Page 43 - Drumul_socialismului_1977_03

DRUMUL SOCIALISMULUI O NR. 6163 O MARŢI, 29 MARTIE 1977 Pag. 3

\
ŞAPTE DECENli DE LA MAREA RĂSCQk.Ă
Crearea P.S.O.M.R.—eveniment de deosebită însemnătate
A ŢĂRANILOR PIN ROMÂNIA

pentru mişcarea muncitorească şi socialistă din ţara noastră Presa românească din

în transformările profunde pe Partidul Social-Democrat al Mun­ cialiste, Partidul Comunist Român
oare istoria patriei le-a cunoscut, citorilor din România a marcat este forţa politică prin » cărei ac­ Transilvania şi răscoala
In toate realizările noastre actua­ totodată, un moment distinct in ţiune năzuinţele ce i-su insuflo-
le, în pasiunea, hărnicia şi perse- istoria proletariatului român, uni- ţit pe întemeietorii partidului mun­ Cauzele răscoalei de la 1907 au niei, in Oltenia şi în Muntenia
verenţa cu care întregul poipor ficîn.du-1 sub aspect organizatoric, citoresc ou 84 de ani in urmă au au fost de ordin local ci s-a-u re­ Îndeosebi in Muntenia, unde ţără­
sub conducerea partidului constru­ conferindu-i un organ politic con­ fost nu numai îndeplinite, dar şl găsit în toate provinciile locuite nimea a început să prădeze cu ţi
ieşte societatea socialistă multila­ ducător care i-a sistematizat şi considerabil depăşite. Ridicarea po­ de români. In acest larg spirit de mal mare furie ca in Moldova C_j
teral dezvoltată, descifrăm şi con­ clarificat programul de acţiune in porului muncitor La rangul de de­ solidaritate, presa românească din G-uvernul mai anunţă că ministere*
tinuitatea unui ideal, zelul şi cu­ conformitate cu principiile mate­ ţinător aii întregii puteri şi stăpân Transilvania a devenit în primă­ de război a adoptat un pLan de o-
tezanţa premergătoare. în condiţii, rialismului dialectic şi istoric şi al propriei soa-rte, desfiinţarea vara lui 1907 exponenta gindurilor peraţiune a trupelor ca şi în timp
deseori vitrege, s-a pregătit şi s-a ale socialismului ştiinţific. Referin- pentru totdeauna a exploatării şi şi atitudinii maselor populare. In de campanie".
transmis un proiect de viitor, pro­ du-se ia acest moment, secretarul asupririi omului de către om, pre­ majoritatea lor, ziarele din Tran­ In afară de presa de tradiţie, zi­
iect perfecţionat şi îmbogăţit con­ general al partidului preciza, cu facerea radicală a întregii struc­ silvania publică corespondenţe, te­ arele tinere se ocupă şi ele de răs­
tinuu, devenind forţa de edificare prilejul aniversării a 50 de ani turi economice a ţării şi făurirea legrame, relatări despre desfăşura­ coală. Ziarul „Ţara Oltului", cano
a unei societăţi umane, echitabile de la crearea P.C.R. : „Dezvolta­ unei economii moderne, bazată pe rea răscoalei, operaţiunile militare apărea la Făgăraş, scrie sub titani
civilizate. rea mişcării muncitoreşti şi răspîn- dezvoltarea intensă a industriei, şi comentarii critice pe marginea „Răscoala ţăranilor din România* :
Crearea cu 84 de ani în urmă dirca ideilor socialismului ştiinţi­ transformarea culturii In bun ai evenimentelor. Remarcabilă este „„.ţăranii din frumoasa Moldovă,
a Partidului Social-Democrat al fic au dus la formarea în 1893 a întregului popor, ridicarea conside­ adeziunea sufletească faţă de gestul ţara mândră a lui Ştefan cel Mana
Muncitorilor din România, eveni­ Partidului Social-Democrat al Mun­ rabilă a nivelului de trai şi civi­ curajos, eroic al ţărănimii, fapt iz­ şi a vitejilor lui, care sute de ani
ment major în constituirea unui citorilor din România. Deşi a ac­ lizaţie, dobindirea unei reale inde­ vorât din analogia cu situaţia ţă­ a-u înfrânt puhoiul de hoarde bar­
creşterea
minunat ideal, a însemnat pentru tivat numai 6 ani, datorită trecerii pendenţe a şi prestigiului fără prece­ ranilor din Transilvania, provincie bare, apărând pă-mîntul stră-moşese
internaţional
dent
mişcarea muncitorească şi socialistă unor fruntaşi do partea burgheziei, din care 87 la sută era formată ou sîngele lor scump, s-au răscu­
din ţara noastră o treaptă dar în Partidul Social-Democrat al Mun­ al ţării sînt rodul luptei revolu­ din ţărani, majoritatea săraci. lat în contra arindaşilor şi a cioco­
acelaşi timp şi un început. ..Anul citorilor din România a marcat un ţionare desfăşurate de clasa mun­ întreaga desfăşurare a evenimen­ ilor, a boierilor mari proprietari.
