Page 44 - Drumul_socialismului_1977_03

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI O

în marea bătălie pentru înlăturarea urmărilor cutremur

pentru înfăptuirea exemplară a sarcinilor cincinalulu

OAMENII MUNCII HUNEDORENI, IN FRUNTE CU COMUNI

REALIZEAZĂ ZILNIC ÎNSEMNATE PRODUCŢII SUPLIMEN'

frunte se situează minerii din Vul­
(Urmare din pag. 1) can care, de la 1 ţi pînă 1a 26 0 sarcină de cea mai mare ră
martie, au extras din abataje peste
9 300 tone de cărbune brut în plus, Inovatorii -
INDUSTR&A JUDEŢULUI HUNEDOARA A ÎNDEPLINIT precum şi cei de la Paroşeni — toate colectivele, pentru fiec
colectiv model pe ţară, care a dat
PLANUL PE PRIMUL TRIMESTRU AL ANULUI peste prevederi 7 614 tone cărbune promotori ai
brut.
condiţiile deosebit de grele prin care trece ţara în. urma cutremu­ Luna martie va fi încheiată cu
rului din 4 martie a.c. — sînt o elocventă confirmare a destoiniciei,
abnegaţiei şi hotărîrii puternicului detaşament muncitoresc hunedo- rezultate rodnice şi de către mi­ creaţiei tehnice
—
Uricani
Lupeni
din
nerii
şi
rean, constituie, în acelaşi timp, o temelie solidă pentru obţinerea principalii producători de cărbune
de noi şi noi succese in acest an, în întregul cincinal al revoluţiei cocsificabil —, precum şi de către
tehnico-ştiinţifiee. cel mai tînă.r colectiv mineresc din proprii
SIDERURGIŞTII se prezintă astfel, deşi cifrele sînt bazin, colectivul modernei exploa­
tări de cărbune de la Livezeni.
la această oră în mod cert depă­ In cadrul unităţilor economice
HUNEDORENI şite : 4 700 tone aglomerat, aproa­ din judeţul nostru îşi desfăşoară
activitatea 51 de cercuri ale ino­
Acţiune
fără
amploare
ÎSI INTENSIFICA pe 7 000 tone fontă, aproape 4 000 MATERIALE vatorilor şi Inventatorilor. Mem­ dent — în de condiţiile dezvoltării prece­ muncii şi
producţie.
Im­
tone oţel, peste 10 500 tone lami­
muncitori,
noastre
Printr-o
ANGAJAREA, ÎŞI SPORESC nate produse în toate secţiile de DE CONSTRUCŢIE brii acestora — economişti — tehni­ petuoase — a reducerea cheltuielilor na­ la om la
economiei
îşi
ingineri,
cieni,
ţionale
de
REALIZĂRILE laminoare. MAI MULTE, DURABILE, aduc o contribuţie însemnată la producţie şl Îndeosebi a celor ma­ nezo mal
promovarea progresului tehnic, a
Cîteva fapte deosebite : furnaliş- LIVRATE ÎN AVANS creaţiei tehnice proprii, originale. teriale, gospodărirea eu maximă iniţiativei ,
Zi şi noapte, siderurgiştii ma­ tii de la secţia I, in frunte cu co­ Anul trecut s-au remarcat, în grijă şi răspundere a materiilor le Ia econo
de lucru, .
