Page 10 - Drumul_socialismului_1977_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI O

^ mau
{ 6,00 I
.' minejii .
ştiri ; li
10,40 Mi
d-c ştiri
O PREOCUPARE MAJORĂ A ORGANIZAŢIILOR PE PARTED .eră Bat
Convorbirea recapitulativă ia iavâţămîntul ^cca „U
Ştiri
Folosirea Sa întreaga capacitate folcloru.’
palitico-iduelogic (ie partid—orientată asupra Ia 1 la
Revista
rioşilor
a maşinilor problemelor majore ale unităţii 16,25 C
16,15 Ci
ce ; J
„Să se asigure crederea gradu- — Ce indice realizaţi la ora ac­ recte şi asupra folosirii eficiente muzică
tin de
lui (le folosire a ulilajelor, a su­ tuală, tovarăşe secretar ? l-am În­ a utilajelor. Dezbaterea recapitulativă din gătura sa strînsă cu viaţa, cu acti-
prafeţelor de producţie, utilizarea trebat pe tovarăşul Victor Almă- Cum au acţionat In realizarea cursul de la C.A.P. Burjuc, condusă vltatea concretă a cursanţilor. în j jg'oo o
integrală a timpului do producţie şan, seoretarub comitetului de acestui scop organizaţiile de de propagandista Rodica Fărcaşi, a cadrul convorbirii au fost făcute ( tuV ror
şi respectarea riguroasă a progra­ partid. partid ? Ne explică în continuare pornit, în mod firesc, de la Direc­ unele propuneri a căror aplicare să i cîntece
melor de întreţinere şi reparaţii — în prezent reuşim să realizăm tot tovarăşul Victor Almăşan. . tivele Congresului al Xl-lea, sarci­ asigure sporuri de producţie, creş- i Ancheti
ale maşinilor şi utilajelor" — se un indice de 89,2 la sută. — Am determinat organizarea nile izvorîte din Cuvîntarea tova­ terea eficienţei economice a între- j Caleido
spune in hotărirea Plenarei Co­ reparaţiilor planificate şi acciden­ răşului Nicolae Ceauşescu la Cons­ gii activităţi din unitate. Mai mulţi 1 Zl lmr "
mitetului Central al Partidului Co­ — Este un indice bun, care-1 de­ tale pe cîte două şi trei schimburi fătuirea de lucru de la C.C. al comunişti au propus comitetului > MIER
munist Român din 2—3 noiembrie păşeşte pe cei prevăzut în pro­ şi astfel s-a diminuat timpul de P.C.R. din decembrie 1976 şi din comunal de partid să întreprindă ţ
anul trecut. gramele dumneavoastră. Unde şi staţionare în , reparaţii. In acelaşi Expunerea la şedinţa comună a C.C. un studiu care să pună în eviden- ţ G,on
Recunoaştem în această sarcină cum au acţionat organizaţiile de timp, am pus accent deosebit pe al P.C.R., Marii Adunări Naţionale, ţă raportul ce există între capaci- ) minetii
un imperativ concret al muncii partid pentru a influenţa în bine calitatea reparaţiilor, pe autocon­ Consiliului Suprem al Dezvoltării tatea bazei furajere şi nivelul de l "•
politice şi organizatorice de partid. acest coeficient, pentru înde- trolul asupra acesteia şi astfel am Economice şi Sociale şi a activului dezvoltare a sectorului zootehnic în ! ţj rilc
reuşit să demonstrăm că repara­ perspectiva următorilor ani pînă la ţ ] tin <]
ţiile accidentale pot fi si ele re­ central de partid şi de stat. sfîrşitul cincinalului. Acest studiu ( fonul
e
îijfăptuirea hotărârii de partid —- duse ca număr şi durată. Sarcinile reieşite din documente­ trebuie să aibă in vedere şi valo- 1 vanpre
Am constatat că existau unii oa­ le amintite au fost corelate cu ce­ rificarea pe scară mai largă a tu- \ >
12 00 E
le ce ne revin din lucrările adună­
Din
atribut esenţial al conducerii politie© meni care „se îmbolnăveau" de rii activului Comitetului judeţean turor posibilităţilor locale, astfel ■ l nostru
cîte ori doreau. Am instituit, prin
1 i
sindicat, un control sever asupra de partid din domeniul agricultu­ incit întregul necesar de furaje să j găruUl
fie, asigurat de pe terenurile coo- i ia i i
O regăsim in preocupările din vi­ plini, în esenţă, o hotărîre de modului cum suit respectate indi­ rii, ce a avut loc la începutul a- perativei agricole. J vitaj ii.