1898 este anul naşterii detaşamen­ moment deosebit în lupta politică citoare, de masele largi populare telor poate fi urmărită pas cu pas Moşneanul pămîntului sau taipa ţă­
tului revoluţionar, de avangardă a clasei muncitoare". sub conducerea partidului. în presa din Transilvania. La înce­ rii, cum să zice ţăranul din Româ­
al clasei muncitoare din România. Astfel, chiar dacă P.S.D.M.R. a Aniversarea a 84 de ani de la put, cîteva informaţii despre une­ nia, n-are nici o palmă de pămirut
Iată de ce putem spune cu deplin avut o existenţă relativ scurtă, crearea P.S.D.M.R. constituie nu le tulburări, după care spaţiul a- E robul, e sclavul ciocoiului şi a)
temei — arăta tovarăşul NICOLAE semnificaţia acestei existenţe de­ numai un prilej de cinstire a tra­ cordat răscoalei creşte pe zi ce tre­ arînda.şului pe păm-întul dezrobit tfi
CEAUŞESCU — că adevăratele în­ păşeşte covîrşitor durata ei, prin diţiilor glorioase, dar şi de rele­ ce. Astfel, „Telegraful român* apărat cu sîngele său eroic şi nevi­
ceputuri ale Partidului Comunist aşezarea mişcării socialiste, chiar vare a răspunderilor ce ne revin scrie : „Ştirile sosite din regatul novat".
Român — care continuă cele mai dacă cu inevitabile neclarităţi şi pentru continuarea şi dezvoltarea român sînt îngrijorătoare. în Mol­ Dar dintre numeroasele articol
acestor tradiţii. Cu atît mai mult
înalte tradifii de luptă ale poporu­ inconsecvenţe, pe temeiul învăţă­ se pune această cerinţă in con­ dova a izbucnit o răscoală ţără­ apărute în această perioadă in pre­
lui îşi are rădăcinile împiîntate turii marxiste, a cărei răs- nească, care ia dimensiuni tot mal sa din Transilvania, s-a remarcai
adine în mişcarea muncitorească, pîndire şi asimilare devenise cu­ diţiile actuale, cînd în faţa po­ mari. Ţăranii în cete mari atacă cel al iui Parteniu Cosma, din
porului nostru se află grandioase­
socialistă din a doua jumătate a rentă în ultimul deceniu al seco­ le obiective ale făuririi societăţii locuinţele arendaşilor de moşii, le „Gazeta Transilvaniei", prin com­
secolului trecut — coincid cu în­ lului trecut. Aducerea in ţară şi, devastează, jefuiesc, hat, dar nu petenţa şi spiritul său ontic. Isto­
dezvoltate
ceputul activităţii partidului mun­ mai ales, traducerea unor lucrări socialiste multilateral comunism, ca­ şi omor, şi cînd vin somaţii din par­ ricul Nicolae Iorga a apreciat ar­
ale
înaintării spre
citoresc călăuzit de teoria revolu­ de bază ale lui Marx şi Engels. re au fost stabilite de Congresul tea armatei răspund cu acte ele ticolul drept un „straşnic rechizi­
ţionară marxistă, creat cu 8 de­ activitatea publicistică şi de pro­ al XX-loa, de Programul partidu­ volnicie". Şi in continuare, se dez­ toriu", şi a fost reprodus in revis­
cenii în urmă". pagandă a socialiştilor români au lui. văluie cauzele : „..fără motiv răs­ tele „Voinţa naţională" şi „Croni­
