Page 12 - Drumul_socialismului_1977_04

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI O N)

îiitîmpinarea Congresului consiliilor de conducere ale unităţilor agricole socialiste, al întreg

Agricultura hunedoreană — integrată activ tn proce*

dezvoltării intensive şi multilaterale

Cum acţionaţi pentru
Paşi figuroşi spre înfăptuirea programelor de DELL

■S, ndamente superioare dezvoltare a agriculturii? CC

Programul Partidului Comu­ tiţiilor masive ce vor fi efectua­ Preocuparea de căpetenie a or­ actualul cincinal, ne-am preocupat, juns să deţinem o livadă care o-
nist de făurire a societăţii socia­ te în scopul dezvoltării bazei ganelor şi organizaţiilor de partid cu sprijinul O.I.F., să ridicăm po­ cupă peste 220 ha, din care 80 ha
liste multilateral dezvoltate şi tehnico-materiale, producţia agri­ din unităţile agricole de la sate, tenţialul productiv al unei supra­ de ti.p Intensiv. în anul trecut am
înaintare a- României spre comu­ colă globală va spori cu peste a comandamentelor pentru agricul­ feţe de 150 ha, unde s-a efectuat realizai peste 1,5 milioane lei din va­
nism, adoptat de Congresul al CO !a sulă faţă de media înre­ tură şi a consiliilor populare o re­ un însemnat volum de lucrări de lorificarea producţiei de fructe.
Xl-lea al partidului, pornind de gistrată în perioada 1971—1975. prezintă transpunerea exemplară desecare. Concomitent s-a acţio­ Pentru a ridica eficienţa plantaţiei,
Creşteri mai accentuate se pre­
Ia realitatea că agricultura con­ văd în sectorul zootehnic, care în viată a obiectivelor ce le revin nat la îndiguirea rîului Mureş pen­ ne-am stabilit să modernizăm 19
din programele judeţene de dez­
tru a feri terenurile cooperativei ha în această toamnă, prin îndesi-
stituie o ramură de bază a eco­ va ajunge să deţină, în 1980, o
nomiei noastre naţionale, cuprin­ pondere de cel puţin 60 la sută voltare a agriculturii. Jalonînd cu de inundaţii". rea livezii. De asemenea, am apli­
Cornel Lăpădătoni, preşedintele cat 1a timp patru tratamente fito-
de sarcini de maximă însemnă­ în producţia agricolă globală. claritate acţiunile ce trebuie între­ C.A.P. Ostrov : „Punînd tot mai sanitare, iar In prezent facem lu­
prinse, căile şi mijloacele de în­
tate, cu care sînt confruntaţi lu­ făptuire a sarcinilor de creştere a bine în valoare condiţiile econo-
crătorii ogoarelor, privind reali­ O deosebită atenţie se acordă, crările de mobilizare a solului".
zarea unei agriculturi moderne, în programul de dezvoltare a producţiei agricole, înfăptuirea pro­ Gheorghe Pi
Prip, preşedintele
intensive, de înaltă productivi­ agriculturii, valorificării cu efi­ gramelor judeţene de dezvoltare a C.A.P. Silvaş „înfăptuirea ire-
agriculturii este menită să asigure
tate, care va folosi cele mai noi cienţă ridicată a condiţiilor exis­ Anchetă proşabilă a sarcinilor din progra­
cuceriri ale ştiinţei. tente pentru creşterea producţiei progresul economico-social al co­ mul de dezvoltare a zootehniei este
rela­
ne-au
munelor.
ce
Iată
Acţionînd cu dăruire, pricepe­ de .legume şi fructe. tat factorii de răspundere din li­ o cerinţă esenţială cu care me
Adunarea activului Comitetului
re şi răspundere pentru înfăp­ judeţean de partid dir 4 ianua­ nele unităţi agricole privind mo­ confruntăm. Strădaniile depuse ta
tuirea sarcinilor încredinţate, sub rie a.c. şi Conferinţa Uniunii dul cum acţionează pentru aplica­ ce şl pedo-climatice, an de an ne acest sens se regăsesc favorabil In-
conducerea organelor şi organi­ rea programeloi judeţene de dez­ aducem o contribuţie toit mai de depăşirea efectivelor şl a produc­
judeţene a C.A.P. au stabilit — ţiilor planificate. Din angajamentul
zaţiilor de partid, lucrătorii o- în spiritul indicaţiilor secretaru­ voltare a agriculturii. seamă la acoperirea din producţia anual de a livra suplimentar la CLARA .C!
