Page 5 - Drumul_socialismului_1977_03

O MARŢI, 1 MARTIE 1977 Pag. 5;

A
rs aetMpjlitatea politică întrajutorarea,
CIND AVUTUL OBŞTESC ,
K- î
:>
NU ESTE APARAT... ' coeziunea■
r d © c e a m o i m a r ® Oameni lipsiţi de bun simţ. (Urmare din pag. 1) tovarăşul Nicolae Ceauşescu, si pre- I
au tăiat mai mulţi /pomi fruc­ şedinţele Republicii Senegal, L6o-
pold
au
tiferi — pruni şi meri — voastră, domnule preşedinte Nicolae vineri Sedai' Senghor, cadrul semnat,
în
dimineaţa,
unei
din livezile C.A.P. Rapolt şi Ceauşescu, acţiunea dumneavoastră solemnităţi oficiale, Comunicatul sufietească
g fieegruS e@fâţ®on Foit. Aceasta pentru faptul constituie pentru noi, cei din lu­ comun româno-senegalcz. Cu ace­
că nu s-au luat măsuri de mea a treia, îndeosebi pentru noi, laşi prilej au fost semnate proto­
către conducerile celor două africanii, un imbold". colul pentru stabilirea acţiunilor (Urmare din pag. 1)
unităţi
înalta vizită a prilejuit şi va pri­
avutului
de
apărarea
care
vor
dome­
E DE RISIPA, obştesc. Deşi sesizate de mai multilaterală continuare o pe abordare niile se Republica întreprinde şi in România Arpad Sabo, de 36 de ani me-,
ştiinţific
în
lejui
tehnic
economic,
a
mul­
relaţiilor
intre
Socialistă
mulţi
consiliile
cooperatori,
Senegal,
şi
precum
de conducere n-au întreprins tiple planuri dintre România şi a- şi Republica guvernele celor două seriaş destoinic aici la Călan, ne
acordul
între
eeste ţări, a problemelor lumii con­
T I R O S I T ! nimic pentru descoperirea temporane, ea soldîndu-se şi deja cu ţări privind transportul aerian. vorbeşte despre oamenii săi ca
făptaşilor.
întrebarea
este:
şi despre cei 9 fraţi ai săi — din
acorduri
documente
Importante
cine plăteşte paguba ? menite să întărească prietenia si In Republica Ghana : Duminică, care trei sini turnători, iar alţii
solidaritatea tradiţională a ţării la încheierea vizitei in această tară, patru lucrează tot la „Victoria",
preşedintele
Nicolae
Ceauşescu
şi
„MANEVRA" noastre cu statele africane, să dez­ şeful statului ghanez Ignatius Kutu cu aceeaşi căldură şi dragoste
volte şl să diversifice continuu co­ Acheampong au semnat Declaraţia
NU LE-A REUŞIT laborarea spre binele reciproc, al solemnă comună a Republicii So­ El a modelat multe piese, le-a
progresului
NSTRUCTORI DE UTILAJ MINIER cauzal In accelerării dezvoltare si ţări­ na, document şl care Republicii Gha­ durat din fonta de cea mai bună
România
cialiste
de
curs
lor
de­
sa
echipa
calitate.