zitele de lucru în întreprinderi in- partid ? caţiile medicale' pentru boala pre­ cestui an. De asemenea, au fost făcute u- ţ nai ;
* dustriale ale secretarului general O parte a răspunsului ni l-a dat tinsă de către aceşti „bolnavi" şi Mai mulţi cursanţi, printre care nele propuneri cu privire la asi- i nomic
al partidului, reluată în detaliu în inginerul Ion Tomodan, şeful com­ numărul lor a început să scadă. Petru Cristian, Petru Petraşca, Doi- . gurarea creşterii efectivului de a- )
Spre a diminua timpul de staţio­
preocupările organelor locale de partimentului mecano-energetic. na Wurm, Maria Neaga, Cornelia nimale din prăsilă proprie, îmbt i goiăo
partid. Pe aceeaşi linie, hotărirea — Vorbind în limbajul matema­ nare din liipsă de oameni calificaţi Bornemiza au scos în evidenţă că nătăţirea raselor, permanenttec. . „ . V i ; ;
plenarei din 30 noiembrie anul ticii, timpul disponibil al utilaje­ am deschis un curs la care s-au recoltele bune pe care le-am obţi­ îngrijitorilor localnici şi ridicarea ) ri‘? ;
trecut a Comitetului judeţean de lor are mai mulţi „scă'zători". O- calificat anul trecut 53 de mun­ nut anul trecut se datoresc în mă­ calificării lor profesionale etc: _ l -3,25 3
citori. Anul acesta sînt în curs de
partid cere ca organele şi organi­ mul poate interveni pentru dimi­ în discuţiile cursanţilor şi-au gă- } Pcrso >'
zaţiile de partid, c.onsiliile oame­ nuarea ponderii factorilor care calificare şi perfecţionare 29 de sură hotărîtoare sprijinului primit sit un loc important preocupările j
forjori,
rectificatori-strungari,
28
din partea statului, muncii neobo­
nilor muncii să urmărească modul reduc potenţialul de lucru al ma­ organizaţiei de partid, ale consiliu- i
cum se finalizează măsurile sta­ şinilor : reparaţiile planificate, 40 sudori, 80 de lăcătuşi. site depuse de membrii coopera­ lui de conducere al cooperativei, i
tori, efectuării tuturor lucrărilor
bilite în urma analizei folosirii ca­ timpul de staţionare în sărbători, La baza acestor măsuri organi­ ale tuturor membrilor cooperatori i
pacităţilor, să intervină operativ reparaţiile accidentale, staţionări­ zatorice stă o muncă politică des­ agricole în bune condiţiuni, de bu­ pentru îmbunătăţirea continuă a
pentru a asigura sporirea indicilor le din cauza concediilor de boală, făşurată pe front larg, cu o gamă nă calitate, într-adevăr, cooperati­ indicatorilor economico-financiari, j
de utilizare. a absenţelor nemotivate, din lipsă largă de forme şi metode cunos­ va noastră a realizat cele mai mari pentru redresarea economică a ( fi
Este. prin urmare, vorba de de comenzi, sau timpul de staţio­ cute, dar unite printr-o dominan­ producţii de grîu, porumb şi sfeclă C.A.P. în acest, sens, în lumina a- 1
consecvenţă în urmărirea îndepli­ nare din cauza lipsei parţiale de tă — consecvenţa. Astfel, pe căi furajeră din ultimii ani, ceea ce dunării activului judeţean de par- 1 şt j ri .