goarelor judeţului nostru s-au lui general al partidului, tova­ Ing. Gheorghe Dumitraşcu, direc­ judeţului a necesarului de consum vlceprxjşedin
preocupat şi se preocupă în con­ răşul Nicolae Ceauşescu, privind torul X.A.S Simeria : „Anul 1977 va la cartofi. Fără a neglija nici ce­ fondul de stat 100 000 1 lapte, pînă hărnicia şi
tinuare de utilizarea cu eficien­ ridicarea din punct de vedere e- marca un însemnat salt calitativ lelalte culturi, am acţionat priori­ acum am predat peste 38 000 1“. dovadă şi-i
ţă ridicată a bazei tehnico-ma- conomic a unităţilor agricole — în întreaga activitate economico- tar pentru a asigura obţinerea în Liviu Dănilă, secretarul Consiliu­ ritat prestig
lorilor, care
teriale, de gospodărirea cu chib­ financiară a unităţii noastre. Acest medie, a cel puţin 25 000 kg car­ lui popular al comunei Peştişu Mic, eforturile pi
zuinţă a fondurilor materiale şi o serie de măsuri menite să asi­ lucru se va concretiza In dublarea tofi la ha, respectînd întocmai teh­ „Toate cele 9 sate ale comunei ţii sporite
gure înfăptuirea exemplară a o-
băneşti, de valorificarea cit mai biectivelor cuprinse în progra­ producţiei marfă şi reducerea, faţă nologiile cuprinse în programul noastre, deţin, peste 1 000 ha teren
deplină a rezervelor existente mul judeţean de dezvoltare a a- de anul trecut, a cheltuielilor la culturii respective. Plantatul s-a arabil, un patrimoniu pomicol de
pentru sporirea producţiei vege­ griculturii. Materializarea acestui 1 000 lei venituri cu peste 95 lei. făcut în cele mai bune condiţii. circa 24 000 pomi fructiferi şi a-
tale şi animaliere. Drept urmare, program se va reflecta favorabil Pentru a îndeplini aceste. obiecti­ Acum sîntem preocupaţi să orga­ proape 1 750 ha de fineţe şi pă­
1976, primul an al cincinalului în dezvoltarea economico-socială ve, ne-am concentrat eforturile în nizăm cit mai bine întreţinerea a- şuni. Producţiile au crescut în
revoluţiei tehnico-ştiinţifiee, a a tuturor localităţilor judeţului, direcţia realizării exemplare a pro­ cestei culturi". ultimii ani şi se depun eforturi
fost cel mai rodnic an pentru în ridicarea permanentă a nive­ gramului de investiţii, care cu­ Ing. Monica Soos, 'şeful fermei -pentru creşterea lor in conlinuare.
