Page 4 - Drumul_socialismului_1977_03

.r^Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6
'„,-r -‘»-

$?&£$&
Ncp- «*****» *%r***KCrm ^mLu
SPORITĂ^, ■|., > iSi ig©Bi®rro§ăr©Q energiei electrice—■*<
.?¥ . » : -v, •.:
rarii răspundere a tuturor colectivele

CONTROLUL CALITĂŢII PRODUSELOR STOP ORICĂREI SUR!

vastă acţiiyie preventivă, menită să creeze N I C I U N K I L O W i
La noi în ţară, ca pretutindeni în lume, ‘problema economisirii
atitudine de masă împotriva abaterilor de ia calitate energiei electrice se pune cu acuitate. Dezvoltarea fără precedent a
economiei naţionale şi în acelaşi timp limitarea resurselor naturale de
materii prime şi — ca urmare — creşterea continuă a costurilor lor,
ca şi unele aspecte de risipă, de utilizare iraţională, defectuoasă, a
— Vă propunem tă incepem con­ documentaţiilor tehnice; Reasigu­ cu... controlorii de calitate, ştiut
vorbirea noastră prin a face o rarea celor mai bune . condiţii de fiind că specializarea şi competen­ combustibililor şi energiei electrice — impun măsuri energice privind
utilizarea, gospodărirea şi economisirea energiei electrice.
caracterizare succintă a anului ambalare, depozitare, manipulare şi ţa lor sînt pârghii însemnate în e- La Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din 27-28 decembrie D
1976, fireşte din puiictul de vede­ transport; neînsorierea In contrac­ xercitarea atribuţiilor ce le au. 1976, secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU,
re al calităţii produselor realizate te a unor clauze clare privind ca­ Acţionăm cu toată tăria pentru a sublinia : „Se impun măsuri serioase pentru reducerea consumului de cantil
In judeţ. litatea produselor ; chiar slaba extinde controlul de calitate pe flu­ combustibil şi energie cu cel puţin 10-15 la sută faţă de prevederile
— Primul an al cincinalului re­ preocupare şi exigenţă a organelor xul de producţie, pentru a-i asigu­ actuale din plan, precum şi o valorificare superioară a petrolului şi
voluţiei ştiinţifice şi tehnice a în­ de control, care lasă uneori să ia­ ra caracter preventiv, nu constata- gazelor. Numai astfel vom putea evita majorarea preturilor energiei
semnat şi un simţitor salt calita­ să pe poarta fabricii produse de tiv, pentru a crea opinie sănătoa­ şi produselor petroliere". U
tiv în activitatea majorităţii unită­ slabă calitate. Mai precis, aseme­ să, de masă împotriva abaterilor Este, aşadar, de datoria fiecărui om al muncii, a fiecărui cetăţean, acea st
ţilor economice din judeţul nostru. nea deficienţe am întâlnit La : Ţesă- de la calitate. Punem accent pe a- de a acţiona cu maximă grijă şi răspundere în această amplă acţiu­
Incepînd cu oţelul şi cărbunele, toria de mătase Deva, în unităţile signrarea ritmicităţii producţiei, cu- ne de interes economic şi social, de a gospodări cu chibzuinţă energia
eontinuînd cu prefabricatele, arti­ industriei locale, la „Vidra" Orăş- noscîwdu-se că graba, munca în a- electrică. Posibilităţi sînt multiple, atit in unităţi economice şi insti­
colele din mase plastice, produsele tle şi în industria laptelui, uneori salt la sfirşit de perioadă pentru tuţii, pe şantiere, în toate compartimentele muncii productive, ca şi
alimentare, firele sintetice şi ţesă­ la CDS.H., la Centrala cărbunelui îndeplinirea planului generează în fiecare gospodărie individuală.