Acest eveniment a însemnat în avut pentru orientarea şi stimu­ întreaga experienţă a luptei re­ coala ţărănească nu s-a făcut nici­ ca". După concepţia autorului, cau­
acelaşi timp o treaptă, întrucit larea mişcării muncitoreşti de la voluţionare învederează că cheză­ odată şi nu se va face. Trebuie că zele răscoalei trebuie căutate în is­
mişcarea muncitorească avea deja noi o influentă hotărîtoare. şia înaintării neabătute pe calea i-a ajuns cuţitul la os bietului ţă­ torie şi mai ales in aplicarea de­
un trecut, o tradiţie chiar. Prima Făurirea, in 1921, a Partidului socialismului şi comunismului o ran din Moldova, dacă s-a cugetat fectuoasă a reformei de la 1864.
asociaţie muncitorească, Casa de Comunist Român, prin transfor­ constituie întărirea continuă a ro­ să-şi facă singur dreptate — dacă Aceasta deşi l-a împroprietărit pe
ajutoare şi prevederi a lucrătorilor marea Partidului Socialist, a lului partidului, ca forţă politică alţii nu-i fac". ţăranul clăcaş, practic l-a condam­
tipografi din Bucureşti, luase fiin­ marcat un moment crucial in de- conducătoare în societate. Tocmai „Gazeta Transilvaniei" descrie pe nat să rămână mai departe sclavul
ţă încă în 1858, iar cu 10 ani mai săvirşirea conştiinţei revoluţionare de aceea, a duce cu cinste mai de­ larg ciocnirile dintre ţărani şi ar­ foştilor lui stăpîni, nu i-a dat po­
tîrziu se constituia Asociaţia gene­ a clasei muncitoare, în coordonarea parte tradiţiile glorioase ale miş­ mată. „La Lespezi s-au petrecut sibilitatea să trăiască ca plugar in­
rală a muncitorilor din Timişoara. şi planificarea acţiunilor sale con­ cării. noastre muncitoreşti înseam­ ieri (8/21 martie 1907 n.n.) tulbu­ dependent, Niici din răscoala de La
Apare primul ziar muncitoresc, form cu ordinea prioritară a pro­ nă, înainte de toate, a milita pen­ rări grave. Un grup compact de 1888 nu s-au tras * concluzii, arată
„Tipograful român", editat în 1865, blemelor pc care le impunea rea­ tru întărirea roiului conducător ţărani răzvrătiţi au încercat să autorul. „Răscoala ţărănească so­
dar în 1876, la începutul lunii iu­ litatea socială a României inter­ al partidului, ceea ce presupune e- devasteze locuinţele. Sosind armata, cialistă, după cum se afirma a-
nie, apare la Bucureşti publicaţia belice. Congresul de unificare a forturi sporite din partea tuturor numărul răsculaţilor s-a mărit con­ tunoi (...) s-a suprimat curând, fără
„Socialistul", la 4 ani ' după în­ ■Partidului Comunist Român şi organizaţiilor şi membrilor parti­ siderabil, şi au încercat să pună ca cei chemaţi să fi tras din oa
fiinţarea Asociaţiei generale a tu­ Partidului Social-Democrat din fe­ dului pentru mobilizarea celor ce stăpinire pe cazarmă, spre a se fa­ vreo învăţătură, proprietarii conti-
turor lucrătorilor din România. bruarie 1948 a definitivat unitatea muncesc în vederea înfăptuirii po­ ce stăpîni pe arme. Insă au fost nuînd cu spolierea ţăranului".