activitatea din agricultura jude­ lului de viaţă al oamenilor mun­ prinde îndeosebi finalizarea ame­ legumicole a C.A.P. Dobra : „Ridi­ Un accent deosebit punem însă pe
ţului nostru. De asemenea, răs- cii. Prin obţinerea unor rezulta­ najării de irigaţii la plantaţia de carea permanentă a rentabilităţii dezvoltarea zootehniei. Tn anii din
punzînd chemării secretarului ge­ te tot mai bune în producţie în hamei, modernizarea plantaţiei de activităţii fermei legumicole este urmă au crescut efectivele de ani­
neral al partidului, tovarăşul toate sectoarele de activitate, pomi şi îmbunătăţirea pajiştilor. obieotivul căruia îi subordonăm male, atât în fermele zootehnice
Nicolae Ceauşescu, de a-şi aduce lucrătorii ogoarelor îşi dovedesc De asemenea, acordăm maximă toate eforturile. Acest deziderat îl ale cooperativelor agricole de pro­
realizăm prin creşterea produoţiei
o contribuţie cit rhai însemnată ataşamentul profund fată de po­ grijă aplicării tehnologiilor înain­ de legume la hectar şi prin valori­ ducţie, cît şi în gospodăriile indi­
la înlăturarea urmărilor cutre­ litica internă şi externă a parti­ tate în toate sectoarele de produc­
murului din 4 martie a.c., oame­ dului recunoştinţa fată de măsu­ ţie. In zootehnie urmărim amelio­ ficarea eficientă a recoltei. Pînă viduale ale populaţiei, s-a îmbună­
rarea raselor, creşterea efectivelor acum am depăşit cu 6 tone livră­
tăţit starea lor fiziologică, s-a dez­
nii muncii de pe ogoare sînt an­ rile luate pentru ridicarea nive­ şi a producţiei la toate speciile. rile-la legume-verdeţuri. Rezultate­ voltat baza furajeră, au sporit
gajaţi cu toate eforturile în ac­ lului de viaţă al ţărănimii şi vor Astfel vom putea livra cu 10 000 le vor fi simţitor amplificate, de­ producţiile de lapte şi carne pen­
ţiunea de punere în valoare de­ cinsti prin noi fapte de muncă hi lapte şi 50 tone carne mai mult oarece mai avem încă o însem­ tru fondul de stat. In acest sens,
plină a potenţialului productiv decît în anul trecut '. nată cantitate de produse de re­
1
al unităţilor agricole, al satelor marile evenimente politice din a- Traian Suba, preşedintele C.A.P. coltat. Ne-am organizat temeinic la C.A.P. Peştişu Mic a fost or­
cest an — împlinirea a 70 de ani
şi comunelor, deviza In muncă Lăpuşnic : „Am organizat temeinic întreaga activitate, astfel în-cît 6ă ganizată o îngrăşătorie pentru ti­
fiind obţinerea unor producţii de la răscoala din 1907, centena­ activitatea în toate formaţiile de putem obţine peste 1,1 milioane lei neret bovin. Grija pentru creşterea,
superioare celor înregistrate în rul independentei, Congresul con­ lucru, care îşi cunosc sarcinile de venituri din legumicultură". întreţinerea şi îngrăşarea animale­
anul trecut. siliilor de conducere ale unităţi­ producţie şi retribuţia ce li se cu­ Ing. Speranţa Crăciunel, şeful lor a făcut ca pe primul trimes­ VIOREL
Edificatoare pentru dezvoltarea lor agricole socialiste, al între­ vine în cadrul acordului global. fermei pomicole de la C.A.P. Peş- tru al anului, producţia planificată nic la secţ
agriculturii sînt cîteva cifre. In gii ţărănimii şi Conferinţa Naţio­ Pentru a putea obţine sporurile de teana : „Dezvoltînd an de an patri­ să fie depăşită cu aproape 2 700 1 C.A.P. Bob
efectuarea
cincinalul actual, datorită inves­ nală a partidului. producţie prevăzute în acest an, în moniul pomicol al unităţii, am a- de lapte". lucrărilor
turi sust-im
rii întregul
maşini agr
^ y • < V- _ ' < ' ;*« Munca, dementul hotăritor care stă la ţionare. In
1
s canizalori
transpună
temelia consolidării economice a C.A.P. ta.
