Page 1 - Drumul_socialismului_1977_04
P. 1
Proletari din toate fărlle, unlfl-văl
ANUL XXIX!
NR. 6164
MARŢI,
5 APRILIE
1977
8 pagini — 50 bani
Expunerea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU a politica ff |
LA ŞEDINŢA COMUNĂ A C.C. AL P.C.R., MARII ADUNĂRI NAŢIONALE. t
Viaţa politică a ţării noastre a mului, patriotismului şi umanita
CON ŞUIULUI SUPREM AL DEZVOLTĂRII ECONOMICE $1 SOCIALE fost dominată, săiptămlna trecută, rismului poporului nostru, deve
de lucrările marelui forum reu nind program de acţiune a parti
Şl ACTIVULUI CENTRAL DE PARTID $1 DE STAT nit al C.C. al PXLR., Marii A- dului şi statului, a întregii naţi
dunări Naţionale, Consiliului Su
uni în domeniul politicii interne
prem al Dezvoltării Economice şi şi externe.
Sociale şl activului central de
Amplu şi strălucit partid şi de stat, consacrată dez sub preşedinţia tovarăşului
Marţi, 29 martie, a avut loc,
baterii activităţii partidului şl
întregului popor pentru înlătura Nieolae Ceauşescu, şedinţa comu
nă a C.C. al P.CJt. şl Consiliu
rea urmărilor cutremurului ca
document programatic, de tastrofal din 4 martie, a proble lui Suprem al Dezvoltării Eco
nomice şi Sociale, in cadrul că
melor dezvoltării econom ico-so-
ciale actuale a ţării, ale activită reia au fost examinate bilanţul
activităţii eoonomice şi financia
o excepţională însemnătate ţii internaţionale a partidului şi re pe 1976 şi unele concluzii şi
statului, precum şi ale situaţiei
măsuri pentru anul ' 1977, efecti
politice mondiale. Expunerea am
plă, • de inestimabilă valoare teo vul, compoziţia şi structura orga
nizatorică a partidului la 31 de
retică şi practică, a secretarului cembrie 1976, activitatea interna
Partidul nostru, întreaga naţiu cum a apreciat şi a hotărît şe minunate pe care le-a demonstrat general al partidului, preşedinte ţională a Comitetului Central a!
ne au urmărit ^cu viu şi major in dinţa comună — un document de poporul nostru, omul nou stăpîn pe le ţării, to\>arăşuI NICOLAE partidului, unele probleme orga
teres, cu neţărmurită încredere excepţională însemnătate pe plan destinele sale, hotărît să înfrîngă CEAUŞESCU, rostită în deschi nizatorice şi au fost aprobate ale
•lucrările forumului reunit al orga teoretic şi practic, care, înfăţişînd orice greutăţi, să-şi făurească vii derea şedinţei comune, constituie gerea tovarăşului Ion Stănescu în * I
nelor supreme de partid şi de stat cuprinzător eforturile titanice ale torul în mod liber, aşa cum îl do o strălucită analiză ştiinţifică a
— şedinţa comună a Comitetului comuniştilor, ale tuturor oamenilor reşte el". realităţilor interne şi internaţiona
Central al Partidului Comunist Ro muncii din ţara noastră pentru Poporul nostru care, sub condu le, un pilduitor tablou al erois- (Continuare în pag. a 2-a)
mân, Marii Adunări Naţionale, depăşirea grelei încercări prin care cerea partidului, a dovedit că nu
Consiliului Suprem al Dezvoltării am trecut, stabileşte direcţiile prin se pleacă în faţa greutăţilor, ci,
Economice şi Sociale şi 'a activu cipale de acţiune pentru lichidarea dimpotrivă, acţionează mai dîrz,
lui central de partid şi de stat, deplină a consecinţelor calamităţii, mai hotărît pentru asigurarea con
de la începutul săptămînii trecute, pentru îndeplinirea neabătută a strucţiei cu succes a socialismului P l e n a r a
eveniment de importanţă naţională, cincinalului, creşterea mai accen şi comunismului pe pămîntul
de primă însemnătate în viaţa po tuată a economiei naţionale, şi, pe României, desprinde din expune
litică a ţării. » această bază, ridicarea nivelului de rea tovarăşului Nieolae Ceauşescu
Dezbaterea intr-un asemenea ca trai al poporului, pentru înfăptui imbolduri de vibrantă, însufleţi- Comitetului judeţean
