Page 46 - Drumul_socialismului_1977_03

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI O NR. 6163 O MARŢI, 29 MARTIE 1977

ŞCOALA Şl VSAŢA 1877-1977 . CENTENARUL INDEPENDENŢEI

In pregătirea practică şi pe şantiere, elevii DE STAT A ROMÂNIEI

Liceului de construcţii din Deva—angajaţi In erou al războiului do

exemplar în muncă independenta — Constantin Iurcana

în acest trimestru, activitatea tivitatea elevilor a cuprins toa­ Un element nou, aflat în pro­ Lupta de un eroism fără seamăn iar Vasile Alecsandri îl îmbracă la
practică a elevilor de la Liceu] te operaţiunile de construcţie, de gramul de practică în această a poporului nostru pentru înfăp­ haina nepieritoare a poeziei „Penei}
de construcţii din Deva s-a des­ la partea de rezistenţă şi pînă la unitate şcolară, este activitatea de tuirea independenţei de stat a Curcanul".
făşurat pe mai multe planuri. cea de finisaj, elevii avînd posi­ cercetare, preocupare întîlnită de României a făcut să vibreze puter­ Mai tîrziu, tot din dragoste ne­
Astfel, o parte au lucrat la mo­ bilitatea de a parcurge întreaga obicei doar la institutele de în­ nic sufletul lui Vasile Aiecsan- ţărmurită pentru pămîntul ţării,
dri, bardul de la Mire eşti — pa­
dernizarea Şcolii sportive din gamă a muncii pe şantier. Lu­ văţământ superior. Aici, efortul triot înflăcărat, care şi-a ales ca în primul război mondial, la vîrsta
de 62 de ani, voluntar, cu celebra
Deva, alţii la lucrările de finisaj crări complete se realizează de în această direcţie, vizînd perfec­ temă centrală a liricii sale iubirea lui căciulă de dorobanţ, se acoperă
de pe şantierul 1 şi în cadrul către elevi şi în cadrul celorlal­ ţionarea unor preansamble, a de patrie, strălucit ilustrată în ci­ de glorie ostăşească, primind- „Vir-
poligonului de prefabricate al te obiective. (De la şantierul 1 dus la găsirea de noi soluţii, e- clul „Ostaşii noştri". •tutea Militară clasa I de război"
T.C.H., în cadrul şcolii, adică în al trustului de construcţii elevii nonomisindu-se material. Prin Poetul-cronicar al evenimentelor După o scurtă trecere pe acasă,
atelierul de instalaţii şi, în sfîr- au preluat executarea nodului Îmbunătăţirile aduse acestor pre- cruciale din istoria românilor în- din dragoste neţărmurită pentru
şit, la construirea integrală a u- sanitar din piese preasamblate, e- ansambie a crescut calitatea tîlneşte la Turn-u Măgurele, intr-un drapelul regimentului, purtat cu
spital de campanie, rănit, pe ser­
nui atelier de tîmplărie cu două lemente care au fost executate produselor şi totodată producti­ gentul Constantin Ţurcanu, trecut, a-tîta cinste şi demnitate pe eîm-
pul de lupte grele, cere iarăşi ,să
niveluri din incinta şcolii. şi montate apoi la câteva blocuri vitatea muncii. în domeniul cer­ pentru tămăduirea rănilor de pe fie primit în unitate csa port-dra-
Despre modul de lucru, iată o- de locuinţe). cetării, conducerea trustului de frontul din Bulgaria, peste Dună­ pel. Lingă acest simbol măreţ de
pinia directorului şcolii, prof. Din punctul de vedere al or­ construcţii a coordonat şi îndru­ re, pe podul din apropierea ora­ bărbăţie şi spirit de sacrificiu,
Robert Singer : „în general, pro­ ganizării muncii, elevii lucrează mat direct această activitate — şului. bravul dorobanţ va rămîne pînă
blemele pregătirii practice a ele­ în echipe, conduse de maiştri-in- faptul puţind constitui un bun Acest brav dorobanţ, cu gradul ia sfirşitul vieţii sale.
vilor noştri au fost mult recon­ structori. Formaţiile de lucru se exemplu în ceea ce priveşte ex­ de sergent, plecat „de-acasă de la Un sentiment adine de dragoste
l-a
siderate după introducerea prac­ organizează la începutul practicii, tinderea patronării şcolilor de plug" să scape de jugul turcesc şi preţuire pentru avut Constantin
care
cel
şi
l-a
Ţurcanu
ticii comasa'.e. Este vorba de o cu responsabilităţi concrete pen­ către întreprinderi. „sărmana scumpă ţară", avea să-i imortalizat în poezia luptei pentru
servească lui Vasile Alecsandri ca
organizare continuă a fluxului tru fiecare membru al echipei, Cutremurul de la 4 martie a prototip de vitejie şi virtute ostă­ independenţa României din anii
muncii, precum şi de posibilitatea asimilîndu-se .astfel funcţii . şi ridicat problema construcţiilor în şească pentru poemul „Peneş 1877—1878 şi cu care, întîlnindu-se,
abordării unor lucrări de mai răspunderi corespunzătoare în prim-planul atenţiei generale. Curcanul", numit aşa de 1a „peneş"- in 1884, s-au îmbrăţişat „ca doi
mare complexitate. Prelungirea domeniul construcţiilor. Dacă pregătirea viitorilor con­ împărat in basmele populare şi de fraţi dintr-o tulpină".