Ţăranii din salul Pricaz au fost cooperativei agricole l-a reprezeni t
y
printre primii din judeţul nostru încheierea cooperativizării întregus
care, inţelegind chemarea partidu­ lui sat în anul 1959. Datorită mun­
lui de a trece la dezvoltarea pe cii pline de dăruire, hărniciei oa­
baze socialiste a agriculturii, şi-au menilor şi priceperii lor în a gos­
unit eforturile şi avuţia în coope­ podări eficient baza lehnico-mate-
rativa agricolă. Actul de înfiinţare rială care s-a dezvoltat, cu spriji­
a unităţii a fost semnat în anul nul acordat de stat, an de an, coo­
1950, cind 39 de familii au ho- perativa agricolă s-a consolidat
tărit să lucreze laolaltă 203 ha şi permanent din punct de vedere e-
au adus în componenţa avuţiei ob­ conomic şi organizatoric. Aplicînd
tehnologiile înaintate în cultivarea
şteşti 18 bovine, 257 oi şi mărun­
tul inventar gospodăresc. In primul pămîntului şi în creşterea anima­
an de activitate, veniturile băneşti lelor, unitatea a obţinut producţii
realizate însumau mai puţin de tot mai mari şi a valorificat canti­
50 000 lei. tăţi sporite de produse la fondul
Un moment însemnat în viaţa centralizat al statului. Sub condu-
Intr-o serie de unităţi agricole cooperatiste din judeţul nostru a început insămînţatul porumbului. cerea organizaţiei de partid, coope­
ratorii s-au preocupat cu deosebită
PRIORITĂŢI ÎN CAMPANIA-DE PRIMĂVARĂ grijă şi răspundere de creşterea ELENA ŞEI»,
necontenită a avuţiei obşteşti —
singurul izvor al sporirii venituri­ la C.A.P. PeştM
lor şi al ridicării bunăstării lor. pă cu răspun< ş
late de rezoea
Semănatul poriitnWîîi■Erbiddatul păisaselsr ® Plantatul legumelor ■ Protejarea pomilor Pentru rezultatele obţinute tn dez­ ■ care privesc UI
vităţii in unit; d
voltarea producţiei, consolidarea e-
conomică a unităţii şi pentru con­ ţională a pinul
Obţinerea unor recolte sporite, care au fost arate în toamna tre­ la semănat pînă la recoltare se taţi cu sarcina de a întreţine ră­ tribuţia la asigurarea fondului de randamentului
creştere a a.al
superioare celor realizate în anul cută. Deosebită atenţie trebuie a- produc diferite pierderi, se va avea sadurile în cele mai bune condiţii, stat, in anul 1962 — cind s-a în­
trecut, impune concentrarea tutu­ cordată reglajului maşinilor ' de în vedere majorarea cu circa 5 la de a încheia grabnic plantatul ver- cheiat cooperativizarea agriculturii
ror efo.rturi.lor la efectuarea în semănat, astfel incit să se asigure sută a normei de sămînţă la ha. zei timpurii în cîmp, de a se pre­ în întreaga ţară —, C.A.P. Pricaz a
condiţii ireproşabile a lucrărilor o densitate corespunzătoare de Specialiştii din unităţi au obliga­ ocupa de recoltarea şi valorificarea fost distinsă cu „Ordinul Muncii“
aflate la ordinea zilei : semănatul plante, în raport de hibridul culti­ ţia să supravegheze permanent des­ legumelor-verdeţuri, urmărind -res­ clasa I.
porumbului, crbicidarea culturilor vat şi de fertilitatea solului. Se făşurarea semănatului. pectarea graficelor, precum şi de Urmărind îndeaproape valorifica­
«ie cereale păioase, acţiunile din va avea în vedere aplicarea dife­ O acţiune de maximă însemnăta­ terminarea plantării legumelor in rea cu randament ridicat a po­
legumicultură si pomicultură. renţiată a tehnologiilor de lucru te în cadrul măsurilor ce se în­ solarii şi de îngrijirea acestora. O tenţialului productiv al unităţii, o-
SEMĂNATUL PORUMBULUI a de la o tarla la alta, respectarea treprind pentru sporirea -producţiei deosebită grijă se impune respec­ rientînd prioritar eforturile spre
început într-o serie de coopera­ cu stricteţe a graficelor stabilite de cereale este ERBICIDAREA tării sortimentelor planificate în dezvoltarea zootehniei şi legumi­