dru larg a problemelor vitale ale rea riguroasă a tuturor obiective toare îmbărbătare şi încredere şi,
reconstrucţiei şi dezvoltării acce lor Congresului al Xl-lea al parti totodată, un amplu şi ştiinţific în
lerate a României, ale activităţii dului privind făurirea societăţii so dreptar programatic pentru activi
interne şi externe a constituit o cialiste multilateral dezvoltate şi tatea organelor şi organizaţiilor de
nouă şi puternică manifestare a înaintarea României spre comu partid, a organelor de stat, a or Hunedoara al P.C.K
unităţii de monolit a partidului şi nism. ganizaţiilor de masă şi obşteşti, a
poporului, expresia voinţei unani Document cu deosebite implicaţii tuturor colectivelor de muncă în
me de a înfăptui întocmai, fără în prezentul şi viitorul poporului greaua şi responsabila operă de
nici o abatere, Programul elaborat nosţru, magistrala Expunere a se reconstrucţie şi de înfăptuire nea
de Congresul al Xl-lea de făurire cretarului general al partidului şl bătută a istoricelor hotărîri ale In cursul zilei de ieri, 4 aprilie şi respectarea termenelor de pune
a societăţii socialiste multilateral preşedintele tării reprezintă cel . Congresului al Xl-lea. Aşa cum, în a.c., a avut loc la Deva plenara re in funcţiune a obiectivelor ; ac
dezvoltate, de bunăstare, progres mai umanitar si emoţipnâht eîtt--' mţi-îş Tiiău^epic; tragice.ţie, dtipa. ca .Comitetului judeţean Hunedoara al tivitatea desfăşurată de organele şl
şi înaltă civilizaţie materială şi giu la adresa virtuţilor şi erois taclism, secretarul general al parti P.C.R. Ia lucrările plenarei, care organizaţiile de partid, de masă şi
spirituală. Totodată, lucrările 'şe mului pe care,.l-au dovedit, în a- dului a ptoiuat ...comanţiţuncptul s-au desfăşurat în plen şi în secţi obşteşti, de colectivele de oameni
dinţei comu-ne, hotărîrea adoptată ceastâ uriaşă confruntare cu sti suprem al întregii activităţi a uni, au luat parte alături de mem ai muncii pentru Înlăturarea efec
reprezintă o elocventă afirmare a hiile naturii, Partidul Comunist partidului şi poporului şi s*ă aflat brii şi membrii supleanţi ai Comi telor cutremurului din 4 martie a.c.
democraţiei orînduirii socialiste, Român, clasa muncitoare, ţărăni în permanenţă acolo unde era mai tetului judeţean de partid, membrii şl creşterea contribuţiei judeţului
care se bazează pe consultarea po mea, intelectualitatea, întreaga na greu, tot astfel şi acum a deschis Comisiei judeţene de revizie, priim- Hunedoara la accelerarea dezvoltă
porului, a reprezentanţilor săi, a- ţiune. în aceste grele împrejurări în faţa întregii naţiuni un pro secretari şi secretari ai comitetelor rii economico-soclale a ţării ; în
supra tuturor măsurilor care pri — sublinia secretarul general al gram amplu şi concret de acţiune, municipale şi orăşeneşti de partid, deplinirea sarcinilor de plan in in
vesc viaţa şi destinele patriei. partidului — s-a afirmat cu toată care defineşte cu claritate obiec activişti de partid şl de stat, se dustrie şl agricultură pe trimestrul
Lucrările şedinţei comune au do- puterea rolul conducător al parti tivele prioritare, pîrgliiile decisive, I /1977 şl măsurile ce se inlpun
bîndiit o deosebită însemnătate dului, forţa şi energia clasei mun pentru a depăşi în cel mai scurt cretari ai organizaţiilor de partid
pri.n cuprinzătorul şi însufleţitorul citoare, înaltul spirit de răspunde timp urmărilo dezastrului, a asi de pe şantierele de construcţii, pentru realizarea In bune condiţî-
program de acţiune deschis în faţa re patriotică al ţărănimii, intelec gura normalizarea întregii vieţi e- cadre de conducere din unităţi in uni a planului pe trimestrul II a.c.