nirii hotărîrilor, consecvenţă pro­ personal calificat care să lucreze îndeobşte cunoscute de toată lu­ constitue un puternic stimulent în tid şi a conferinţei U.J.C.A.P. au n,oo
prie organelor şi organizaţiilor de pe maşini. mea, dar îmbinîndu-le cu măiestrie munca noastră, aducînd, în ace­ fost prezentate unele propuneri re- ) Avan
partid. Cum se materializează a- Regăsim soluţiile de a diminua şi autoritate a ajuns organizaţia laşi timp, o contribuţie însemnată feritoare la gospodărirea mai judi- l u,35
ceastă sarcină la nivelul comitetu­ valoarea acestor factori tot într-o de partid să ducă la îndeplinire, la consolidarea unităţii. Cooperati­ cioasă a mijloacelor materiale şi ’
lui de partid de la Uzina de uti­ hotărîre de partid — cea a confe­ ba chiar să depăşească prevede­ va noastră a dobîndit rezultate bu­ băneşti, reducerea cheltuielilor şi ţ 12 35
laj minier şi reparaţii Crişcior ? rinţei pentru dare de seamă şi a- rile unei hotărîri de execepţională echilibrarea balanţei de venituri şi / 13 ’ 00
Planul unic de măsuri politico- legeri. Organizaţia de partid de Însemnătate în cincinalul revolu­ ne şi în zootehnie ; în primul tri­ cheltuieli. 1 Telrn
organizatoirice al comitetului de la U.U.M.R. a hotărit atunci să ţiei tehnico-ştiinţifice, în realiza­ mestru planul producţiei de lapte Prin toate aceste clemente, con- l jurn:
partid şi consiliului oamenilor se intervină de la toate nivelele rea ritmurilor de dezvoltare cerute a fost depăşit. In acest sec­ vorbirea recapitulativă s-a consti- .' «con,
muncii prevede ca sarcină reali­ cu măsuri eficiente pentru a se industriei de documentele celui de tor a fost evidenţiată con­ tuit într-o dezbatere concretă, vi- ţ *
zarea unui indice de utilizare a ajunge la un coeficient de folosire al Xl-lea Congres al partidului. tribuţia unor comunişti ca Iosif şi zind creşterea eficienţei economice i
maşinilor şi utilajelor de 87,3 la a timpului de lucru de 95,5 la su­ Maria Duleanţ, Florin Neaga şi a a cooperativei agricole. 20 30
sută. tă, hotărîre care are implicaţii di­ ION CiOCLEI altora. 1 20,40
22 00
Dezbaterea recapitulativă a dove­ IOAN NAGHI \ -
dit şi acum, la finele anului, va­ secretar adjunct al comitetului {
v
LA FIECARE LOC DE MUNCĂ, ÎN FIECARE FORMATE lenţele creatoare ale cursului, le- comunal de partid Burjuc ?
ţ 6,0.