perioadei de practică ne-a per­ După aceste două trimestre, structori se realizează din ce în la „curcan“-dorobanţ. Nici că se Cînd, în anul 1928, sicriul cu o-
mis preluarea unor lucrări şi o- lată şi cîteva asemenea echipe, ce mai temeinic, dată fiind ma­ putea alege un nume mai potrivit ,seminţele lui Vasile Alecsandri tre­
împăratul-dorobanţ
le­
pentru
al
biective în totalitatea lor, pe care care s-au remarcat în activitatea rea răspundere a acestora pentru gendarilor români „de viţă veche" buia depus, de Ia vechiul mormînt
Mirceşti
curtea
din
din
conacului
elevii le încep şi tot ei le duc de practică : anii III-C şi IV-C societate, este demn de subliniat cu „suman, opinci, iţari si cuşma în frumosul mausoleu din apropie­
la bun sfîi-şit". în atelierul de. instalaţii; IV-A în faptul că elevii liceului s-au an­ pe-o ureche", care în anii 1877— re înălţat în cinstea bardului, a
într-adevăr, aşa cum s-a în- activitatea de pe şantiere ; III-B, gajat să-muncească în locul mun­ 1878 au pecetluit cu singele lor răsunat o comandă impresionantă
tîmplat de pildă la lucrările de III-D şi IV-B pe şanfierul- citorilor plecaţi să lucreze pe independenţa României. pentru grupa de „curcani" : „Cei
modernizare a şcolii sportive, ac­ şcoală. şantierele din ţară, precum şi de Constantin Ţurcanu, din Ba­ nouă din Vaslui şi cu sergentul
a contribui la realizarea unor talionul 2 al Regimentului 13 zece... Ridicaţi !“ — toţi cei pre­
zenţi
pe
au
recunoscut
eroul-ser-
sporuri de producţie în cadrul dorobanţi Vaslui, s-a născut gent din „Peneş Curcanul", venit
Moldovei
pe.
Şte­
şantierelor prin economisirea de fan plaiurile Mare, la 1 lui martie să cinstească astfel pe marele poe:.
ce!
material şi prin(r-o organizare 1854. Dţipă ce în tinereţe deprinde După patru a-ni, în 15 noiembrie
judicioasă a muncii. Chiar dacă să lucreze glia strămoşească, la 21 1932, se stinge din viaţă şi pilda
pentru un asemenea gest nu e- de ani, în 1875, pleacă la oaste, vie a trecutului glorios de luptă,
xi.stă o rubrică în cataloage, e- pentru a se pregăti şi lupta. Şi o Constantin Ţurcanu, care prin bra­
vura sa înălţătoare şi prin pana lui
cliipele de viitori constructori, ce face atît de bine, incit după lupte­ Vasile Alecsandri, va rămîne veş­
Festivalul se pregătesc astăzi Ia Liceul de le din 27 august 1877, pentru cu­ nic în amintirea şi inima poporu­
cerirea redanukii din faţa Griviţei,
construcţii
merită
no­
Deva
din
lui român
„Steaua
ta maximă ! i se înmînează ordinul admiraţia Prof. ION MARINESCU
cu
României
spade"
în
Gmtacu! adiincuhii * H C. DROZD ofiţerilor şi dorobanţilor de arme. Călan
99 nizat expoziţii de carte cu tema
„Cartea tehnico-ştiiniţifică în spri­
Timp de trei zile, la Casa de de muzică uşoară a Teatrului de jinul producţiei".