întregii noastre naţiuni, în acest tualităţii, marile virtuţi morale ale conomico-socialc şi realizarea in dustriale, de pe şantierele de con La dezbateri In plen şl pe secţi
tegrală a programului de dezvol
tuturor oamenilor muncii — fără
moment cardinal, de către secre deosebire de naţionalitate — vi tare elaborat ile Congresul al XI- strucţii şi institutele de proiectări, uni au participat 38 de tovarăşi.
tarul general al partidului şi pre
şedintele ţării. Expunerea tovară tejia, patriotismul dus pînă la sacri Iea al partidului. reprezentanţi ai organizaţiilor de Plenara a ascultat apoi o infor-j
şului NICOLAE CEAUŞESCU cu ficiu, puterea lor de stăpînire, ca Pe baza unei magistrale anali masă şi obşteşti, ziarişti. mare cu privire la activitatea Bi
privire la activitatea partidului şi pacitatea de a Infrînge şi depăşi ze ştiinţifice a rezultatelor obţi Plenara a analizat: activitate* roului Comitetului judeţean de
întregului popor pentru înlătura greutăţile. „Cred că nici un fel de nute în actualul cincinal, a poten
rea urmărilor cutremurului catas lucrări ale filozofilor, ale celor ca telor economiei socialiste şi ţinind organelor de partid, de stat şi e- partid pe perioada de la ultima ple
re se ocupă de caracterizarea o-
trofal din 4 martie, dezvoltarea mului nou — releva conducătorul seama de eroismul şi voinţa de oonomice pentru realizarea inves nară şi pînă In prezent.
economico-socială actuală a ţării, neînfrînt ale clasei muncitoare şl tiţiilor prevăzute în planul pe 1977 In problemele dezbătute, plenara
activitatea internaţională a Parti iubit al partidului şi poporului — întregului popor, secretarul gene- • adoptat hotărîri şl programe de
dului şi statului şi situaţia politică nu ar fi putut pune în evidenţă şi măsurile ce se impun pentru ac
mondială, constituie — aşa după cu atîta pregnanţă aceste trăsături (Continuare în^pag. a 2-a) celerarea ritmurilor de construcţii măsuri.
în numele dragostei de patrie, al adevăratului umanism Şedinţa Biroului
Comitetului judeţean
Slujim cu abnegaţie ţara şi poporul român
de partid
Ieri, 4 aprilie a.c„ a avut loc şe-i
dinţa Biroului Comitetului jude*
ţeaa Hunedoara al P.GJt. I» ap
Patria în care ne simţim acasă Nu sîntem d© vînzare ărut şedinţei au fost examinate i
stadiul aplicării măsurilor sta- .
in
IU
trimestrul
de
al
Trăim intr-o ţară în oare po toate acestea integrate armonios De o vreme încoace, din zările — ce oroare I — sînt obligate să bilite colectivul de control 1978
porul construieşte, de mai bine cu prezentul, cu tot ce se întîm- apusului pe care eram deprinşi muncească ; românul n-are drep CjO. al P.C.R., privind asi
de trei decenii, o eră nouă, un plă în jurul meu, sintetizînd o a-1 stima pentru luminile tradi tul să facă speculă ou droguri gurarea condiţiilor de reali
destin socialist şi comunist. La imensă şi înălţătoare realizare de ţiilor sale culturale, se îndreaptă şi nici să-şi intoxice tineretul cu zare a planului producţiei de căiu
înfăptuirea acestei revoluţionare sine a naţiunii noastre. Aici este spre noi cîntece ce se vor de si ele; românul n-are dreptul să bune energetic şt cocsiflcabll, me
prefaceri Istorice, sub conducerea leagănul nostru, al fiilor acestor rene seducătoare. Noi însă, cei tragă cu mitraliera în stra canizarea lucrărilor din subteraa
gloriosului nostru partid comu meleaguri, din care nici o „forţă” ce vieţuim aici de două mii de dă ziua in amiaza mare, ba şl îmbunătăţirea activităţii de pro
nist, sînt chemaţi să-şi aducă a mirajului mincinos nu ne va pu ani, putem spune că sîntem de a- nici măcar noaptea ; românul ducţie la exploatările miniere din
contribuţia şi participă cu entu tea rupe. cum maturi, am văzut multe şl n-are dreptul să producă şi să Valea Jiuhil ; preocuparea organe