1 mim
O susţinuta activitate politico-organizatoricâ acteaHfatea'' politică \ ştiri
1 10,30
' letin
pentru îndeplinirea sarcinilor ( prer
) Disc
) mod
(Urmare din pag. 1) Telegramele adresate conducerii ( tin
Organizaţiile de partid din Şan­ de alţii, care fac eforturi mari şi în ceasta înseamnă o foarte serioasă partidului, tovarăşului Nicolae l 12,3,'
tierul I al T.C. Deva dispun de o zilele de duminică pentru ca lu­ mobilizare a oamenilor. unde au avut Ioc mari răscoale Ceauşescu, exprimă încă o dată ' 13,Oi
» Stu<
bună experienţă în . conducerea crările să meargă bine. — Aveţi şi alte formaţii care ţărăneşti în anul 1907 să fio spri­ şi în modul cel mai categoric în­ i jura
activităţii loturilor pentru îndepli­ Discutăm cu inginerul Petrişor şi-au devansat propriile angaja­ jinite pentru a deveni în timp crederea neţărmurită în politica ] eco
nirea sarcinilor de plan. Kafka, cu Mihai Sumănaru, secre­ mente ? scurt centre urbane, în care scop Partidului Comunist Român, uni­ / de
La lotul nr. 11 îl întîlnim pe to­ tarul organizaţiei de bază de la — Desigur — ne spune tovarăşul s-a aprobat sporirea fondului de tatea * de voinţă, de acţiune şi } trie
investiţii cu aproape o jumătate gîndire a tuturor cetăţenilor Re­
( 18,0
varăşul Ioan Pîrvu, secretarul or­ lotul nr. 14, cu alţi oameni ai şan­ Sumănaru. Blocul cu 20 aparta­ miliard de lei. publicii Socialiste România. ' act
ganizaţiei de bază, care este şi şe­ tierului. mente avea termen de predare 30 în cursul săptămînii trecute, în legătură cu legalizarea ( biu
ful unei echipe de mozaicari. Ne Iată ce ne spune inginerul septembrie. Oamenii s-au angajat tovarăşul Nicolae Ceauşescu a Partidului Comunist din Spania, ţ riil
aflăm în apropierea blocului nr. Kafka : iniţial la o devansare cu 15 zile, primit delegaţia Partidului So­ tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, l COT
60, pe faţada căruia se află o pan­ — în prezent, şantierul nostru iar acum şi-au revizuit posibilită­ cialist Democratic Italian, pe pre­ secretarul general al Partidului J liz£
cartă scrisă cu roşu : termen de n-are în Bucureşti, pentru lucrările ţile şi au ajuns la concluzia că-1 şedintele Partidului Socialist Comunist Român a adresat o vi­
predare 30 iulie, angajament 15 de refacere decît 16 oameni, dar în pot preda la 30 aprilie. Merită să Popular din Spania, pe ambasa­ brantă telegramă tovarăşilor
fie amintite aici formaţiile condu­
I 6
iulie. Concis şi lapidar este înscrisă cîteva zile numărul lor va ajunge se de Hodiş Dumitru, Nemişca dorul Uniunii Sovietice. DOLORES IBARRURI şi SAN­ l mi
aici voinţa cîtorva formaţii de lu­ la o sută. Aceasta ne solicită e- Toader • şi Mantz Iosif. O puternică şi vibrantă mani­ TIAGO CARRILLO, in care îşi
1 şt'
cru, derivînd din hotărirea confe­ forturi mari, iar colectivul nostru festare a hotărîrii de a munci exprimă satisfacţia deplicL,;*r''n- V -
1
rinţei de partid şi a şantierului, este capabil şi hotărît să le de­ în loturile Şantierului I, în for­ fără preget peătru înflorirea tru victoria comuniştilor spanioli 1 Şt*
care a avut loc în luna februarie. pună. maţiile de lucru, munca cu oamenii României Socialiste, de dragoste şi convingerea că acest important
La rîndul său, această hotărîre — încă de pe acum am început ex­ formează unul din principalii fac­ fierbinte faţă de patria care asi- eveniment va contribui la dez­ 1 p°
mult mai cuprinzătoare, referin- tinderea muncii pe trei schimburi. tori de mobilizare, de stimulare a gură împlinirea năzuinţelor tui voltarea continuă a procesului \ Şti
efortului pentru depăşirea greută­
I 11.
du-se la scurtarea termenelor de Aşa se lucrează deja la blocul 45. ţilor, a obiectivelor şi propriilor turor fiilor săi, indiferent de na­ democratic din Spania, potrivit 1 Al
execuţie a tuturor lucrărilor din a- La altele — cămin pentru nefami- angajamente. Aşa se explică de ţionalitate, a răzbătut din lucră­ intereselor poporului spaniol şi,
cest an — îşi are izvorul în cerin­ lişti cu 200 de locuri, blocul D rile plenarelor consiliilor oameni­ totodată, ale întăririi prieteniei l M
ţele formulate în repetate rînduri Progresul — se. lucrează în două ce în primul trimestru al anului lor muncii de naţionalitate ma­ şi colaborării dintre popoarele
de Comitetul Politic Executiv al schimburi de cîte 10 ore. Urmea­ sarcinile de plan au fost depăşite ghiară şi germană, ee au avut loc noastre, ale păcii şi destinderii \ 16.
cu 110 apartamente.