prezent
în
consemnează
Alexa Costache, manevrant i
DIN PETROŞANI I la depozitul de prelucrare şi mocratizării vieţii Internaţionale. de reperele fundamentale concrete, ale toarnă batiuri pentru tnaşini de
pe
Redăm,
scurt,
rezultatele
reciproce
pînă
la începutul anului aţi consumat peste colectare a deşeurilor din Si- rice : acum ale acestei vizite isto­ colaborării de asemenea. multilaterale. presat de peste 6 tone bucata^
Au
încheiate
fost,
meria şi Ion Tudose, tot ma-
apreciate
intreprih
protocoale
acorduri
:ea de energie electrică planificată nevrant dar 1a C.F.R. triaj, In Republica Islamică Maurita- comerciale, şl navigaţie şl economice, foarte beneficiară de o Brăila car,
dere
din
de
privitor
au intrat într-una din zilele nia : A fost semnat de către tova­ la pescuitul oceanic. re a triplat comanda ! Comunis
347 000 KWH trecute la bufetul „Parc" din * răşul Nicolae Ceauşescu, secretar Un moment plin de semnificaţii
Simeria. Aici au servit masa, / general al Partidului Comunist Ro­ tul A. Sabo a „modelat“ insă ţii
l-a
constituit
izată în alte domenii de activitate, cu au băut. Apoi au achitat no- \ mân, România, şl Republicii Socia­ al vizitei academiciau doctor conferirea zeci de oameni, l-a învăţat me~\
preşedintele
tovarăşei
ingi­
Ould
liste
Molitar
serie, dar şi cum să devină oa
cantitate de energie electrică se puteau ta. Acasă, însă, n-au plecat, i Daddah, secretar general al Parti­ ner Elena Ceauşescu a titlului de meni adevăraţi. îşi aminteşte nu-|
Lingă masa lor era o stivă J
membru de onoare al Academici de
din
dului
Poporului
►roduce 8 675 TONE DE FONTĂ cu lăzi pline cu sticle ou I preşedintele Republicii Mauritania, arte şl ştiinţe din Ghana. mele citorva care au crescut to|
Islamice
bere care le făceau „cu o- { Mauritania, Comunicatul comun Vizita Înalţilor soli al României echipa sa. Cei mai mulţi sint in!
sau chiul". Şi aşa, cîte două sti- româno-ma/urltanez. Au fost, de a- socialiste pe pămîntul african con­
semenea. încheiate şl semnate pro” tinuă. De la mii de kilometri, po­ fruntea unor formaţii de Itferuj
520 TONE DE OŢEL ELECTRIC tocolul privind extinderea coope­ porul nostru o Însoţeşte cu cele în turnătorie, iar unit sînt mese- j
rării economice şi a schimburilor mal alese sentimente de dragoste riaşi de frunte. Dar ce e mai
sau s e m n a l comerciale şi programul de schim­ şl cu deplină satisfacţie, pentru că
buri culturale şi ştiinţifico dintre rezultatele el remarcabile se înscriu important este faptul că toţi sînti
0 000 MP ŢESĂTURI FINE DE LÎNĂ România şi Mauritania. ea un eveniment de seamă in cro­ oameni adevăraţi, pentru cărei
ele „ajungeau" pe masa lor. In Republica Senegal : Preşedin­ nica vieţii Internationale a anului munca e mai presus ca orice.
a ce valori materiale nu pot fi realizate „Manevra" a fost descoperită tele Republicii Socialiste România, 1977.
e dv. consumaţi mai multă energie de ospătară şi „premiată" de SABIN CERBU I,
miliţie.
1 decît vi s-a repartizat prin plan. Reve- TOŢI PATRU...
atenţie şi răspundere toate posibilităţile Nu se înserase de mult, terea rolului conducător şi mobili-,
era pe la ora 20,00, cînd în zator al fiecărei organizaţii de
re să vă încadraţi în consumurile plani- apartamentul iui Dumitru cronicar,] partid. Adunările generale şi con-3’
s-au
partid
Esîe o sarcină de plan a fiecăruia, este Dincă din blocul I.A.S. Bîr- ferinţelo de dezbaterea amplă, caracterKâ
exigen-ij
zat
prin
cea. nr. 4, spiritele erau agi-
tă,
realistă
de
ai
comunişti
către
i îndatorire patriotică. Economisiţi pe tatf Fănică Voin, Mihai ICel- sarcinilor economice calitativ su-!
tonic, Marin Pienar, împreu­ (Urmare din paa. I) reu, însemnate cantităţi de materia­ perioâre care stau Ih faţa industri-ţ
ali­
produse
toate căile energia electrică ! nă cu gazda, jucau cărţi pe le de construcţii şi reflectă pregnant ei, investiţiilor, agriculturii şi ce­
ceea
mentare,
ce
bani. Atenţi la joc, nici n-au unităţile de proiectare, de construc­ climatul deosebit de rodnic de lorlalte domenii de activitate ale?