com­
prime,
relui combinat hunedorean-erou muniştii, au reuşit să economiseas­ — Colectivul nostru de muncă — mod deosebit, inovatorii din C.S. bustibililor materialelor, energiei, constituie terialelor,
să
trebuie
sînt la datorie, pe platformele cu că 2 kilograme de cocs pe tona de ne-a comunicat tovarăşul Nicolae Hunedoara, E.M. Lupeni, între­ pentru creş
imperative
majore
foc nestins, la oţelării, furnale, fontă produsă. în fruntea acţiunii Devian, secretarul comitetului de prinderea „Victoria" Călan, I.E.C. unitate economică, pentru fiecare la ridicare
pentru
Deva, Î.M. Barza şi altele. La ni­
fiecare
aglomeratoare, cocserii, la lami­ se situează prim-furnalistul Ioan partid de la I.M.C. Bîrcea — a velul judeţului au fost realizate şi colectiv de muncă. In contextul Pentru ca
rezultate o
noare. Dovada cea mai grăitoare Dobre, şeful de echipă de la în­ realizat suplimentar în ultimele se aplică 35 de invenţii şi 54 de acestor cerinţe stringente se în­ necesară iu
a înaltei lor răspunderi muncito­ cărcare Constantin Sofian, maiştrii zile şi a livrat în ritm susţinut Inovaţii, care aduc o economie scriu şi preocupările permanent ■ ţe simple
reşti, comuniste cu care acţionează Mihai Biemel şi Alexei Ţentin, in­ spre şantierele reconstrucţiei în­ postcalculată de peste 42 170 000 lei. ale sindicatelor de antrenare şi mo­ muriie de i
Subliniem
aici
şi muncesc este de-a dreptul pil­ ginerul Nicolae Vonica. semnate cantităţi de materiale de tinuă in căutarea, frămîntarea şi con­ a- bilizare energică a angajaţilor Ia ţie, atelier,
aplicarea
duitoare : toate secţiile se pre­ Oţelarii-utecişti de la „Cuptorul construcţie : prefabricate, panouri firmarea noului în muncă, de care dezvoltarea spiritului gospodăresc ■care şantie.'
1
zintă cu însemnate sporuri de pro­ tineretului' , secţia O.S.M. 2, care mari, elemente de planşeu, stîlpi dau dovadă inovatorii Ing. Sep- şi de iniţiativă privind folosirea şi analizate
ducţie. sporuri care se amplifică au lansat o valoroasă iniţiativă- electrici, B.C.A., polistiren, teraco­ timiu Popa, ing. Mircea Stătescu, chibzuită a tuturor resurselor mate­ adoptindu-Si
de la o zi la alta. chemare în muncă, se prezintă la tă şi altele. în total s-au produs ing. Cornel Deheleanu, ing. Gheor­ riale şi umane de care dispune din punzătoare.
plin economia judeţului nostru.
să-şi g&seas
Aglomeratorul I şi II, toate cele această dată' cu un plus de aproa­ şi expediat peste cerinţele planu­ ghe Marosin, maistrul Teodor Ha- Materializarea cu eficienţă spori­ prin propag
Constantin Catrinoiu,
gea,
ing.
lă­
3 oţelării, ambele secţii de furna­ pe 1 000 tone de oţel de cea mai lui la zi : 1 100 metri cubi prefa­ cătuşul Dumitru Croitoru — toţi tă a acestor preocupări se reflectă care loc dt
le, blumi-ngul de 1 000 şi 1 300 mm, bună calitate, elaborat peste sar­ bricate, 500 metri cubi panouri din C.S. Hunedoara, inginerii Con­ şi în iniţiativa „Contul colector de do perete
cocseria. toate laminoarele rapor­ cinile planului de producţie la zi. mari, 200 metri pătraţi elemente de stantin Iliescu şi Dumitru Ilca — economii al grupei sindicale", care să fie
tează în fiecare schimb însemnate planşeu, 500 metri cubi stîlpi elec­ de la I.M. Barza ; Ion Dugaia, trebuie să stea mai mult in aten­ pozitive şi
Mate,
Ni­
dar in acel;
trici, 900 metri cubi B.C.A., 60 tone
Dănilă
Titus
Costache,
depăşiri la producţia de aglome­ ÎN PRIMELE RÎNDURI colae Tivig, Antoniu Duban, Mir­ ţia organelor şi organizaţiilor sin­ dine critică
rat, oţel, fontă, cocs, laminate. ALE EFORTURILOR polistiren, 4 000 unităţi de teracotă. cea Suba — de la E.M. Lupeni ; dicale, a tuturor colectivelor, apli­ lor care ni