cultura a sindicatelor din Petro­ estradă din Deva (dirijor Gheor­ carnet cultural
şani s-a desfăşurat tradiţionalul ghe David), membrilor orchestrei DEPLASĂRI ALE BRIGĂZILOR
festival „Cîntecul adincului" — şi dirijorului acordîndu-ii-se diplo­ ŞTIINŢIFICE
manifestare înscrisă în marele me speciale ale juriului pentru lkcCERE ÎN REVISTĂ încasările au fost donate în Con­
Festival naţional „Cîntarea Româ­ calitatea deosebită a interpretă­ tul omeniei. Duminică, două brigăzi ştiinţifice
rii partiturilor. Joi, la Casa de cultură din De­ de Ia nivel judeţean au participat
ni afară de concursul de muzi­ De asemenea, in afară de con­ va, a avut loc un amplu spectacol PROCESE CINEMATOGRAFICE la intîlnirea cu cetăţenii din locali­
tăţile Vărmaga şi Nojag. Au fost
că uşoară românească, cu acest cursul propriu-zis, au mai susţinut organizat cu prilejul încheierii fa­ abordate cu acest prilej aspecte
prilej au avut loc şi un concurs microrecitaluri in cadrul festivalu­ zei de masă a Festivalului „Cînta­ La cinematografele din Orăştie, ale politicii interne şi externe a
de poezie patriotică şi revoluţio­ lui Irina Soroiu, de la Teatrul' de rea României" şi tr.ecerea la faZa Vălişoara şi Luncoiu de Jos ari partidului şi statului nostru, de le­
organizate
fost
interesante
procese
nară, precum şi expoziţii de artă estradă din Deva, Lucky Marines- judeţeană. Au evoluat cu acest pri­ cinematografice pe marginea filme­ gislaţie, probleme ştiinţifice şi s-au
plastică şi fotografii artistice cu cu, Mihaela Runceanu şi Ştefan lej cîteva cunoscute formaţii de lor artistice româneşti „Bunicul şi ţinut de asemenea expuneri pri­
artişti amatori — corul din Călan,-
tematică minerească. Băni'-- brigada artistică a I.P.E.G. Deva, doi delincvenţi minori" şi „Instanţa vind aniversarea a 100 de ani de
La actuala ediţie, a Vi-a, au formaţia de estradă a Casei de cul­ amină pronunţarea".
participat un număr de 36 de con­ La secţiunea poezie, juriul, pre­ tură a sindicatelor din Petroşani, EXPOZIŢII DE CARTE la dobîndirea independenţei.
curenţi, reprezentînd 12 judeţe ale zidat de poetul Ion Horea, redac­ formaţia de dans tematic a Şcolii î-n ambele localităţi, după termi­
ţării. După două zile de concurs, tor şef. al revistei „România lite­ rur. 3 Deva, grupul de montaj li­ La Trustul de construcţii din narea acţiunii, au avut loc specta­
la secţiunea muzică uşoară, ju rară", a acordat următoarele pre­ terar al Casei de cultură din Deva Deva, precum şi la Termocentrala cole prezentate de artişti amatori
riul, prezidat de cunoscutul corn mii : premiul I şi trofeul „Lampa ş.a. Mintia, Centrul de librării a orga­ şi elevi.
pozitor Aurel Giroveanu, a acor minerului" poetului Mircea Bujo-
dat in cadrul unui reuşit specta rescu din Petroşani ; premiul II şi
col de gală al laureaţilor, urmă trofeul „Lampa minerului" poetu­ La Casa de cultura din Praştie
Radu
Hunedoara;
toarele premii : premiul I şi ’.ro lui Ion III şi igna din „Lampa mi­
trofeul
premiul
feul „Lampa minerului" — solis
tului Horia P.aiihovici din Petro nerului" poetului Vasile Tarţa din
Satu Mfare ; premiul ziarului ,,Stea­
şani, student la Institutul de mine O activitate temeinică, pe măsura
premiul II şi trofeul „Lampa mi gul roşu" din Petroşani poetei E-
solistului Gheorghe milia Tacea din Petroşani ; men­
aerului" —
Olar din Deva ; premiul fii şi tro ţiuni — poeţilor Ion Bureţea din
Moldova Nouă şi Ana Aioanei din
feul „Lampa minerului" — soliste tradiţiilor spirituale ale oraşului
Petroşani.
Tania Suciu din Hunedoara
La secţiunea artă plastică s-au
„Premiul tinereţii", acordat de
acordat : premiul — CaroI Am-
către Comitetul municipal Petro I terar „Liviu Rebreanu" care or­
bruş din Anina pentru grafică ; — In medie, aproximativ 300 ce a unor probleme de seismolo­
şani al U.T.C., — solistei Oana de cetăţeni ai oraşului trec zilnic ganizează periodic şezători cu
premiul Vasile Gaidoş din gie, am consemnat interesanta
Paţachia din Arad ; menţiuni — II — pragul instituţiei noastre, ne spu­ public ; graficul repetiţiilor artiş­
Bocşa, pentru pictură ; premiul III manifestări cultural-artistice şi
solistelor Rozalia Pop din Oradea nea Petru Pavel, directorul Ca­ tilor amatori din formaţiile casei
— Corneliu Bratei din Deva, pen­ de divertisment dedicate Zilei fe­
şi Lili llinca din Slatina ; premiul sei de cultură din Orăştie, refe- se respectă ; cabinetul de consul­
tru intarsie în lemn ; menţiuni : rindu-se mai ales la lunile din meii.
