Page 47 - Drumul_socialismului_1977_03
P. 47
DRUMUL SOCIALISMULUI O NR. 6163 O MARŢI, 29 MARTIE 1977 Pag. 7
COMERŢUL STRADAL— Ierni CAPACITĂŢI SPORITE Şantiere gospodăreşti
DE FABRICARE HUNEDOARA. „Fiecare cetă piului, tineri sau bătrîni, elevi şl
A PRODUSELOR
eficientă de servire operatiwi, DE PANIFICAŢIE ţean — primul gospodar al loca angajaţi ai întreprinderilor şi in
această
lităţii".
Sub
deviză,
în
stituţiilor au participat cu dragos
te şi cu rîvnă. (Neculai Chirica,
toate cartierele, în sate, ca'Şi în co
LA HUNEDOARA munele suburbane ale municipiului Hunedoara).
numeroşi
Hunedoara, eforturile săpînd, locuitori CALAN. Şantiere ale înfrumuse
şi-au
unit
greb-
promptă, a eetlfesior ca de produse de panificaţie din lînd, plantînd, lucrînd la cîmp, con amiezele, mai cu seamă sîmbăta şi
ţării şi bunei gospodăriri. După-
Miercuri, 23 martie. Ia Fabri
tribuind activ la creşterea zestrei de
intrat
în
a
Hunedoara,
probe
oraşului sint prezenţi la muncă pa
tehnologice un cuptor tunel. Ca frumos a localităţilor în care tră mai multe ore duminica, locuitorii
iesc şi muncesc. Fără a încerca să
Creşterea continuă a fondului de aglomeraţie ale oraşelor şi pe tra pacitatea de fabricaţie va spori facem un bilanţ al realizărilor, şantierele înfrumuseţării şi ale bu
mărfuri, lărgirea permanentă a ga seele turistice, In locurile de aglo prin aceasta cu 10 tone pe 24 vom aminti că in această lună cei nei gospodăriri. Tinerii, ca şi vîrst-
mei sortimentale şi creşterea exi meraţie — manifestaţii sportive, de ore. La propunerea maistru peste 40 000 de participanţi la ac nicii muncesc cu hărnicie, pentru
genţei din partea consumatorilor locuri de agrement, parcuri, la ttr- lui de fabricaţie, Gcriing Frie- ţiunile întreprinse au executat prin a face străzile, cartierele, parcurile
impun ca personalul unităţilor co guri şi bilciuri, precum şi în car drich, noul ^cuptor va fabrica muncă, patriotică lucrări în valoa şi zonele verzi curate, frumoase.
merciale să-şi îmbunătăţească in tierele noi de locuinţe, acolo unde numai produse de frănzelărie în re de circa 5 milioane lei, ce re Numai într-o singură duminică,
permanenţă procesul de vînzare. O reţeaua existentă n-u este încă la 5—6 sortimente, începînd de Ia prezintă, printre' altele : plantarea declarată zi a hărniciei gospodă
servire rapidă, promptă a cumpă nivelul necesităţilor de aprovizio franzela albă. do 250 grame şi a. 2 500 nuci. 7 000 diferiţi arbori reşti, s-au plantat 550 pomi fructi
rătorilor se poate realiza prin nare a populaţiei. pînă la franzelă intermediară ornamentali, 20 000 trandafiri şi feri, 2 000 trandafiri şi 100 arbuşti,
practicarea unor forme moderne de Este de datoria întreprinderilor de 1 kg. In felul acesta, nevoile arbuşti, 5 km de gard viu, precum s-a amenajat locul de popas cu