Spre şantierele de refacere din în mod deosebit —a precizat se­ Nicolae Pilly, Mihai Maier, Florea carea şi generalizarea ei în toate la această a
zonele ce au suferit distrugeri în MINEREŞTI — cretarul comitetului de partid — Ciobanu, Ana Bernad, Cornel compartimentele de muncă, la toa­ ţiune econo
urma cutremurului din 4 martie VULCAN ŞI PAROŞENI s-au remarcat în muncă formaţiile Pleşa, Leontin Petroiescu — de la te nivelurile. Pe linia u
a.c., pleacă In flux neîntrerupt de lucru conduse de Nicolae Vlad, întreprinderea „Victoria” Călan şi Pentru aceasta este necesar ca această priv
oţel-beton necesar reconstrucţiei. Cu dăruire şi responsabilitate, Gheorghe Oroşan, Nicolae Bozdog, alţii. faţa cercurilor inovatorilor şi fiecare şi angajat să cunoască cu pre­ colective de
In
din
cizie
de
cheltuielile
vreme
Cele 10 000 tone oţel beton pe care aşa cum au răspuns întotdeauna Teodor Mihacea, Traian Jurca, Inventatorilor din toate unităţile producţie ale activităţii de la locul (secţia repa
toare indust:
destoinicii siderurgişti s-au anga­ chemărilor partidului, minerii Văii Gheorghe Popa şi alţii. Deviza sub noastre economice stau în această său de muncă, pentru fiecare o- I.E.C. Mintii
jat să le realizeze suplimentar Jiului participă bărbăteşte şi gene­ care muncesc în aceste zile cei perioadă sarcini de mare însem­ peraţie, produs, fază de lucrări, in­ T.c. Deva ş.
pentru zonele calamitate au înce­ ros, neprecupeţinidu-şl zilele de o- ce fabrică materiale de construcţii nătate, intensificată. lor activitate deo­ cit să-şi poată planifica riguros „Contul cc
se
Întreaga
este de a produce cit mai multe,
cere
Un
accent
put să fie livrate. Plusurile la zi dihnă, Ia eforturile din marea şi cît mai durabile şi a le livra pe sebit trebuie pus pe găsirea celor munca, cu maximă eficienţă de grupei sindi
obţinute in secţiile combinatului greaua bătălie pentru refacere. In şantiere în avans. mai eficace soluţii privind organi­ timp si materială. Se impune să preocupare
lor, a tuturc
zarea superioară a producţiei şi se acţioneze mai ferm pentru va­
a muncii in toate sferele. Extin­ lorificarea capacităţii creatoare a că.
derea mişcării de invenţii şi ino­ fiecărui angajat, pentru găsirea şi In
vaţii să urmărească în permanen­ aplicarea operativă a unor tehno­ şeful
ţă soluţionarea optimă a proble­ logii şi soluţii noi, care să con­ de Ia
melor lehnico-organizatorice cu ducă la mai buna organizare a
care se confruntă unităţile produc­
tive, să contribuie în mai mare
măsură la creşterea eficienţei în­
tregii activităţi economice. Comi­
sia inginerilor şi tehnicienilor,
comitetele de sindicat, sub îndru­
marea organelor şi organizaţiilor Cetăţeni ai judeţului H e i
de partid, trebuie să-şi facă mai
mult simţită prezenţa în stimula­
rea şi perfecţionarea mişcării de Ştiţi ce se poate produce cu ur
inovaţii şi invenţii. Peste tot, în
unităţile noastre economice să fie energie electrică ?
definitivate planurile tematice a-
nuale de invenţii-inovaţii, care să @ 1,5 KG OTEL ELECTRIC
ghideze munca inovatorilor, să li
fM se asigure acestora asistenţa teh­ ® 25 KG FONTĂ BRUTĂ Dl
nică necesară, pe faze, in defini­
tivarea soluţiilor şi prototipurilor © 11 KG CIMENT
de inovaţii, în aplicarea şi gene­
ralizarea acestora. © 6 KG PASTE FĂINOASE
★
întrecerea cercurilor inovatorilor, © 1,5 MP ŢESĂTURI FINITE
în urma evaluării rezultatelor ob-
* ţinute, a fost cîştigată în 1976 de Să economisim cu severitate ener
cercul inovatorilor din C.S. Hu­
nedoara. Pe următoarele locuri în întreprinderi, pe şantiere, în ins
s-au clasat inovatorii de la E.M.