turile — tuturor li s-au îmbunătă­ Petroşani, „Victoria" Călan, „Vî&co- produse slabe calitativ, rebuturi, ale
ţit parametrii calitativi. In mod de­ za“ Lupeni, „Marmura" Simeria. căror remedieri — cînd se mai
osebit aş sublinia că a crescut pon­ pot face I — înseamnă cheltuieli în
derea produselor de calitate supe­ plus. ECONOMISIND SÂPTÂMiNAL «f
rioară la C.S. Hunedoara, I.U.M. Convorbire cu tovarăşul GHEOR- — Asemenea preocupări au con­
Petroşani, I.M.C. Bîrcea, I.I.L. Si- GHE RESIGA, inspector şef al In­ tinuitate in timp. Putem vorbi, I KWh Ici
meria, care au şi asimilat şi intro­ spectoratului judeţean pentru con­ credem, de primele semne bune
dus în fabricaţie noi mărci de o- ale anului 1977. deoare
ţelu.ri, utilaje pentru industria ex­ trolul calităţii produselor ■— Perioada scursă din acest an ÎN FIECARE DIN LOCUINŢELE NOASTRE, electrif
tractivă, elemente din prefabricate, ne îndreptăţeşte să afirmăm că
diverse produse alimentare. A fost problema calităţii este măi bine şi deţi ci
intensificată activitatea organelor — In lumina Programului parti­ 'mai serios privită, că ea devine tot Intr-un an s-ar realiza necesarul
de control tehnic al calităţii, im- dului, a hotăririlor Comitetului mai mult o cauză generală de pres­ prin c«
primindu-i-se un caracter mai ac­ Politic Executiv, din 18 februarie tigiu şi mîndrie muncitorească, pa­
tiv, concret şi preventiv, accenfu- a.c., a indicaţiilor date perma­ triotică în toate colectivele de k ENERGIE ELECTRICA ficaie i
îndu-se controlul pe faze de fabri­ nent de secretarul general al parti­ muncă. De pildă, în noiembrie, pe o înali
caţie. dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, lista refuzurilor calitative la be­
— Desigur, in activitatea dv., a se impun măsuri ferme, exigente neficiari erau 20 de întreprinderi, PENTRU FUNCŢIONAREA TIMP DE
corpului de inspectori pe care-l pentru îmbunătăţirea în continuare în decembrie 15, in ianuarie 9, în
conduceţi, aţi depistat şi uncie în­ a calităţii produselor. Spre ce re­ februarie vor fi şi mai puţine. Nu
călcări ale indicatorilor de calitate. pere anume vă gîndiţi să acţio­ apar pe listă Centrala cărbunelui
8
A
— Din păcate mai există şi ase­ naţi în această privinţă ? Petroşani, „Victoria" Călan, I.U.M. 1Î11 LUNI '-P- - BÎ&CEA SAU
menea cazuri. Ele sînt generate — Este limpede că îmbunătăţirea Petroşani, C.S.H., „Marmura" Si­
mai cu seamă de cauze interne din necontenită a calităţii produselor meria. Şi exemplele pot continua.
fiecare unitate. Concret, acestea se constituie un obiectiv fundamental, In lumina exigenţelor stabilite de A C.S.HUNEDOARA
numesc : introducerea în fabricaţie o cerinţă de importanţă vitală a e- Congresul al Xl-lea, conducerilor
a unor produse ale căror tehnolo­ conomieî noastre naţionale, o sar­ de întreprinderi, organelor de con­
gii nu au fost suficient de temei­ cină de permanentă actualitate trol, fiecărui angajat le revin sar­
nic fundamentate ; trecerea la pro­ pentru fiecare colectiv de .muncă, cini însemnate în întronarea spiri­
ducţia de serie fără asigurarea pentru fiecare om al muncii. Aşa­ tului de fermitate şi răspundere în
locurilor de muncă cu materii pri­ dar, ridicarea calităţii produselor faţă de calitatea produselor.
me, materiale, S.D.V.-uri, aparatu­ se detaşează într-o prioritate a MUNCITORI, INGINERI, TEHNICIENI DIN consun
ră de măsură şi control ; acorda­ priorităţilor pentru fiecare unita­ Convorbire realizată de
rea de derogări de la prevederile te. Noi am început această acţiune GH. I. NEGREA COMBINATUL SIDERURGIC HUNEDOARA !
în luna ianuarie şi în primele două decade Ia-
— Sînt, intr-adevăr, probleme — titate t
I N V E Ş T I Ţ I I L B ii recunoaşte ing. Gheorghe Mihala- din luna februarie a.c. aţi depăşit consumul de
che, de la compartimentul investi­
în termen, economice, de calitate timp demersurile necesare. Au in­ energie electrică planificat cu 5 546 009 KWH.