comerţ cu autoservire, expunere comerciale, a unităţilor comerciale municipiului de asemenea pro şi aproximativ 100 000 flori de pri izvor de la intrarea în oraş din
directă şi alegerea liberă. în ulti de profil, în special de pe arterele duse vor fi mult mai bine aco măvară. S-a făcut curăţenie în spre Haţeg. Au participat la aceste
mul timp, o largă dezvoltare o cu principale, precum şi în apropie perite. balcoane şi s-au reparat obiectele lucrări peste 500 de cetăţeni, iar un
noaşte comerţul stradal şi alte for rea staţiilor auto, în pieţe şi în De consemnat că cuptorul tu de joacă pentru copii, s-au strîns număr de 300 de utecişti au pornit
me de comerţ mobil. în judeţul alte puncte aglomerate să organi nel de la Hunedoara este unul şi evacuat corpurile străine de pe acţiunea de muncă patriotică la
noul stadion al oraşului. O sută
nostru, deşi încă din anul 1975 a zeze puncte volante de desfacere dintre cele mai mari de acest zonele verzi, s-au desfundat şanţuri de elevi au dat o preţioasă mină
fost adoptat un program de măsuri care să funcţioneze atît dimineaţa fel din industria de panificaţie şi s-a săpat în jurul pomilor ; iată
privind extinderea comerţului stra cit şi după-amiaza. In sezonul cald a Judeţului. enumerarea cîtorva din multiplele de ajutor constructorilor care ri
dal în care era cuprins nu se vor folosi la întreaga capacita activităţi la care locuitorii munici dică şcoala nouă cu 16 săli de
clasă. Au fost văruiţi pomii şi s-au
mărul de puncte de desfa te terasele, grădinile de vară, pre pus la punct străzile Furnalistului,
cere. şi amplasarea fiecăruia cum şi trotuarele din faţa unităţi Bradului, Florilor, Independenţei
pentru toate localităţile din judeţ, lor comerciale pentru organizarea şi altele, în Oraşul nou s-au ame
pînă acum s-a acţionat timid, cu servirii consumatorilor şi pe aceste najat toate zonele verzi şi s-au
reţinere în municipiile Deva, Hu suprafeţe care trebuie amenajate plantat sute de metri cu gard viu.
nedoara şi Petroşani, precum şi în în mod corespunzător folosind în în fruntea acţiunilor sint întot
celelalte oraşe ale judeţului. Cele acest scop: jardiniere, parasolare, deauna comuniştii, deputaţii, lucră
cîteva cărucioare mobile pentrU umbrele colorate etc. torii de la consiliul popular şt
desfacerea îngheţatei, tonetele fixe O mai mare extindere trebuie să
amplasate în faţa unor puţine ma o primească standurile de cărţi, S.G.C.L., pionierii şi' elevii, uteciş-
tiî din uzină şi de la liceul meta
gazine nu exprimă nici pe departe vînzarea lor în faţa tuturor libră
posibilităţile ce le au întreprinde riilor din localităţi, pe arterele a- lurgic, pensionarii şi femeile cas
Naum,
corespon
nice.
(Gheorghe
rile comerciale de a extinde şi glomerate ale oraşelor. dent).