Cu toate că se afla Ia începutu­ politico-ideologică a clasei noastre liticii partidului, a orientărilor şi respinşi. Trupele au tras focuri : au Trecind dincolo de graniţele sta­
rile formării sale, clasa muncitoa­ muncitoare care avea în faţă, a- sarcinilor stabilite de partid în căzut opt ţărani morţi şi cîţiva ră­ tului român, răscoala de la 1997
re din patria noastră aderase la cum, un ţel preponderent con­ toate domeniile de activitate. niţi". In zilele care au urmat, „Ga­ a reprezentat la început de veac
ddeile cele mai înaintate ale epo­ structiv, creator — înfăptuirea o- Prof. ION FRĂŢILA zeta Transilvaniei" se ocupă din una din expresiile luptei maselor
cii,- idei care aveau să-i călăuzeas­ rinduirii socialiste şi comuniste. ce în ce mai pe larg despre eveni­ populare din toate ţinuturile locui­
că în continuare lupta sa finali­ Continuator al celor mai bune directorul Filialei mentele din România. „Mişcarea te de români, pentru o viaţă mai
zată în revoluţia socialistă si con­ tradiţii revoluţionare ale poporu­ Arhivelor statului .pornită în Moldova s-a întins deo­ bună şi mai dreaptă.
struirea noii orînduiri sociale. lui român, ale vechii mişcări so­ Hunedoara-Deva dată şi în celelalte părţi ale Româ­ C. DROZD
\
actualitatea politică jRealitate contemporane ale satului hunedorean s
\
ĂsL ia Baia de Criş, oamenii îşi I
(Urmare din pag. 1) arhitecturale, demne de măreaţa o-
peră pe care o înfăptuieşte eroicul
chinate poporului şi ţarii, progresu­ nostru popor. Această vastă re­
lui neîntrerupt al societăţii noastre construcţie, ce Se va încheia pînâ I făuresc o viaţă nouă, literă şî fericită!
pe calea socialismului şi bunăstării. în 1984. se va înfăptui pe baza u- \
Marţi, 22 martie, sub preşedinţia nei concepţii noi, eare să îmbine
tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, principiile moderne de estetică şi Locuitorii Ţării de piairă-moţii- formare in oraş agroindustrial, alimente, un oficiu P.T.T.R., ga- l
secretar general al pârlklului Co­ construcţii cu elemente de arhitec­ s-au ridicat nu o dată la luptă Baia de Criş cunoaşte- in acest ră C.F.R. Toată comuna este e- ,
munist- ‘ Român, preşedintele Repu­ tură tradiţională românească, ast. pentru libertate socială şi naţio­ cincinal o puternică dezvoltare lectrificată, iar radioul, televiza- \
blicii Socialiste România, a avut fel încit Bucureştiul să poarte am­ economică şi socială. Astfel, faţă rul şi presa — mijloace modeme l
loc la C.C. al P.C.R. o consfătuire prenta geniului artistic al poporu­ nală, pentru dreptate şi pămint. de 1975, valoarea producţiei glo­
~de lucru consacrată discutării pro­ lui nostru şi a epocii de edificare „Multă vreme, dc-a lungul mile­ de comunicare in masă — acti- 1
blemei legate de reconstrucţia, sis­ a societăţii socialiste multilateral narei exiştenţe a poporului ro­ bale va fi in 1980 cu 32 milioana vitatea politico-ideologică yi cui- 1
tematizarea şi modernizarea Capi­ dezvoltate. Pentru soluţionarea mân — se arată in Programul lei mai mare. Toata unităţile e- tuml-educativă desfăşurată de i
talei — eveniment de mare însem­ complexelor probleme pe care le partidului de făurire a societăţii conomice — cele cinci coopera­ organizaţiile de partid — contri- l
nătate în direcţionarea operei de ridică această acţiune s-a indicat socialiste multilateral dezvoltata tive agricole de producţie, sta­ buie la formarea şi dezvoltarea l
refacere. La consfătuire au parti­ să se creeze un colectiv larg, for­ şi înaintare a României spre co­ ţiunea de mecanizare a agricul­ conştiinţei socialiste a cetăţenilor. !