ţii al centralei. Noi am făcut la
tervenit însă unele cauze obiecti­ Cu această cantitate de energie electrică
ve care ne-au stânjenit oarecum consumată în plus se puteau produce
(Urmare din pag. 1) tru asigurarea tuturor condiţiilor de preocupările, am revenit şi, In a-
atacare a lucrărilor — amplasa­ ceste zile, situaţia e pe cale de re­ 90 000 TONE LAMINATE FINITE
tăţii sale din acest an. Din totalul mente, documentaţii, finanţări — zolvare. E drept că puteam fi şi Comunişti, siderurgişti din marele combinat Cîl
de 116 lucrări prevăzute în planul iar constructorul a slăbit colabora­ noi mai operativi şi mai insistenţi,
pe 1977, pentru 33 lipsesc docu­ rea cu aceşti factori, aşteptînd prea puteam colabora mai strâns cu hunedorean ! Uniţi-vă eforturile pentru a răs­ toate c
mentaţiile, din care 6 în trimes­ mult, totul, de la ei. proiectantul şi cu constructorul. care se
trul I, 74 de lucrări nu sînt încă Cum priveşte principalul benefi­ Ieşind foarte curând avizarea obi­ punde cu cinste chemării partidului de a stăvili
finanţate iar pentru 11 nu sînt eli­ Echrlibr,
berate amplasamentele. Această sta­ ciar — Centrala cărbunelui Petro­ ectivelor, aflîndu-ne şi noi mai consumul exagerat de energie electrică I
re de lucruri a fost generată, în şani — această situaţie, având tn mult şi mai aproape de constructor, Acţionaţi prin toate mijloacele tehnico-economice utilaje !
bună măsură, de unele cauze obiec­ vedere cerinţele sporite ale econo­ cu ajutor mai concret, mai substan­
tive, dar nu-i mai puţin adevărat miei naţionale de cărbune şi cocs ţial decât până acum, sperăm ca si­ şi politice în scopul încadrării stricte în pe seci
că nici proiectantul nu s-a gră­ metalurgic, obiectivele In atenţie tuaţia să se îmbunătăţească simţi­ m
bit cu elaborarea noilor proiecte, (cele trei preparaţii) venind toc­ tor şi foarte repede. consumurile planificate !
nici beneficiarul nu a insistat su­ mai In întâmpinarea acestor exi­
ficient la organele competente pen­ genţe economice ? DUMITRU GHEONEA
In întimpinarea Congresului consiliilor de conducere ale unităţilor agric

P
%
% s / / ,Vr '//X " r ■< * / ■y'Zy în livezi—se impun
Toate eforturile subordonate impulsionării din experienţa unităţilor
lucrărilor agricole de primăvară agricole fruntaşe Ridicarea potenţialului energice la lucrările c
moderni:
facem
productiv
al
Obţinerea în acest an a unor pro­ şi la gospodăriile populaţiei. Pe cul­ livezilor reprezintă unul din obiecti­ 20 de ha plan
ducţii sporite la toate culturile — turile însămînţate in toamnă s-a fă­ vele de maximă însemnătate cuprin­ necesari i-ara
imperativ de maximă însemnătate cut fertilizarea fazială cu îngrăşă­ se în programele de dezvoltare a şl-i avem strai
desprins din cuvintarea secretarului minte azotate. Pînă la includerea iu- CAP. Pricai: 41058 kg sfeclă de zahăr la hectar agriculturii judeţului nostru. Pentru suprafaţa destir