dezvolta comerţul stradal. — Comerţul stradal are o mare
Pentru a afla care este preocu importanţă pentru desfacerea mai
parea Direcţiei comerciale a jude operativă a produselor.. Colectivul
ţului pentru organizarea şi extin nostru, al librăriei „Gheorghe La- PRIN MUNCA
derea comerţului stradal şi alte zăr" din Deva — ne spunea res PATRIOTICA
forme de comerţ mobil, ne-am a- ponsabilul unităţii, Fă'nieă So.poţea-
dresat tovarăşului Pavel Lucea, di nu, a efectuat mai puţine ieşiri cu Unirea. Acţionînd cu forţe u-
rector adjunct al Direcţiei comer standul de cărţi. Acum însă tim ni-te, aproape 50 de cetăţeni din
ciale judeţene;: pul ne permite să organizăm zil satul Tuştea, in frunte cu de
— în scopul sporirii capacităţii nic vînzarea de cărţi şi alte obiec putaţii Lăscuţ Dăncescu şi 'Iu
reţelei comerciale şi dezvoltării ac te, chiar în faţa unităţii. Cartea es lian Rădoni, au muncit dumini
tivităţii de desfacere avem datoria te mult solicitată de cumpărători. că, 27 martie, la amenajarea te
să urmărim ca întreprinderile co-’ Expunerea liberă, posibilitatea de a renului din faţa noului magazin
merciale să aplice măsurile sta o alege, de a răsfoi o carte se la universal. S-a transportat şi
bilite pentru înfiinţarea şi extinde să, de cele mai multe ori, cu cum împrăştiat pietriş, au fost mon
rea bazarelor şi a unei reţele a- părarea ei. tate pavelele pe căile de acces,
decvate mobile. Pînă acum, cu toa Formă operativă, de mare efi s-a pregătit materialul pentru
te insistenţele, s-a acţionat destul cienţă, comerţul stradal trebuie zonele verzi şi de împrejmui
de reţinut în privinţa extinderii privit cu toată răspunderea de că re. La Unirea, un număr de alţi
comerţului mobil. Acum, vom pune tre întreprinderile comerciale din 25 cetăţeni, în frunte cu comu
un accent deosebit pe dezvoltarea judeţul nostru. nistul Pompiliu Tăşală, au plan
comerţului stradal mobil, în spe tat 140 pomi fructiferi pe tere
cial în zonele centrale si- de mare SABIN CERBU nul din incinta consiliului popu
In staţiunea Geoagitt-Bâi a fost lar. în cursul săptămînii tre
dat în folosinţă un complex sa cute, s-au plantat, de către ce
natoriul cu o capacitate de 350 tăţenii comunei noastre, 700
dialog cu cititorii m dialog eu'cititorii' loeurj al Uniunii Naţionale Pro a pomi fructiferi. (A. Mnrtincscu,
Cooperativelor
de
Agricole
ducţie. corespondent).
Foto : VIRGIL ONOIU
audiente informaţii
Oltitoril 3P*©iştsi mbricîi
gr am.es Ie 'vâjâite râspumd Elvira Marcu — Haţeg. Pentru ca 1 e.ido se o p
perioada cit aţi fost în concediu
SPORUL DE VECHIME CUM SE STABILEŞTE fără plată, nu beneficiaţi de nici
un fel de retribuire, deci nu vi
PENTRU SUBTERAN CONTRIBUŢIA ÎN BANI se pot plăti nici cele două ore. Cinci minute cu un pădurar
Răspundem cititorului nostru ŞI ÎN MUNCĂ
Ioan Riciu, de la E.M. Teliuc. care Gheorghe Barbu — Deva. în Monlcă Stânele este pădurar la O- toamnă, am cosit cu secera o canti
ne-a solicitat Unele relaţii în a- La întrebarea adresată de tova conformitate cu prevederile art. colul silvic Pui, la canionul 26, Pie tate mare de fin, l-am uscat şi-l păs
cest sens : „Personalul din indus răşa Mnria Brănuţ din Cerbăl, pre 33 (1 şi 2) din Legea nr. 57/1974, trele. Mal exact, la punctul Clrnic, trez pentru ele.
tria minieră care lucrează în sub cizăm că atît contribuţia în bani, acordarea de gradaţii pentru per de la poalele Retezatului. L-am cu — De ce cu secera ?
teran beneficiază de urt spor de cit şi in muncă cu braţele sau cu sonalul TESA se face o dată pe noscut in plină iarnă, la cabana de — Pentru că-i din plantaţie.