Pentru folosirea intensivă a terenurilor din in- Un aport de seamă la încheierea plantării cartofi- Lupeni, întreprinderea „Victoria" propriile locuinţe !
cinLa unităţii, la C.A.P. Şoimuş au foest plantaţi 500 lor la C.A.P. Gînţaga l-a adus şi mecanizatorul Ghcor- Călan şi I.E.C. Deva.
pomi fructiferi. ghe Cîrja.
n întîmpmarea Congresului corasSliâBoi de conducere ole yrajteţfor agric
-
yş;.»:-:...y-.- v. •<;. x-XxXvy>: ; :y.xy: ; x ; .v.xv;.. - .y-x-xx rea o deţine si
Executarea lucrărilor agricole din experienţa, unităţilor iente, respectiv
zate. Din excec
* am valorificat f
(Ur/nare din pan. I) denţiaţi pentru contribuţia ce şi-o Peste 50 de cooperatori de la agricole fruntaşe siere. O atenţie
aduc la pregătirea temeinică a re­ C.A.P. Unirea au prăşit duminică, lăturării oricărc
Pe acest vast şantier am întâlnit, coltei mecanizatorii Grigore Bozga 2 ha cu ceapă, iar alţi 60 au decol- furajelor înaini
în frunte cu secretari ai organiza­ şi Sulo Ştefan, precum şi coopera­ matat canalele de irigaţii pe o lun­ în hrana anima
ţiilor de partid şi cadre de condu­ torii Leontina Popa, Minodora Cio- gime de 600 ml. Duminică, la In cadrul u;
cere, peste 150 de lucrători de la ra, Floarea Bord ea, Victor Mun­ C.A.P. Densuş, mecanizatorul Voi- CAP. Hâpolta Mare. Sectorul loetchak reuşit r;a în ai
întreprinderea minieră Hunedoara, tean, Victor Biriş, Teodor Arde­ cu Mihăescu, ajutat de cooperatoa­ măsurilor luate
mai mult de 200 lucrători de la lean, Gheorghe Mihăilesc, Simion rele Ana Lăsconi, Saveta Dinişoni, producţiei la h
I.C.M., I.M.M.R., complexul C.F.R. Buzduga, Florica Ciora şi alţii. Zamfira Mărilă şi Marişca Ştefoni, şi legumicultura -principalele surse de mai timpurie i
şi „Marmura" Simeria, 52 de lu­ Duminică, peste 360 de coopera­ a terminat plantatul cartofilor pe din recoltă, să î
crători de la E.M. Deva, 60 de lu­ tori şi alţi locuitori ai comunei întreaga suprafaţă planificată. Un vitatea iermei c
crători de la I.J.G.C.L. Deva. De Bretea Romană au fost mobilizaţi număr de peste 130 cooperatori au rea obţinerii u
asemenea, au fost prezenţi lucrători la acţiuni de îmbunătăţiri funci­ prăşit 3 ha cu căpşuni, iar 45 de echilibrate a balanţei de venituri şi cheltuieli mari decît che
■ de la C.S.H.. I.C.S.H., întreprinde­ are, precum şi la plantat de pomi elevi au văruit 600 pomi. Erau pre­ din problemele
rea „Victoria" Călan, întreprinde­ şi cartofi. La C.A.P. Bretea Stre- zenţi în cîmp, la muncă' cu coope­ Intensificarea eforturilor proprii derile angajamentului privind li­ rezolvare' favor.