pentru cea mai bună melodie ori­ taţii juridice are ceea ce se nu­
loan Almăşan din Deva şi Ladisi.au urmă, cind Festivalul naţional
ginală a fost acordat lui Alexan­ „Cîntarea României", configurînd meşte „vad" bun; de două ori Se poale afirma pe bună drep­
dru Pop din Oradea ; preniiul Co­ Schmidt din Petrila. posibilităţile creatoare ale oame­ pe săptămînă, in colaborare cu or­ tate că in Orăştie, chiar dacă nu
Pentru cele mai bune fotografii
mitetului judeţean pentru cultură prezentate în expoziţia ’ deschisă nilor muncii, a creat pretutindeni ganizaţiile U.T.C., se desfăşoară asistăm la o activitate culturală
şi educaţie socialistă — solistu­ o puternică emulaţie spirituală. v seri pentru tineret ; discoteca se spectaculoasă, avem de-a face cu
lui Ion Băcioiu din Lupeni, iar in holul casei de cultură au fost Aflăm totodată că anul trecut, bucură de o largă afluenţă. una temeinică. Adăugăm, desigur,
premiul pentru interpretare şi cre­ premiaţi, în ordine: losif Tellmann, la cele 475 de manifestări cu-ltu- la toate cele consemnate şi exis­
aţie de muzică foik solistului Va­ Wilhelm Khuron şi Ion Vinătoru — ral-artistice şi educative organi­ La toate acestea se adaugă di­ tenţa unei biblioteci cu 40 000 de
zate de acest aşezămint, au par­
toţi din Petroşani.
ier Doran din Anina. ticipat în fur de 76 000 de per­ versele expuneri, conferinţe, sim­ volume, cele două cinematografe
cu un total de 750 de locuri, un
Spre deosebire de ediţiile pre­ VASILE MOLODEŢ soane. Datele statistice demon­ pozioane şi dezbateri (mai ales muzeu de artă populară şi
cedente. de această dată acom­ instructor la Centrul judeţean strează, dincolo de afinitatea cetă­ dezbateri) organizate atît la se­ clubul „Dacia". De aici şi
paniamentul muzical al soliştilor de îndrumare a creaţiei populare ţenilor faţă de casa de cultură, şi diu cit şi in unităţi economice ambiţia activiştilor culturali pri­
a fost asigurat de către orchestra şi a mişcării artistice de masă o organizare temeinică a func­ sau instituţii, şi activitatea per­ vind o participare la în­
ţionării ei, precum şi o studiată
diversitate a manifestărilor apte manentă a două brigăzi ştiinţifi­ trecerile din cadrul Festivalului
1
a satisface pretenţiile şi gusturile ce la nivel de oraş. Temele atfor- naţional „Cîntarea României" pe
„Dialog pe aceeaşi scenă 14 cetăţenilor. date cu predilecţie : istoria pa­ măsura tradiţiilor culturale ale
O scurtă privire aşupra planu­ triei, probleme de politică inter­ Orăştiei. Nu numai din punct de
lui de activităţi este edificatoare :
între numeroasele acţiuni din ve, manifestări de creaţie tehnică zilnic, cercurile tehnico-aplicati­ nă şi externă ale partidului şi vedere scenic, artistic, ci prin în­
cadrul Festivalului naţional „Cîn­ şi ştiinţifică, precum şi alte ac­ ve şi artistice îşi derulează pro­ statului nostru, aspecte legate de treaga activitate de zi cu zi.
tarea României", la Clubul ţiuni dedicate sărbătoririi centena­ gramul obişnuit, un mare număr etica şi echitatea socialistă, de Şi în final o menţiune : Casa
„Siderurgistul" din Hunedoara s-a rului independenţei de stat a Ro­ de oameni activînd în cercurile
desfăşurat duminică un reuşit „dia­ mâniei. de muzică, arte plastice, filatelie, dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii de cultură din Orăştie a fost
log pe aceeaşi scenă" între uzi­ întrecerea s-a bucurat de un ma­ foto, radio-tv., croitorie-modă, contemporane, ateism ş.a. Pentru printre primele care au organizat
nele 4 şi 7 (laminoare şi transpor­ re succes şi .a fost urmărită de nu­ dactilografie, în clubul „Femi- . luna in curs, în afară de abor­ spectacole ale căror încasări au
turi) ale Combinatului siderurgic meroşi lucrători din transporturi şi na" ; funcţionează un cenaclu li­ darea de către brigăzile ştiinţifi­ fost donate in Contul omeniei !
Hunedoara. Dialogul a cuprins e- sectorul laminoare, precum şi de
voluţii artistice şl cultural-eduoati- familiile acestora.