general ai partidului, tovarăşul crării respective au rămas mai pu ţin înfăptuirea acestei sarcini se impune făcut lucrările
Nicolae Ceauşescu, la Consfătuirea do de 1 000 ha. ca. încă de pe acum în plantaţii să solului, arat, o
lucru de la C.C. al P.C.U. din 27—28 In ceea ce priveşte asigurarea se­ tă. Tractorişti Petru Mezei, Dumitru fie efectuat un volum sporit de lu­ cu gunoi de gr
decembrie 197G — reprezintă o preo­ minţelor, majoritatea cooperativelor In unitatea noastră, sfecla de za­ crări. Iată cîteva aspecte oglindind condiţiile pentri
cupare de căpetenie a conducerilor hăr ocupă un ioc de seamă in struc­ Orăşan şi Ion Cucea au dovedit deo­ modul de desfăşurare a acţiunilor dernizare să sr
şi-au
cantităţile
de
cooperativelor agricole din raza con­ agricole legume preluat plante de nutreţ tura culturilor şi a veniturilor bă­ sebită răspundere faţă de calitatea stabilite în pomicultură. vel calitativ su
şi
porumb,
siliului intercooperatist Haţeg. Ca care le-au fost repartizate. neşti, avînd un grad ridicat de ren­ lucrărilor. De asemenea, cooperato­ Gheorghe Vrînceanu, inginer şef deplin. Tot în
rii Coriolan Măniuţ, Ion Fulger, Lăi-
urmare a grijii dovedite de coopera­ tabilitate. producţia medie obţinută la C.A.P. Sarmizegetusa : „Unitatea cu sprijinul O
tori şi mecanizatori faţă de soarta Fiecare unitate are întocmite pro­ în anul trecut a fost de 41 058 kg ţă Măglas, RomulUo Lupşor, Aurelia noastră are 181 ha ocupate de li­ strul o casă d
recoltei celui de al doilea an al grame concrete de lucru privind la ha. Cultura am amplasat-o după Ştire, Lenuţa Buriţescu, Maria Davi- vezi, din care 58 ita în sistem inten­ mentarea cu ai
actualului cincinal, pe întreaga su­ desfăşurarea lucrărilor agricole de grîu. Terenul respectiv a fost arat desett, Viorei Voina, Gheorghe Strâ- siv. pentru anul 1977 am prevăzut să mentelor fltosar
prafaţă de aproape 4 ooo hectare, primăvară. Cu mijloacele mecanice in vară şi apoi toamna. Primăvara uţ şi alţii au obţinut producţii supe­ modernizăm 32 ha la brigada din tru pesticide şi
care va fi insâminţată in această de care dispunem avem posibilitatea s-au efectuat două discuiri, două rioare mediei Înregistrate pe coope­ Zeicani. Lucrările au demarat cu in­ fructe.
primăvară cu porumb, cartofi, legu­ şă efectuăm plantatul cartofilor şi treceri cu nivelatorul şi apoi o lu­ rativă. tensitate la defrişări şj nivelări. Te­ Fireşte, nu si
me şi plante de nutreţ, au fost e- semănatul porumbului în cel mult crare cu combinatorul şi tăvălugul. Pe baza experienţei acumulate, renul respectiv va fi scarlficat şi se erările curente
fectuate arături din toamnă. 12 zile bune de lucru în cimp. Fertilizarea s-a făcut cu 400 kg sub­ pregătim temeinic recolta acestui an, vor face gropile necesare — 11 000 — fertilizarea, r
O atenţie aparte se impune să a- stanţă- activă ia ha, îngrăşămintele aplicînd o tehnologie care să asigu­
In perioada de iarnă s-ău desfăşu­ cordăm lucrărilor de îmbunătăţiri în vederea îndesirii plantaţiei. In tăierile".