rea de lianţi Deva şi din alte uni­ iului s-a terminat plantatul carto­ ratorii, Traian Iorgoni, secretarul pentru creşterea producţiei agrico­ vrarea produselor din sectorul zoo­ Rezultatele de ţ
tăţi. La acţiunile de degajare a te­ filor.. comitetului de partid din C.A.P., le, în vederea echilibrării situa­ tehnic le îndeplinim pînă la 1 Mai. ficatoare. Din
renului de vegetaţia lemnoasă au La C.A.P. Brad, evidenţiem apor­ Viorel Niculescu, preşedintele coo­ ţiei economico-financiare a coope­ Una din principalele noastre sur­ melor verdeţuri
fost mobilizaţi lucrători forestieri tul deosebit al mecanizatorilor Ion perativei,. Aureliăn Cazacu, inginer rativei agricole, a constituit şi con­ se de venituri o reprezintă secto­ pe 100 000 'ei
din cadrul I.F.E.T. Deva, cu utilaje Pătraşcu şi Mircea Benea, precum şef, Georgeta Iacob, şeful fermei stituie o preocupare de căpetenie rul zootehnic. Preocupîndu-ne cu 63 000 lei cit a
specifice, precum şi 9 tractoare cu şi al cooperatorilor Petru Lupea, zootehnice, .Petru Onescu, Avra- pentru organizaţia de partid ş* deosebită răspundere de buna or­ te lucrările sta
remorci de la S.M.A. Călan. Ion Stingă, Nicolae Neamţu, Adaş mescu Laura, Dumitru Tomonî şi consiliul de conducere, pentru toţi ganizare a muncii şi de desfăşu­ sector-se încadr
Canalele pentru irigaţii au fost Gheorghe, Sînziana Ionuţ, Nicolae alţi comunişti, precum şi primarul cooperatorii din Rapoltu Mare. rarea in condiţii de eficienţă ridi­ Intre coopera'
trasate cu plugul de Ion Jurcă şi Grama, Gheorghe Medrea, Gafia comunei, B.ăiuţ Drăghin. La C.A.P. cată a activităţii fermei, în primul meritoriu ia tex
Iosif Adam de la Oficiul de îmbu­ Popa, Viorica Duşan — să amintim Peşteana, un număr de peste 100 Măsurile ce le-am stabilit, chib­ trimestru al anului depăşim veni­ prinse pentru e
nătăţiri funciare Deva. doar cîteva nume —, care au asi­ cooperatori, folosind 20 atelaje, au zuind temeinic asupra posibilită­ turile planificate cu mai mult de financiare a un
gurat ca toate lucrările să fie e- fertilizat cu gunoi de grajd 15 ha ţilor de care dispunem, ne vor asi­ 240 000 lei, iar la cheltuieli reali­ Margareta Filin
CA !N ORICARE ALTĂ fectuate la timp (conform grafice­ pomi fructiferi, iar echipa de la gura ca activitatea economico-fi- zăm economii de cel puţin 30 000 ghici, Ionel Da.
ZI DE LUCRU lor) şi de calitate. pomicultură, ajutată de 25 elevi, a nanciară din acest an să se în­ lei. Baza depăşirii veniturilor o re­ Minerva Ardea
cheie cu un însemnat volum de
în unităţile din raza de activi­ O intensă activitate s-a desfăşu­ văruit peste 300 pomi. beneficii. Inţelegînd necesitatea de prezintă producţiile superioare ob­ Sînziana Filimo
tate a S.M.A. Haţeg eforturile au rat şi pe ogoarele cooperativelor La C.A.P. Toteşti şi Ostrov, de­ a ne aduce o contribuţie cît mai ţinute şi valorificate la fondul de Maria Oană, A
fost concentrate îndeosebi la plan­ agricole din raza consiliului inter- şi, mai sînt însemnate suprafeţe de de seamă la refacerea grabnică a stat. Ion Roman şi
tatul cartofilor. Continuind lucrarea cooperatist Simeria. Ca urmare, 1a plantat cu cartofi, nu se acţionează economiei
naţionale greu afectată Pe lingă faptul că îngrijitorii
în_ ritm susţinut, la C.A.P. Sîntă- C.A.P. Băcia şi Rapoltu Mare s-a cu toate utilajele, cu randament de cutremur, ne-arn angajat să li­ sînt oameni , harnici, cooperatori ADF
tnărie-Orlea s-au plantat peste 60 terminat însămînţatul sfeclei de za­ maxim ! Rău este că primarul co­ vrăm In plus la fondul de stat cu vechime in sectorul de creştere P
de_ ha din cele 100 planificate. La hăr, iar la C.A.P. Tîrnpa, Petreni munei Toteşti, Ioan Zei eoni, nu in­ cantitatea de 110 000 kg cereale. a animalelor, ne-am preocupat să CORNEL
brigada din Bucium, acţiunea res­ şi Rapolt s-a încheiat plantatul car­ tervine energic pentru a impulsio­ 10 000 1 lapte şi 5 000 kg carne. asigurăm o puternică bază fura­ in
pectivă s-a încheiat. Merită evi­ tofilor. na lucrările. Mai bine de jumătate din preve­ jeră, în structura căreia ponde­ Ia C.A.P