ziasm şi abnegaţie toţi fiii aces Cunoaştem care este datoria prin multe încercări am trecut colporteze pornografia... Bietul lor şl organizaţiilor de partid pen
tei ţări — români, maghiari, ger noastră. Ştim din documentele laolaltă, uniţi la bine şi la rău. român ! Lipsit de atîtea „drep tru antrenarea conducerilor unită
mani, indiferent de naţionalitate. partidului, din îndemnurile secre Ştim cam de mult a deosebi au turi” şi „libertăţi", dintre care ţilor economice, a specialiştilor, a
tarului
al
partidului,
general
In această eră nouă, democra tovarăşul Nieolae Ceauşescu, ca rul de tinichea, privighetoarea nici n-am amintit decît d- tuturor angajaţilor la acţiunile d«
ţia şi umanismul sînt scrise eu re este misiunea artistului şi de corb şi gorunul de lemnul rî- teva, ce-i mai rămîne de cercetare tehnlco-şttinţiftcă, pre
majuscule. Democraţie şi uma cîntăm patria socialistă cu ios. E o copilărie încercarea de a făcut decît să-şi lase aici ca cum şl măsurile ce se impun î»
continuare pentru realizarea pla
nism — în egală măsură vala vocile noastre unite şi înăl ne seduce cu reptile deghizate în să si părinţi, văzduh şi mormin nului de cercetare pe anul 1977 şl
bile pentru toti membrii societă ţătoare. Nimic nu ne va putea sirene. Undele pure ale eteru te şi să dea buzna în livezile aplicarea În practică a rezultatelor
ţii socialiste umbri acest cîntec imens al mun lui duhnesc de la 0 oostă cînd făgăduinţei de la soare-apune acestora; modul cum se des
Trăim în România socialistă, în cii, al voinţei comune de a trăi începe acest cîntec răsuflat pe unde e aşteptat cu braţele des făşoară acţiunea de reducere
ţara lui Ştefan cel Mare, Ioan de şi crea în această ţară — ţara oare l-am auzit de atîtea ori. chise şi cu un avans de treizeiei a consumurilor specifice la
Hpnedoara. in tara lui Horea, începuturilor gîndurilor noastre, dar care n-a izbutit să ne abată de arginti pentru curajul abject materii prime, materiale, ener
Cloşca şl Crişan, Gheorghe Doja, patria în care ne simţim acasă şi niciodată din drumul nostru. Cu de a „a fi ales libertatea". gie şi combustibili, in lumina
Budal Nagy Antal, Avram Iancu vrem să trăim astfel incit să nu noaştem foarte bine şi refrenul : Dar să lăsăm gluma. Nu. dom indicaţiilor date de conducerea
şi a atîtor alţii care s-au dedi ne fie ruşine nici faţă de îna drepturile si libertatea omului de nilor. noi nu sîntem de vînzare. partidului la plenara C.C. al P.CJR.
cat şi s-au dăruit pînă la sacri intaşii noştri, nici fată de cel care noi — bieţi nenorociţi — din 2—3 noiembrie 1976, precum şl
ficiul suprem acestor idei. care ne vor urma şi vor face să n-am avea parte, frustraţi de ele Probabil că sînteţi retardaţi inte- măsurile ce trebuie întreprinse în
Sînt creator şi creaţia mea se se păstreze strălucirea luminii re în mod sistematic si organizat. lectualiceste rău de tot dacă vă continuare pentru materializarea
inspiră din tot ce am adus cu vărsate asupra gliei strămoşeşti, Dacă stai să *0 gîndeşti. ceva reducerilor preconizate pe anul
mine din fragedă copilărie, a- a rotunjimii plinii, a zîmbetului. dreptate tot au aceşti domni : RADU CIOBANU. 1977 şi în perioada 1978—1980.
mintiriie baladelor populare, la intr-adevăr, românul n-are drep membru a! Uniunii scriitorilor Au fost. de asemenea, analizate
care se. adaugă reflecţia matură lOSIF MATYAS, tul de a soma. ba mai mult. nînă si alte probleme ale activităţii eco
Drivind triumful muririi, ai fru membru al Uniunii artiştilor şl puşlamalele care pînă mai io-i (Continuare în nos. a 6-al nomice si politico-sociale, adoptln-
mosului. al 'demnităţii umane, plastici răiau frunze la elini sînt obligate du-se măsuri corespunzătoare.