rat o scrie de acţiuni menite să asi­ funciare, avînd prevăztite peste 0 000 fiind incorporate în sol la pregătirea re o recoltă de peste 50 tone sfe­ afară de utilajele mecanice, zilnic Speranţa Cră-
gure ridicarea potenţialului produc­ terenului, o parte din azotat s-a apli­ clă de zahăr la ha. Terenul desti­ participă la acţiunile planificate in fermei pomL-h'
care
tiv al pămîntului. Din cele peste 540 hectare pe pentru trebuie făcute rea- cat odată cu semănatul. insămînţării nat culturii respective a fost arat de cadrul fermei pomicole cite 35—40 na : , „Noi'
combate­
desecări,
menajări
hectare'pe care s-a prevăzut să ad­ rea eroziunii soiului, curăţiri şi fer­ Ia timp — respectiv în prima decadă două ori şi fertilizat cu cite 30 tone de cooperatori. O problemă încă ne­ crărl de m
ministrăm amendamente calcaroase, tilizări de pajişti. De asemenea, sint a lunii aprilie — şi de calitate i s-a gunoi do grajd la ha. De asemenea, rezolvată este procurarea pomilor, nul trecut. Ne'
lucrarea este realizată pe mai mult în curs de modernizare livezile acordat maximă atenţie. Folosind cî- avem procurate ingrăşămintele chi­ respectiv a prunilor, pentru care nu de eliminarea e
de 250 ha. Cantităţi mai mari de do- te 11 kg săminţă la ha, am asigurat mice necesare, care vor fi adminis­ avem încă repartiţie. de pe toate
lomită u fost transportate la C.A.P. C.A.P. Unirea şi Haţeg. Deoarece o densitate de 80 000 plante la unita­ trate odată cu lucrările de pregăti­ Paralel cu acţiunile amintite s-au construcţia unu-,
Kilvaş, Uiu Bărbat, Ci vadea, Pui, Bă- timpul este destul de înaintat, iar tea de suprafaţă. re a terenului. Lucrările cuprinse în efectuat cite două stropiri în livadă, zarea unei sur
rezultatele
la
lucrări
răşti si Nucşoara, urniind ca in cel putem considera aceste satisfăcătoare, nu îm­ Ic tehnologic, producţiile ce trebuie ob­ s-au terminat tăierile în plantaţia in­ vadă clasică. O
mai scurt timp să fie împrăştiată Ca lucrări de Întreţinere s-au e- ţinute şi modul do retribuire sînt tensivă. s-au administrat îngrăşămin­ încă semne de
si încorporat ă in soi odată cu ară­ preună cu conducerile C.A.P. şi cu fectuat o praşilă cu cultivatorul, ur­ cunoscute de către cooperatori şi te complexe şi 290 tone gunoi de rarea apei pen’
tura de primăvară. Zilnic se efec­ sprijinul organizaţiilor de partid vom mată de o lucrare cu freza şi apoi mecanizatori, ele formînd obiectul grajd. Pe o bună parte din supra­ sanitare. Deşi t
tuează transportul în cimo a cite face o mobilizare masivă a locui­ o altă praşilă mecanică. Manual s-au dezbaterii in adunările generale ale faţă s-a făcut şi săpatul în jurul duri în planul
45—5o tone amendamente calcaroase. torilor satelor ia realizarea acţiu­ făcut două praşile şl un plivit. Re­ cooperatorilor. Urmărind îndeaproa­ pomilor. Avem prevăzut ca în a- să găsim o st
Pentru ridicarea fertilităţii solului au nilor respective, întîmpinind cu re­ coltatul s-a realizat conform grafi­ pe starea terenului şi pe măsură ce ceastă primăvară să înfiinţăm o încă din acest
fost duse, cu prioritate pe terenu­ zultate lot mai bune în muncă n- cului stabilit cu beneficiarul, in luna se zvîntă vom trece la efectuarea plantaţie de dud pe 5 ha. în care o recoltă sporii
rile destinate cartofilor si legumelor, propiatul Congres al agriculturii octombrie, incheindu-se într-un timp lucrărilor de pregătire în vederea scop pe terenul respectiv s-au trecut unitatea
insămînţării.
peste 10 000 tone gunoi de grajd. Cu noastre socialiste. ' destul de scurt, respectiv în două transportat 25 • tone dolomită şi 100 milioane lei d
rezultate mai bune la fertilizări se săptămîni. tone gunoi de grajd, urmîiid ca în ducţiei de fruc
prezintă cooperativele agricole din Ing. IOAN MEDP.EA Cooperatorii şi mecanizatorii, care IOAN DRAGAN cel mai scurt timp să facem şi des- întreaga atenţie
n- rea. Haţeg. SilvaŞ şi Pui. Conduce­ preşedintele sint retribuiţi in acord global, pe preşedinte fundatul". de sezon în ii\
rile cooperativelor' se preocupă de tona de produs, au depus eforturi Ion Vasiescu, Inginer sef la C.A.P. tizate pe memt
transportul întregii cantifătii de gu- Consiliului intercooperatist susţinute pentru a aplica în cele EUGEN LĂ2ARESCU Ttomoşel : ,,In programul de dezvol­ rile efectuîndu-
sioi existente in fermele de animale Haţeg, director ci S.M.A. • mai bune condiţii tehnologia stabili­ inginer şef Ia C.A.P. Pricaz tare a pomiculturii avem stabilit să