cipat cele mai reprezentative cadre mat din specialiştii cei mai compe­ munism — ţărănimea a reprezen­ turii, ocolul silvic, sectorul de In acest cincinal — aşa cum ţ
din domeniul arhitecturii şi con­ tenţi în materie din întreaga ţară, exploatare forestieră, coloana prevede planul de dezvoltare e- 1
strucţiilor : arhitecţi, ingineri con­ a cărui activitate să se desfăşoare tat cea mai importantă forţă so­
structori, cercetători, profesori uni. sub îndrumarea directă a secreta­ cială a progresului". Şi aici, la U.M.T.C.F., complexul meşteşugă­ conomico-socială in profil terito- 1
versitari, conducători ai unor insti­ rului general al partidului. Baia de Criş, te intilneşti la tot resc — işi vor spori in mod sim­ rial — comuna Baia de Criş se |
tute de proiectare şi ai unor orga­ Faptul că, la numai cîteva zile pasul cu istoria. Aici a incelat să ţitor producţia, in acest cincinal. va sistematiza şi dezvolta, va de­
nizaţii de construcţii din Bucureşti de la marea încercare prin care a mai bată inima lui Avram Ian- Dotările social-culturale şi cele veni o unitate teritorial-admi-
şi din ţară. trecut poporul nostru, conducerea cu, „craiul munţilor“, cel care edititar-gospodăreşti, actuale şi nistrativă iot mai puternică şi
Secretarul general al partidului a partidului şi statului, secretarul ge­ viitoare, îi sporesc elementele de înfloritoare. Lui Avram Iancu nu
trasat arhitecţilor şi constructorilor neral ai partidului, au conceput spunea : „Unicul dor al vieţii
un vast program de edificare a pentru Capitala patriei noastre un mele e- să-mi văd naţiunea feri­ urbanizare. In toate satele sint i-a fost dat să-şi vadă împlinit )
Capitalei patriei noastre, de trecere asemenea grandios program de re­ cită". El îşi doarme somnul da şcoli şi cămine culturale, biblio­ unicul dor al vieţii sale, pentru
rapidă la reconstrucţia unor zone construcţie şi sistematizare, con­ veci la Ţebea, sub gorunul lui teci. Comuna are două cinema­ care a luptat şi s-a jertfit — a- }
şi de accelerare a activităţii de stituie o nouă dovadă a capacităţii Horia. La Mesteacăn şi la Ţebea tografe, spital, dispensar uman şi cela de a-şi vedea naţiunea fe- i
sistematizare şi de dezvoltare a şi forţei orinduirii socialiste, a e- au avut loc adunări ale ţăranilor farmacie■ La Baia de Criş, in ricită. Dar noi, urmaşii ţăranilor >
Bucureştiului. In acest context, s-a conomiei sale. o afirmare a virtu­ răsculaţi la 1784 sub conducerea cadrul cooperaţiei de consum, răsculaţi conduşi de Horia. Cloşca l
Indicat să se treacă la înălţarea ţilor poporului român de a ieşi bi­ funcţionează numeroase unităţi şi Crişan, ai revoluţionarilor con-
unui nou centru politico-administra- ruitor din orice încleştare. lui Horia. Cloşca şi Crişan. Tot comerciale intre care : un maga­
tiv al ţării — ale cărui lucrări să —In spiritul democratismului pro­ aici, la Ţebea, sub gorunul lui duşi de Avram Iancu. avem )
înceapă în 1978 şi. să se realizeze fund al societăţii noastre, în a- Horia., s-a încheiat in 1935 Acor­ zin universal cu bufet, magazine fericirea să trăim liberi, să con- l