1 M
C.C. al P.C.R., de secretarul gene­ ză ca şi la altele să lucrăm în a- la începutul săptămînii trecute. In Europa şi in lume. ^ b?
ra] al partidului, tovarăşul Nicolae celaşi regim. Vă daţi seama că a- C. ARMEANU
Ceauşescu, cu privire la activitatea l îra
constructorilor. \-
u
— Vedeţi — ne spune tovarăşul ducţii suplimentare, o gazetă a că- . ' JU
tis
Pîrvu — acum, acel angajament, Legătura organică cu procesul muncii — rei experienţă merită cunoscută şi j M
înscris acolo, nu mai corespunde, însuşită. ' L
eşte depăşit. Evenimentul nedorit prezentă în fiecsre ediţie! O intenţie lăudabilă în aceleaşi /
1
de la 4 martie, care a produs atî- scopuri manifestă şi ediţia „la zi"
tea pagube ţării, ne-a impus o mo­ a gazetei de perete „Muncitorul"
bilizare mai activă a eforturilor. Se află în plină desfăşurare con­ că toate cuptoarele, mai puţin 1 semnal de atenţie către colectivul de ia Fabrica de industrie locală / v
Biroul organizaţiei de bază din lot, cursul gazetelor de perete şi sati­ şi 5, au lucrat cu depăşiri de plan, secţiei. Ce a făcut necesar acest din Hunedoara. Unul dintre arti-ţş,
ca şi celelalte birouri, am revăzut rice, al caricaturiştilor şi epigra- iar în final atrage atenţia că an­ semnal ? 1 cole informează că, antrenat în e- 1 R,
n
termenele-angajament şi ni le-am miştilor, prima etapă a concursu­ gajamentul pe luna în curs e de — De la începutul lunii si pînă fortul general pentru refacere, co- 1 *.
strîns şi mai mult. Astfel că blo­ lui urrnînd să se finalizeze în pri­ a realiza un plus de 3 000 tone oţel. la data cînd a apărut articolul, lectivul de muncă de la prefabrica- i Jf.'
cul de care vorbim va fi predat mele zile ale lunii mai. Cele mai Răsfoim colecţia cu ultimele edi­ secţia nu înregistra un plus pro­ te s-a angajat să producă supli-} (r
la cheie pe ziua de 15 iunie. multe dintre aceste veritabile ar- ţii ale acestei gazete care nu mai porţional cu timpul scurs, astfel mentar 1 000 mp fîşii pentru plan- j „
— Bine, dar care este garanţia senaluri ale mobilizării şi convin­ şee şi 1 000 m tuburi de canali- 1 ti
realizării de care vorbiţi ? gerii pe calea cuvîntului scris au zare. Nădăjduiam să aflăm amă- j R
— Toţi membrii biroului organi­ ţinut şi continuă să ţină treaz in­ Gazetele de perete în concurs nunte despre munca de zi cu zi a v
celor ce sînt chemaţi să înfăptu-i
zaţiei de bază sînt repartizaţi, pe teresul celor cărora li se adre­ iască respectivul angajament de ia,’”
(
puncte de lucru ; la fel şi cei ai sează faţă de ceea ce se publică gazeta de perete din secţia undej ,
birourilor grupelor sindicale şi ai In rubricile lor. De dorit ar fi ca se fac prefabricatele. încercăm r i
0
organizaţiilor U.T.C. Factorii poli­ toate gazetele să se ridice la aceas­ are nevoie de prezentări. Un arse­ ca să existe garanţia că angaja­ însă o dezamăgire. în incinta res-i<!
