partea interpreţilor şi instructorilor STUDENTil JUDEŢULUI NOSTRU sonalităţi remarcabile ale vieţii cul rru şi loan Velica.
interes, dăruire şi ambiţia de a re AU DEMONSTRAT UN POTENTAL turale din ţara noastră, a selecţio O notă foarte bună a fost acor lancu" Brad ; locul li —- Silvan June,
Şcoala generală Simeria, Mariana
prezenta cit mai bine localitatea, ARTISTIC DE VALOARE DEOSEBITĂ nat pentru faza republicană —- dată conducerii Institutului de sub- Alimpescu, Liceul nr. 1 Hunedoa
întreprinderea sau instituţia lor.
Bucureşti — formaţia de muzică u- ingineri din Hunedoara, consiliului ra ; locul III — Dorina Toa-
în urma desfăşurării acestor ade Vineri s-a desfăşurat la Hunedoa şoară „Diamantele negre" (Petro A.S.C. pentru asigurarea remarca der, Liceul de construcţii Deva.
vărate recitaluri, urmărite do un nu ra, în sala „Siderurgistui", faza zo şani), brigada artistică de agitaţie a bilelor condiţii de desfăşurare a fes Teatru : locul I —■ Liceul real uman
meros public, juriul judeţean a acor nală studenţească a Festivalului na studenţilor din Hunedoara, soliştii tivalului puse la dispoziţia partici Petroşani ; locul li — Liceul real
dat următoarele premii : Premiul I ţional .„Cîntarea României". In aceas folk Constantin Ştiru, Mircea Popo- panţilor. (ŞTEFAN COSTEA — co uman Haţeg ; locul III — Liceul nr.
— Şcoala populară de artă Petro tă nouă'etapă de prezentare a ac viciu, Alvaro Diaz, toţi din Petro respondent). 1 Hunedoara. Brigăzi artistice : lo
şani ; Premiul II — Casa de cultu tului cultural-studenţesc, reprezen şani. cul I — Liceul de construcţii Deva;
ră a sindicatelor Petroşani şi Tea tanţii centrelor universitare Reşiţa, Pentru faza republicană de la NUMEROASĂ PARTICIPARE LA FAZA
locul II — Liceul real uman llia; lo
trul popular din Hunedoara ; Pre Petroşani şi Hunedoara, integraţi în Cluj au fost selecţionate ansamblul JUDEŢEANĂ A ÎNTRECERII ELEVILOR III — Liceul sanitar Hunedoara.
cul
miul III — Casa de cultură Deva ; efortul general al întregului popor de dansuri „Rusca" al Institutului de Montaje literar-muzicale : locul I
Menţiuni — Căminul cultural Geoa- pentru depăşirea momentelor grele subingineri din Hunedoara şi forma In trei localităţi ale judeţului, De — Liceul industrial de construcţii
giu. La secţia teatru de păpuşi, Pre cauzate de seismul de la 4 martie, ţia de dansuri a viitorilor subingineri va, Hunedoara şi Petroşani s-a des Deva ; locul II — Liceul energetic
miul I a fost obţinut de teatrul de au dat o amploare deosebită aces din Reşiţa, pentru faza de Ia Timi făşurat faza judeţeană a întrecerii Deva ; locul III — liceele real uman
păpuşi al Casei de cultură din Hu artistice a elevilor din şcolile hune Petroşani şi nr. 2 Hunedoara. Dan
nedoara. dorene. După reuşite evoluţii, ur suri populare : locul I — Grup şco
Dintre formaţiile de montaje lite mărite de un mare număr de spec lar metalurgic Hunedoara ; locul II
rar-muzical-coregrafice Premiul I a tatori, juriul judeţean ai festivalu — liceele de mecanică Gurabarza
fost acordat Casei de cultură din lui a stabilit următoarea clasifica şi mecanică Deva ; locul III — Li
Deva, Premiul II Clubului sindicate re : Coruri : locul II — Liceul nr. 2 ceul de chimie Orăştie şi Liceul nr.
lor din Simeria şi Premiul III Casei Hunedoara ; locul III —Liceul „De- 2 Deva. Muzică cultă : locul I —
de cultură a sindicatelor din Petro cebal" Deva şi Liceul real uman Sorin Barcu şi locul II — Antoniu
şani, iar recitatorului Marcel Popon. Petrila. Grupuri vocale : locul I — luga, ambii de la Liceul „Decebal"
din Orăştie Premiul I. Liceul de construcţii Deva ; locul Deva.
Duminică, la Casa de cultură din II — Grupul şcolar metalurgic Hu
Călan a avut loc întrecere judeţea nedoara ; iocul III — Liceul real UN FRUMOS SUCCES AL CORULUI
nă a brigăzilor artistice. Dintre nu uman Petroşani ; Tarafuri : locul I DIN ORĂŞTIE
meroasele echipe participante, se — Grupul şcolar mecanic Gura
lecţionate în fazele precedente, ju barza ; locul li — Liceul de meca in cadrul manifestărilor cultural-
riul a acordat următoarele premii : nică Deva ; locul III — Grupul şco artistice ale Festivalului naţional
Premiul I — brigada artistică a Clu lar metalurgic Hunedoara. Dans „Cîntarea României", la Casa de
bului muncitoresc din Vulcan ; Pre modern : locul I — Liceul „Dece- cultură din Năsăud a avut loc re
miul II — i. P. E. G. Deva şi bal" Deva ; locul II — Grupul şco uniunea corală „Doina someşeană",-
căminul cultural Cîmpu lui Neag ; lar metalurgic Hunedoara ; locul III la care şi-au dat concursul nume
Premiul III — caselor de ouL — Şcoala generală Orăştie. Dans roase formaţii corale din ţară. Par-
tură Hunedoara şi Geoagiu-Băi şi tematic : locul I — Liceul metalur ticipînd la această prestigioasă în
cooperativei „Deservirea" din Lu gic Călan ; locul 11 — Grup şcolar trecere, evoluţia corului din Orăştie
peni ; Menţiuni— brigăzilor de Ia mecanic Gurabarza ; locul III — Li (dirijor prof. loan Popa) a fost una
întreprinderea „Victoria" Călan, I.I.L. ceul nr. I Hunedoara ; Muzică fo!k: nim apreciată de public şi specia
Simeria şi Căminului cultural Topli- locul I — Marius Pienaru (Petro lişti, corul fiind distins cu Trofeul
ţ-a. O bună prezenţă in concurs au şani) ; locul II — Sonia Bîrsan şi şi Diploma reuniunii corale „Doina
mai avut brigăzile artistice ale Alin Diaconu (liceele llia şi „Dece- someşeană".