— Cum il transporfi ?
vechime în aceeaşi unitate mai atelajele, se stabileşte în confor an, cu aprobarea consiliului oa la Pietrele. Venise pe seară. — Cu spinarea, clteva zeci de kilogra
— Este zăpadă pe valea Sireiului ?
mare decît personalul din aceeaşi mitate cu prevederile Legii 20/1971 menilor muncii, în condiţiile de — Nu ştiu, că nu vin de-acolo. Vin me odată. Le duc şl sare, ci te 40-50 ki
ramură care lucrează la suprafaţă de către adunările populare să vechime cerute de Legea nr. 12/ de la hrănitoare. Bine că m-am dus, lograme. Pe văile astea — Stănişoa-
(art. 66-2 din Legea nr. 57/1974)“. 1971. ca minat de o presimţire. O căpri ra, Valea Pietrelor, Valea Rea şi Ga
teşti, Contribuţia bănească se sta leşa — am alte hrănitoare pentru car
ÎN CE CONDIŢII bileşte pe familii şi ea nu poate de Ioan Achim — Buceş-Stănija. oară îşi prinsese un picior intre doui prele negre. Aici m-a ajutat şi pă
hrănitoare şi
mai
nu-l
la
de
uluci
UNITATEA NU PLĂTEŞTE păşi suma de 300 lei. Aceste sume- Aveţi dreptul la compensarea în putea scoate. Celelalte din ciopor se durarul rezervaţiei Academiei, Lascu
bani a concediului de odihnă pe
Brutus.
contribuţii pe familii — se stabilesc
CONCEDIUL MEDICAL ? In raport cu valoarea lucrării ce perioada lucrată cuprinsă intre agitau neputincioase in jurul el; — Se vede că fl-s dragi animalele
le-am văzut de la distantă. Am aju
Maria Cliiorean, din Hunedoara, urmează a fi executată, ţinîndu-se data angajării şi data Incorpo tat-o să scape din strtnsoare. sălbatice.
—
ne-a scris că unitatea la care e seama de veniturile nete pe care le rării. dică ?... Vorbeşti de. hrănitoare. Cum a- le — Ap ăi, nu pofi fi pădurar fără să
să le
datoria
iubeşti.
Noi
avem
angajată i-a refuzat plata unui realizează'fiecare familie (art. 11). Partenie Drăgan — Deva. La ocrotim pe olt putem. Aici nu-l vor
—
certificat medical pe motiv că a Contribuţia în muncă ■— prevede împlinirea vîretei de 60 ani veţi pada, In noiembrie, pînă să cadă ză ba numai de o datorie de serviciu,
am
făcut
Nucşoarei
valea
pe
părăsit localitatea în timpul con art. 16 — se efectuează : a) cu bra putea solicita acordarea pensiei două hrănitoare pentru căprioare. Că dar şi de una de om care le vede
cediului medical şi ne-a întrebat ţele, de bărbaţi şi femei de la pentru limită de vîrstă, avînd ştiţi, după ce cade zăpada, anima zilnic cit se luptă pentru hrană pe
timpul iernii.
dacă s-a procedat corect. Iată cf- vîrsta de 18 pînă la vîrsta de 55, peste 25 ani vechime In muncă. lele tşi găsesc tot mai greu hrana. Monlcă Stăncic, al cărui nume şi
teva nrecizări în acest sens : „Prin respectiv 50 ani ; b) cu mijloacele Iullca Ambruş — Petrila. Şcoli Şi cineva trebuie să aibă grijă de prenume are ceva din parfumul
art. 25 din. H.C.M. nr. 880/1956, se de transport cu tracţiune anima profesionale de mecanici auto ele. muntelui şi-al florilor sale, este prin
prevăd două situaţii in care uni lă sau mecanică..., indiferent de funcţionează la Ilia sau la Sibiu. — In ce constă această hrană, pe întreaga sa fiinţă om al muntelui, al
tatea poate şi este obligată să re vîrsta posesorilor. Dacă este vor care le-o dai ? frumuseţilor Iul. (CORNEL ARMEA
fuze ajutorul pentru incapacitate ba de contribuţia in muncă cu Eugen Mîndru — Vulcan. Orice — In fin. Astă vară şi pînă spre NUL
temporară de muncă şi anume : 1. braţele, avînd vîrsta de 54 ani, nu persoană ce locuieşte in bloc
Cînd angajatul nu respectă trata sînteţi obligată la efectuarea ei. este obligată a plăti taxele la
mentul prescris sau nu se prezintă în cazul contribuţiei în muncă cu cheltuielile comune. Dacă, însă,
la controlul medical ce i s-a Indi mijloacele de transport — atelaje lipseşte din bloc o perioadă mai
cat pentru urmărirea bolii ; 2. Cînd cu doi trăgători pentru care con mare de o lună, comitetul asocia-
angajatul simulează boala. în caz travaloarea unei zile de muncă este ciaţiei de locatari îl poate scuti,
de nemulţumire, persoana In cau de 100 lei — fiecare cetăţean, indi pe baza unei cereri, de plata ta
ză se poate adresa organului de ferent de vîrstă. este obligat să xelor care se calculează pe per MAT ÎN TREI MUTĂRI MAT ÎN TREI MUTĂRI
jurisdicţie a muncii" presteze zilele de muncă stabilite soană.