observat cînd a intrat mili­ ţii şi materiale de construcţii muncă şi responsabilitate ce ca­ judeţului, prin investigarea cuteză­
ţia pe uşă. Aşa se face că pentru promovarea noilor teh­ racterizează marca majoritate a toare, colectivă, a căilor şl măsu- i
fiecare din cei patru, aflaţi nologii şi soluţii de realizare a In­ colectivelor hunedorene. rilor de îmbunătăţire a muncii,■
vestiţiilor,
con­
programe
adoptînd
la masa de joc, au „cîştigat" crete pe întregul cincinal pentru Este, însă, cazul să arătăm că in printr-o răspundere partinică faţă.,-
de calităţile celor aleşi în noile or-^
cîte o amendă de 1 000 lei impulsionarea şi diversificarea pro­ luna februarie unele unităţi in­ gane conducătoare şi, îndeosebi,
nu
şantiere
judeţ
şi
Pentru învăţătură de minte. ducţiei materialelor de construc­ dustriale din ritmic, înregistrînd rărnî- pentru promovarea femeilor în
au
lucrat
ÎN ATENUA MINERILOR DE LA Banii se cîştigă prin muncă ţii, a mobilei pentru noile tipuri neri în urmă la producţia fizică, munca de partid. Esenţial este a-‘f
cinstită ! de locuinţe, creşterea productivită-. sortimentală (cărbune, ciment, cum ca hotărîrile adoptate să se-f
ca
E. M. GHELAR „ZELUL" ARE ţii muncii pe şantiere şi de valorifi­ lemn), la încadrarea în graficele materializeze neîntîrziat, din fiecare in. $
locale
carea
agre­
resurselor
să
intre
organ
ales
mers
SUBSTRATUL LUI gate de carieră şi balastieră. De a- de execuţie şi că eforturile pentru atribuţii.
cele două luni ale anului aţi depăşit semenea, a analizat modul cum se reducerea cheltuielilor de produc­ Luna februarie a fost bogată tot
Depozitele de combustibil îndeplineşte programul judeţean de ţie, a consumurilor materiale tre­ activităţi consacrate centenarului §
ui planificat de energie electrică cu peste din Deva, Simeria, Orăştie dezvoltare a producţiei de legu­ buie mult la intensificate lei producţie independenţei de stat, omagierii S;
ianuarie
(in
000
1
cheltuielile
me,
împlinirii a 70 de ani de la răscoa-ţ
272 000 KWH şi celelalte localităţi sînt, în activitatea economică şl precum şl au fost depăşite). lele ţărăneşti din 1907, Festivalului
fructe,
şi
cartofi
aprovizionate
bine
general,
financiară
stat,
de
ă ce se puteau produce cu această can- cu lemne şi cărbuni. Sur­ a întreprinderilor agricole îmbunătăţire o intensa viata politica naţional „Cîntarea României". In |
măsuri
de
stabilind
prinde însă practica unor lu­ ŞI CULTURAL-EDUCAŢIONALA cadrul acestor ample manifestări,
ie energie electrică : crători. Cînd ajungi la ei, a muncii in aceste domenii. legitimă că a avut loc „Luna cărţii la sate", |
încercăm
satisfacţia
toţi te ajută la încărcat şi au Adunările generale de dare de cicluri de filme „Viaţa de ieri şi>'
alegeri
seamă
2 992 TONE DE CIMENT grijă, lucrătorii de la depo­ şl cea de-a doua lună a anului se de bază, şi conferinţele tn organizaţiile de azi a satului românesc", faza fi
in­
in
bune
Încheie
rezultate
cu
intercooperatistă a
festivalului
partid
de
din
u 1 904 TONE DE ÎNGRĂŞĂMINTE zit, să ajungă în mijlocul de dustrie, cu progrese in accelerarea Întreprinderi, de pe şantiere, din „Cîntarea României", concursul J
transport mai multe buturugi ritmurilor pe şantiere şl cu inten­ unităţile agricole, instituţii, de la cultural-artislic ai pionierilor şi "o- J
pregătirilor
pentru
levilor, „Festivalul
CHIMICE COMPLEXE şi putregaiuri decît lemnul sificarea agricolă de primăvară. cam­ comune şi de Ia unele oraşe, care transilvănean", numeroase căluşerululc :
pania
De
acţiuni
in
desfăşurat
s-au
această
de calitate achitat. Oînd îţi
perioa­
imprimat
sau 353,6 TONE DE ALUMINĂ dei cărbunele, nu te ajută ni­ la Începutul anulud şl pînă la sfîr- dă, au activităţii vieţii politice din poliiico-educative.