(
tici, împreună cu maiştrii şi şefii tă înălţime. nal foarte variat de mijloace rea­ mentul pe luna în curs va fi rea­ pectivă acţionează trei organizaţii ’’
1
de echipe, ţin zilnic scurte con­ Cum reuşeşte o gazetă bună să-şi lizează o Informare operativă, lizat. de partid, dar singura gazetă '
sfătuiri de^ lucru cu oamenii şi le îndeplinească, în cadrul unui co­ cheamă ia mobilizarea eforturilor — Şi In concluzie ? perete este... cea de la sediul 1**11-;
adresează îndemnul de a lucra mai lectiv de muncă, misiunea ce şi-a pentru îndeplinirea unor angaja­ — In concluzie, după două de­ tăţii, aflată la peste 1 km distan-1
bine, mai intens, critică pe cei ca­ propus, în condiţiile efortului pen­ mente concrete, critică fapte care cade se creaseră deja garanţii si­ ţă de secţiile de producţie.' EvJ-1
re nu se încadrează în disciplină şi tru refacerea, angajamentelor spo­ s-au soldat cu pierderi de produc­ gure pentru realizarea angajamen­ dent, In asemenea condiţii carac- l
în ritmul impus. rite ? ţie, ca şi pe autorii lor. tului lunar. terul militant al gazetei de perete J 1
Asemenea discuţii scurte, la o- Colectivul C.S. Hunedoara, şi-a Luăm ca punct de referinţă In — Tovarăşe inginer, cîţi colabo­ este estompat. . j !
biect, ca să spun aşa, am avut mai formulat, în aceste condiţii, un discuţia cu Inginerul Ion -Cioroia- ratori are gazeta de perete „Oţe­ Organizaţiile de partid, colecti- i j
ales cu formaţiile de zidari .con­ angajament sporit. S-a angajat să nu, responsabilul colectivului de lul" ? vele de redacţie trebuie să înţe- . j
duse de Lăpugeanu Solomon, Cor­ realizeze, între alte produse, 45 000 redacţie, chiar articolul de care — Aş putea afirma că toată sec­ leagă că, folosite cu mobilitatea \
nel Vasile, eu echipele de zugravi, tone de_oţel peşte plan. La aceas­ am amintit mai sus. ţia colaborează cu noi. Prin tele­ necesară, în condiţiile unei legă-i :
care de curînd aveau rămîneri în ta, oţelăria 2 urmează să contri­ — Aţi pus In antiteză colecti­ fon, prin contacte nemijlocite, oa­ turi organice cu procesul muncii,j
urmă. Oamenii s-au mobilizat şi â- buie hotărîtor. Gazeta de perete a vele de la cuptoarele 1 şi 5 cu ce­ menii ne aduc la cunoştinţă fapte. gazetele de perete pot şi trebuie l
eum menţin un ritm bun de lu­ comitetului de partid pe secţie s-a lelalte care au realizat producţie Noi le selecţionăm şi le dăm „hai­ să devină tribune active, militan- J
cru. „cuplat" organic la eforturile me­ peste plan. La aceste două cuptoare nele" de care au nevoie pentru a te, pentru realizarea de producţii ^
nite să stimuleze participarea fără nu s^a realizat planul ? convinge. sporite, de calitate superioară, pen- /
Avem comunişti care dau dova­ rezerve la realizarea acestui anga­
dă de muncă exemplară. Vorbesc jament. Consultăm ediţia tla zi", — Sigur, şi la aceste cuptoare Este, vorba, evident, de o' gazetă tru îndeplinirea exemplară a tutu-’
mai ales de Enghel Ioan, Preg în termeni simpli, un articol in­ s-a muncit bine, dar punîndu-ie In cu o mobilitate foarte bună, care ror sarcinilor cu care se confrun-'
Ioan, Muga Ioan, Maria Petrică, formează că ia data respectivă sec­ antiteză cu celelalte am urmărit găseşte posibilităţi adecvate de a tă colectivele de mnni-ă
să ambiţionăm aceste colective.
Hie Mihai, Vîzdoagă Gheorghe şi ţia are un plus de 1000 tone oţel, — Articolul se încheie cu un interveni direct în procesul preo­ TH. MĂRCUS 1
cupărilor pentru realizarea de pro-