ÎNTRERUPEREA de adunarea locuitorilor. Locuitorul Anonimi — Brad. Schiţa de
ACTIVITĂŢII PENTRU nemulţumit — se arată la art. 9 — sistematizare a oraşului Brad nu ii vy7/
de felul cum adunarea locuitorilor
CREŞTEREA COPIILOR i-a stabilit contribuţia în bani sau prevede schimbarea amplasamen n M
tului autogării.
„Am întrerupt lucru] pentru în muncă poate face sesizare la 1 1 m
creşterea copiilor. Mi se mai con consiliul popular în termen de 10 I.P.G. — Deva. Problema în
sideră vechimea neîntreruptă în zile de la data comunicării. care ne consultaţi este deosebit % 1
cimpul muncii ?“ — ne-a întrebat de importantă - şi delicată. Numai '////, WV,
Mărioara Florea din Deva. Cităm MAMA COPIILOR POATE singur puteţi decide ce aveţi de
din răspunsul primit din partea RIDICA ALOCAŢIA făcut. W//. r W/, n £
"Direcţiei pentru probleme de mun Vasile Mihăilescu — Mesteacăn- V77 /
că şi ocrotiri sociale : „Conform DE STAT ?... Răchitova. Arhiva T.C.M.M. Te 2222: ////y i
art. 9, lit. k din Legea 1/1970, an ...ne-a întrebat Gheorghe Bulai, line din perioada care vă intere y///,
gajata care a întrerupt activitatea din Certeju de Sus. „Potrivit De- sează se găseşte la T.C.M.M. Ml 1 W,
pentru a creşte- un copil pînă la oretului nr. 285/1960, beneficiar de Bucureşti. In cererea către aceas y ///y
împlinirea vîretei de 7 ani, bene tă unitate, va trebui să indicaţi W 1 ////
ficiază de vechime neîntreruptă în alocaţie de stat pentru copii este precis perioada lucrată (luna, a- vw
aceeaşi unitate dacă s-a reînca soţul, iar dacă acesta nu este an nul). H
pensionar,
sau
gajat
beneficiară
drat în termen de 90 de zile de la este mama copiilor, dacă este an I I
Anonime — Peştişu Mic, Rişcu-
data încetării acestui motiv în ace gajată sau pensionară"._____________ _ liţa, Coroieşti, Deva. Cercetînd
eaşi. unitate sau într-o altă unitate, Controlul poziţiei : Cor.troiul poziţiei :
daca unitatea la care a lucrat con cele sesizate, organele vizate au
firmă in scris că nu îi este nece Rubrică realizată de constatat că sesizările nu cores Alb : Rb6, De3, Ce5. Alb : Rb3, Te2, Te4, Nd8.
sară". DOINA COJOCARU, N. BAD1U pund realităţii. Negru : Rd8, Ce6, p.e7. Negru : Rd3, p.d4, 14.