şitu] celei de a doua decade a lu­
Privind retrospectiv luna pe care *
Judeţ,
şi
comuniştilor
meni. Poţi să încarci de ca­ nii februarie, industria judeţului a
de
o
şl
Măriţi bine fiecare kiiowat oră ! închideţi re vrei, cărbunii nu au nici dat suplimentar — în contul angaja­ colectivelor ancorare muncă sarcinile mai o încheiem putem spune, cu în- -t
dreptăţltă mîndrie, că judeţul nos- •
pe
in
puternică
nodijri, nici putregai. mentului anual de întrecere — îl mi­ care' le ridică acest an hotărîtor tru dă curs deplin hărniciei muu-
analele în subteran şi la suprafaţă pnm lioane kWh energie electrică, 13 200 cil sale creatoare, trăieşte o ln--<
cinci­
MOBILA SE VINDE tone fontă, 9 300 tone oţel, 4 500 tone pentru au realizarea întregului de o tensă viaţă politică, economică şl
momente
nal,
constituit
scurge exagerat, inutil curentul electric ! CU AMBALAJ laminate, 1 800 tone fler in mine­ deosebită semnificaţie pentru creş­ social-culturală.
oţi judicios consumurile pe maşini şi SAU FĂRĂ ?
Se ştie că mobila vine de
Ţineţi evidenţa la zi a fişelor de consum la furnizor la depozite bine
ea
oare, orizonturi, schimburi, pe fiecare ambalată. E o firesc aşa, Cu­ 'dialog eu cititorii ® dialog cu cititorii
valoare.
constituind
aşinâ, la fiecare punct de lucru 1 rioasă însă practica ce am
Intîlnit-o la un depozit în audiente informaţii
Simeria. Dorind să cumpăr
_«4.
o garnitură de mobilă, mi
s-a spus că nu mi se dă mo­ Cititorii intreabâ, jpoşfoi rubricii
bila ambalată, că trebuie să
trimită înapoi, la expeditor, Maria Băluş — Vulcan. Conform
ambalajul, valoarea lui fiind ©rpairael® vlaas&te răspund prevederilor art. 20, alin. 1 din Legea
de 300 lei. Am vrut să plă­
oSe Consfătuirea judeţeană POT FI OBLIGAT soluţie, aceea de a încheia contract nr. 27/1966, republicată, indemnizaţia
de. îngrijire de 300 lei lunar se acor-1
tesc ambalajul sau să las ga­
ranţie şi apoi să-l înapoiez. SA EFECTUEZ cu I.V. Călan. contract care, pe lin­ dă pensionarilor de invaliditate dei
gă
asigură
întreţinerea
avantajul
că
gradul I.
privind cultura Dar n-a fost chip. Cum să PAZA OBŞTEASCA gratuită a fiului dumneavoastră pe Ioan Dogarii — Deva. Meseria ce.
mobila
neambala­
transporţi
acţiuni tă ? Şi nu e singurul depozit SI IN TIMPUL toată un loc şcolarizării, îi garan­ o îndepliniţi se încadrează în grupa 1
durata
tează
corespunză­
de
muncă
a IlI-a de muncă.
din judeţ în care se proce-
cu
între­
M. P. — Dobra. Conform prevede-')
ie sezon porumbului ' dează aşa. (IOAN FÂRAN, SPITALIZĂRII ? tor calificării, iar urma acordul tehnice rilor art. 31 din Legea nr. 27/1966,‘i
poate
studii
prinderii
str. 30 Decembrie. Simeria). Iosif Bacheş, din Cigmău, Întrea­ superioare". pensia de urmaş se acordă soţiei. In]
sarea prin tndeslre a LA „ŢINTA" ? bă în scrisoarea sa dacă este obligat SE POATE PRIMI cazul dv., desfăcîndu-se căsătoria, nuz
tate cu măr. Pomii Joi, 24 februarie a-c., la Deva a şi In timpul cit este internat în ALOCAŢIA PENTRU COPII puteţi beneficia de pensie.