în următorii trei ani —, In re­ ceastă perioadă au fost date publi­ dul pentru crearea frontului de fierărie, articole de menaj şi struim-viaţa noastră nouă, socia- '
construcţia unora dintre principa­ cităţii, în vederea dezbaterii pu­ popular antifascist. mobilă, cofetărie, librărie şi al­ listă. \
lele artere bucureştene, precum si blice. proiectele Legii calităţii pro­ Urmaşii lui Horia, Cloşca şi tele. Există brutărie şi magazin
la realizarea de importante edificii duselor şi a serviciilor şi Legii pri­ Crişan, ai lui Avram Iancu şi ai de legume şi fructe, o piaţă de N. BAD1U I
social-culturale si monumente de vind asigurarea durabilităţii, sigu­
artă. rare să confere Capitalei înal­ ranţei în exploatare, funcţionalităţii celorlalţi revoluţionari de la
te calităţi şi valori urbanistice şi şi calităţii construcţiilor. 1S48 şi-au luat — sub con­
ducerea Partidului Comunist
Român — soarta in propriile
miini, au devenit stăpîni pe toa­
te bogăţiile ţării şi îşi făuresc o
SKIUIEA CONSILIULUI POPIM JUDEŢEAN
viaţă nouă, liberă şi prosperă.
partidului
înfăptuind
politica
da dezvoltare economico-socială
(Urmare din pag. 1) * 7 puilui Petroşani, Constantin Mura- a comunelor, de apropiere trepta­
cu, directorul ' Sucursalei judeţene tă a vieţii de la sat de cea de la
ului popular al judeţului Hunedoa­ a Băncii Naţionale, Viorel Răcea- oraş, cetăţenii din Baia de Criş,
ra la chemarea la întrecere lansa­ nu, prim-vicepreşedinte al Comite­ fostă reşedinţă a judeţului Za-
tă de Consiliul popular al judeţului tului executiv al Consiliului popu­ rand, muncesc înfrăţiţi pe ogoa­
Bacău ; lar municipal .Hunedoara, Gheorgtie re în cooperativele agricole de
7. Proiect de hotărîre pentru Şimon, inspector şef al Inspectora­ producţie, la I.M. Barza şi E.M.
schimbarea denumirii întreprinde­ tului judeţean de interne, Loghin Ţebea, in industria locală şi
rii de reparat utilaj comercial De­ Dineş, primarul oraşului Brad, A<u- cooperaţia meşteşugărească, la
va, în Introprinderea de produc­ rel Nistor, directorul TrustuiLui S.M.A., in instituţiile de invăţă-
ţie şi reparat utilaj comercial I.A.S. Deva, Adrian Costa, prima­ mint, cultură şi sănătate, în alte
Deva ; rul comunei Dobra, Traian Simina, domenii de activitate in calita­
_ 8. Proiect de hotărîre pentru ra­ directorul Oficiului judeţean de te de proprietari, de producători,
tificarea unor decizii ale comitetu­ îmbunătăţiri funciare, Pavel Bona, de organizatori şi conducători ai
lui executiv adoptate între cele directorul Oficiului judeţean de procesului de producţie, de parti­
două sesiuni. gospodărire a apelor, Emil Maio- cipanţi activi şi responsabili la
Sesiunea a fost precedată de şe­ rescu, inspector şef al Inspectora­ conducerea treburilor de stat şi
dinţele comisiilor permanente. tului judeţean silvic. obşteşti-
Pe marginea problemelor înscri­
se la ordinea de zi au luat euvîn- In toate problemele dezbătute se­ înscrisă pe coordonatele siste­ Locuitorii d,in Baia de Criş şi-au înălţat case trainice, frumoase. «1 i-
to.1, in plenul sesiunii, tovarăşii i siunea a adoptat hotărîri si măsuri matizării, ale procesului de trans­ tate cu tot confortul. Foto : -VIRGIT. ON.OIIJ
Clement Negrut, primarul munici- corespunzătoare. v