tive agricole între care ie amin­ privind folosirea judicioasă a ma­ CULTURILOR DE PAIOASE. In fiecare unitate cultivatoare de le­ cultura, fără a neglija insă nici
tim pe cele din Geoagiu, , Romos, şinilor. cooperativele agricole s-au erbi- gume. culturile de cereale şi plante teh­
Cigmău, Pricaz şi Rrănişca. Există In 'legătură cu semănatul, ingi­ cidat peste 4 300 ha iar în I.A.S. Un însemnat volum de lucrări se nice, cooperatorii au înregistrat
condiţii ca în această să-ptămîriă, nerii Ioan Pop şi Ştefan Homoro- mai mult de 1 300 Iia. Suprafeţe
imediat ce starea timpului şi a deanu, de la Staţiunea de cercetări mai mari au fost realizate în raza efectuează în această săptămînă, în realizări meritorii pe calea dezvol­
terenului vor permite, să se trea­ din Geoagiu, fac recomandarea de S.M.A. Călan, Orăştie, Simeria, LIVEZILE DE POMI, eforturile tării intensive şi modernizării pro­
că din plin, cu toate forţele şi în a se cultiva 2-3 hibrizi în fiecare Haţeg şi Cîrneşti. încheierea acţiu­ trebuind să fie concentrate la mo­ ducţiei. Ca urmare a producţiilor
toate unităţile agricole, ia însă- unitate, care să aibă precocitatea nii într-o perioadă c-ît mai scurtă bilizarea solului prin săpat şi dis­ iot mai mari şi a valorificării unor
mînţarea porumbului. Realizarea diferită în scopul eşalonării lucră­ şi respectarea cu strictele a nor­ cuit, la aplicarea tratamentelor fi­ cantităţi sporite de produse, în anul
acestei lucrări în epoca optimă şi rilor, ţinînd seama ca pe terenurile melor de calitate cerute la erbi- tosanitare. pe vegetaţie şi la pre­ trecut cooperativa a obţinut mai
asigurarea unei calităţi ireproşa­ din zona submontană ponderea să cidat constituie una din sarcinile venirea efectului dăunător al tem­ mult de 5 500 000 lei venituri bă­
bile semănatului reprezintă factori o deţină hibrizii dubli din grupa 90. de căpetenie ce revine mecaniza­ peraturilor scăzute, asigurând ast­ neşti, iar avuţia obştească a ajuns
hotăritori — aşa cum au demon­ In ceea ce priveşte densitatea, se torilor şi conducerilor unităţilor a- fel condiţii pentru obţinerea unor să însumeze peste 13 600 000 lei. A-
strat cercetările ştiinţifice şi expe­ va urmări ca la hibrizii extratkn- gricole. producţii sporite de fructe. In le­ plicarea celor mai noi cuceriri IOAN NISTO'.
rienţa unităţilor fruntaşe —, pen- purii să se asigure cel puţin 40 Controlul stării fitosanitare pen­ gătură cu protejarea pomilor îm­ ştiinţifice, asigurarea echilibrării trctincre la I
tru_ sporirea recoltei la hectar. în mii plante la recoltare Ja ha pe so­ tru a putea preveni vreun eventual potriva îngheţului este necesar ca balanţei de venituri şi cheltuieli — stat „Avicola"
legătură cu semănatul, respectarea lurile mai sărace şi 60-65 mii atac de dăunători şi trecerea la peste tot să se asigure materialele în spiritul indicaţiilor date de se­ o contribuţie de
cîtorva_ cerinţe de bază prezintă plante pe tarlalele cu condiţii pră.şitul sfeclei se înscriu ca lu­ fumigene şi să se urmărească cretând general al partidului, to­ rea unor rezult
maximă însemnătate. în fiecare u- foarte bune. Prin respectarea den­ crări care trebuie să se afle în noapte de noapte temperatura, ast­ varăşul Nicolae Ceauşescu —, re­ in producţie la
unde se aplică
mitate să se pună accentul pe pre­ sităţii optime, sporul de recoltă centrul atenţiei cadrelor tehnice, fel ca să se poată interveni opera­ prezintă trăsături definitorii pentru triale de creşteri
gătirea patului germinativ, însă- poate ajunge la 300-800 kg la ha cooperatorilor si mecanizatorilor. tiv în caz de răcire bruscă a vre­ activitatea economico-organizatorică
11
niînţînd cu prioritate terenurile sau chiar mai mult. Deoarece de LEGUMICULTORII sînt confrun­ mii. a C.A.P. in acest cincinal.