procurat din toamnă avut loc consfătuirea judeţeană pri­ întreprinderea de transpor­ spital să presteze paza obştească. Dorel Trif — Hunedoara. Pentru]
tificaţi în unitate.'Pe vind cultura porumbului. La con­ turi auto Deva a luat, în ur­ Aceasta deoarece paza obştească în RETROACTIV ? reiaţii în problema ce vă interesează]
iată modernizării s-au sfătuire au participat membri ai mă cu câţiva ani, măsura de sat se face prin rotaţie, conform Aurel Ivănuţ din Brad, fiind an­ vă puteţi adresa Centrului de radio-jţ
de afînare adîncă a amenajare a unor adăposturi prevederilor art. 32 şi 33 din Decre­ gajat la corpul de pază militarizată, amatorism Deva.
tiscuit si fertilizarea Biroului Comitetului judeţean de în staţiile de autobuz. Pînă tul 231/1974. Consiliul popular al co­ nu a primit alocaţia de stat pentru Un grup d.e cetăţeni — Baia de
•ajd. Sînt create toate partid, ai Comitetului executiv al munei Geoagiu răspunde : „în copii pe lunile iunie, iulie, august şi Oriş. postul de miliţie din Baia de;
î ca acţiunea de mo- Consiliului popular judeţean, pre­ aici toate bune, numai că ini­ timpul cînd sînteţi spitalizat nu veţi Criş a cercetat cele sesizate, consta-,
1976.
; efectueze la un ni- şedinţii şi inginerii şefi din C.A.P., ţiativa bună a fost rău înţe­ presta paza obştească, chiar dacă vă septembrie mai poate întreabă de ce şi tind netemeinicia lor. Faptele relatan
dacă
Conducerea
o
primi.
oerior, să reuşească şefi de ferme din I.A.S., şefi ai leasă de unii călători, care vine rindul, fiind programaţi alţi unităţii — după ce recunoaşte că a te în anonimă nu se adeveresc.
cadrul modernizării, secţiilor de mecanizare, conduce­ au deteriorat în fel şi chip cetăţeni". greşit în acest caz — răspunde eă Anonimă. — Deva. Pentru a affat
I.F.F.C.A., vom con- rile trusturilor • judeţene pentru multe din aceste adăposturi. DREPTURILE A. Ivănuţ a depus actele necesare şi adresele creşelor din Deva şi Hune­
e pompe pentru alt- I.A.S. şi S.M.A., preşedinţii şi a- Exemple stau adăposturile i s-au achitat sumele cuvenite drept doara vă puteţi adresa consiliUuCj
oă In vederea trata- din staţiile de autobuz „A- DE MOŞTENIRE alocaţie de stat pentru copii. f populare municipale respective.
îitare, o magazie pen- gromomii şefi cu producţia vegeta­
l un şopron pentru lă de la consiliile intercooperatiste. vicola" Mintia, E.M. Deva, CA URMAŞ
Romulus Magda, din Veţel, întrea­
In cadrul lucrărilor consfătuirii in apropierea izvorului „De- bă care sînt drepturile de moştenire
Oare
altă
„ţintă"
cebal".
nt neglijate nici lu- au fost prezentate un referat pri­ P>@ scrisori—
în livezi : stropirile, vind rezultatele de producţie obţi­ nu-si puteau găsi aceşti rău­ ce le are ca urmaş după tatăl său
...mai precis a unei anonime, din Simeria — în care, un grup
nobilizarea solului si nute in anul trecut la cultura po­ făcători ? (MIRON ŢIC, co­ care a decedat. Consiliul popular al de „tineri din Simeria Veche" sesizau slaba activitate la căminul culw
comunei Veţel arată, în răspunsul
rumbului de către unităţile agrico­ respondent). său, că are drept de moştenire — in-_ tural din sat — a fost efectuată o cercetare de către Comitetul ju­
dunei, inginer, şeful le de stat şi cooperatiste, precum UN GESTIONAR diferent ,că sînt unul- sau mai mulţi'
■ * ţ la C.A.P. Peştea- şi de către gospodăriile populaţiei, DOAR CU NUMELE urmaşi — la casa de locuit, depen­ deţean de cultură şi educaţie socialistă. Iată ce constatări s-au făcut,
ontinua unele lu- şi programul acestei culturi pentru dinţele şi anexele gospodăreşti, pre­ cu acest prilej ! „Tinerii care (nu) semnează scrisoarea nu activează'
-e începute în a- La magazinul nr. 114 din cum şi la o suprafaţă de 250 mp de în nici o formaţie La căminul cultural şi unii au o comportare ne-,
preocupăm în special anul 1977. Dezbaterile ce au avut Bunila, aparţinând I.C.S. A- teren. corespunzătoare faţă de conducerea căminului cultura!. Tov. Berea
xcesului de umiditate loc au constituit un xitil schimb de lîmentara Hunedoara, este Ioan este director de şcoală, director de cămin cultural_ precum şi
suprafeţele de livadă, experienţă privind aplicarea tehno- gestionar Crişan Tărcălie. CARE ESTE PLAFONUL operator la cinematograful sătesc şi îşi îndeplineşte ^sarcinile încre­
' şopron şl modernfa l$şîilor înaintate menite să asigure Este, e un fei de a spune. DE VENIT PÎNÂ LA CARE dinţate. Activitatea la căminul cultural se desfăşoară^ pe baza pro-
jrafete de 25 ha Cu ^teşterea producţiei la hectar şi re­ Că dacă ar fi un gestionar
problemă care ridică alizarea ei în condiţii de eficienţă bun, corect, magazinul ar fi SE ACORDĂ BURSĂ
întrebare este asigu- ELEVILOR LICEELOR
sru tratamentele flto- ridicată. Din programul adoptat se bine aprovizionat şi s-ar __________ ___________________ . „ . . 1 R-l
m s-au prevăzut fon- desprinde necesitatea impulsionării practica o servire civilizată. DE SPECIALITATE terar-muzical. Totodată, s-au stabilit şi unele măsuri-: să fie afişat]
de Investiţii, trebuie .pregătirilor în vederea însămînţă- Dar, gestionarul nu respectă Ioan Ioviţoniu — Călan. La întreba­ programul activităţilor de club, să se organizeze de două ori pej
ilutle corespunzătoare rii în perioada optimă şi la un ni­ orarul magazinului, care rea de ce fiul său, elev la Liceul lună reuniuni distractive pentru tineret, iar odată pe lună dezbaterii
an. Pentru a obţine vel calitativ superior a culturii. este uneori slab aprovizionat, Industrial din Călan, nu primeşte pe teme de comportare civilizată a tineretului în familie, societate I
■,ă de fructe (în anul De asemenea, sînt cuprinse măsuri iar servirea se face prefe­ bursă, Inspectoratul şcolar judeţean
a realizat peste 1,5 renţial. Pînă acum reclama- răspunde : „în conformitate cu pre­ şi la locul de muncă".
in valorificarea pro- care trebuie anlicate în raport de vederile H.C.M. 354/1974 plafonul me­ Iată, deci, cum cele sesizate de „curajoşii" tineri din_SimerLa|
te — n.n.L acordăm condiţiile specifice ale fiecărei uni­ ţiile noastre au rămas fără diu al veniturilor pentru acordarea Veche se întorc împotriva lor, ei înşişi avînd o parte de vină pentrui
si celorlalte lucrări tăţi referitor la amplasarea cultu­ rezultat (Un grup de cetă­ burselor este 2 900 loi. Adeverinţa situaţia creată.
•adă, care sînt repar- rii, la alegerea hibrizilor, densita­ ţeni, Bunila). prezentată de la I.V. Călan arată că
■rii cooperatori, lucră- tea plantelor la hectar, fertilizare, t aveţi o retribuţie lunară de peste
se în «ini-o». erbicidare şi lucrările de întreţi­ 3 000 lei si ea atare nu vă încadraţi -
N. TÎRCOB nere. ■v) In prevederile legale. Există totuşi p Rubrică realizată de DOîNA COJOCARU, N. BADIC?