Page 13 - Drumul_socialismului_1977_04

MARŢI, 12 APRILIE 1977 Pag. 5

mimi
ŞAPTE DECENII DE LA MAREA RĂSCOALĂ
Realităţi ale satului contemporan
A ŢĂRANILOR DIN ROMÂNIA

Răscoala de Ea 1007— eveniment Prin munca de azi

cu rădăcini adinei in istoria oamenii îşi făuresc

poporului român viitorul de mîine

Răscoala ţăranilor din anul 1907 ţărani. Semnificative în acest
Şi la Dobra, ca în toate comu­
LA are rădăcini adinei în istoria po­ sens sînt comentariile savantului nele judeţului, noul este prezent ţei socialiste a maselor. Aici, ca fi în 1980 cu 190 milioane lei mai
porului român, în care multă
pretutindeni în ţara noastră, oa­
Nicolae Iorga privitoare la biru­
vreme, aşa cum se subliniază în inţa lui Ştefan cel Mare de la 10 la tot pasul. Nouă este munca şi menii şi-au unit eforturile şi, mare ca in prezent.
Sistematizarea trasează noi ge­
Programul partidului, „ţărănimea ianuarie 1475 : „Ţăranii ştiau în­ viaţa oamenilor care — aşa cum sub conducerea comuniştilor, îşi ometrii, locuinţe confortabile —
$ a reprezentat cea mai importantă să ce-i aşteaptă pe dînşii şi pe spunea primarul comunei, Adrian făuresc viitorul socialist şi comu­ cu 1 şi 2 niveluri — care păstrea­
forţă socială a progresului". A- toţi ai lor, din neam în neam, Costa — îşi făuresc prin munca nist. Intrind în perimetrul acestei ză in cărămidă şi beton elemen­
ceastă răscoală se înscrie firesc dacă se vor clinti dintre copacii de azi viitorul de mîine prefigu­ localităţi, luind cunoştinţă des­ te specifice ale arhitecturii loca­
în cronica luptei de clasă a ma­ aceştia ai codrului, dacă o spăr­ rat atît de luminos în documen­ pre forţa economică pe care o le, şcoli, cămine culturale, unităţi
selor populare alături de alte tură se va face în zidul lor de tele Congresului al Xl-lea al reprezintă ea azi şi ce forţă va sanitare şi comerciale moderne.
mari răscoale ale ţăranilor : cea piepturi goale". partidului. Noul statut social-po- reprezenta in viitor, despre mun­ Au fost construite 4 blocuri cu
de la Bobîlna, din anul 1437, răz­ Ţărănimea se va înscrie de a- litic al cetăţeanului patriei noas­ ca, realizările, aspiraţiile de vii­ 2 etaje, care au la parter spaţii
boiul ţărănesc condus de Gheor- semenea în primul plan al luptei tre, stăpînul tuturor bogăţiilor ţă­ tor şi viaţa oamenilor ai imagi­ comerciale şi unităţi de prestaţii, i
rii, acela de proprietar şi produ­
ghe Doja, răscoala în fruntea că­ pentru făurirea statului naţional cător, de beneficiar nemijlocit al nea viitorului oraş agroindustrial. un complex de servire, magazin
reia s-au aflat Horia, Cloşca şi român unitar şi intependent. Ma­ roadelor muncii sale, implicat şi In perimetrul comunei Dobra sint universal cu restaurant, magazin
Crişan, revoluţia din 1821, condu­ rile momente ale acestei lupte — chemat să participe activ şi efec­ 4 C.A.P., o fermă I.A.S. şi S.M.A., de mobilă, dispensar uman şi se­
să de Tudor Vladimirescu. Sînt Unirea de la 1859, războiul din tiv la conducerea treburilor de sector de explotare a lemnului, diu politico-administrativ, un in- ■
pagini glorioase de istorie care 1877—1878 pentru cucerirea" inde­ ocol silvic, gară C.F.R., unitate ternat şcolar nou. La şcoala din !
vor rămîne pentru totdeauna în pendenţei — reprezintă marea stat şi obşteşti a pus cu putere de mecanizare şi transporturi fo­ Dobra funcţionează şi 2 clase ale i
conştiinţa poporului nostru, ele angajare în acţiune a ţărănimii în evidenţă forţa şi capacitatea restiere, atelier pentru mobilier Liceului agroindustrial Geoagiu.
fiind pilde vii nu numai de ho- române. Se ştie că cea mai mare creatoare a omului liber şi stă- comercial, centru de colectare şi O mare realizare este faptul că
tărîre în luptă şi putere de sa­ parte a oştirii cu care România pin pe soarta sa, eliberat de asu­ prelucrare a fructelor de pădure prin înfiinţarea a 5 grădiniţe, toţi
crificiu, ci şi de dragoste fierbin­ a participat la războiul pentru in­ prire şi exploatare, potentele şi alte unităţi economice. Alături copiii de virstă preşcolară merg j
te pentru patria strămoşească. dependenţă era formată din ţă­ sale fizice şi intelectuale. de argicultură, sectorul economic la grădiniţă ca cei ' de la oraş.
Sute de ani istoria patriei rani. Din cei 4 293 de ostaşi că­ Transformările de ordin econo­ de bază al comunei, se vor dez­ Lumina electrică, radioul, televi­
noastre se identifică cu lupta zuţi în război, 4 065 erau din me­ mic şi social care au avut şi au zorul, frigiderul, aparatele elec-
: maselor ţărăneşti pentru libertate diul rural. loc şi-au pus şi îşi pun tot mai volta unităţile de producţie in­ trocasnice nu mai sînt pentru ni­
puternic amprenta şi se reflectă
şi dreptate. Prin ţărănime se „In toată această îndelungată în creşterea gradului de cultură dustrială existente şi se vor crea meni o noutate, precum nu mai ‘
altele noi. Ca urmare, valoarea
continuă o viaţă străveche a u- perioadă istorică — sublinia to­ şi civilizaţie, în creşterea conştiin- producţiei globale a comunei va este o noutate a fi posesorul u- j
nuia şi aceluiaşi neam, în cadrul varăşul Nicolae Ceauşescu, se­ nui autoturism, iar la Dobra sînt j
îră şi aceluiaşi spaţiu carpato-danubian. 26. Din fondul de locuinţe aproa­
ei. Prin cretarul general al partidului, la pe 80 la sută sint case nou con-
are dă De-a lungul întregii noastre e- Congresul educaţiei politice şi al struite în ultimii 10 ani. In pre­
ineme- xistenţe, niciodată ţărănimea nu culturii socialiste — principala
) op era- s-a îndepărtat • de meleagurile forţă socială a poporului nostru zent se desfac anual mărfuri în <
i toate străbune ; pentru ţăranul român a fost ţărănimea, ea jucînd rolul valoare de 24 milioane lei, iar în
>roduc- pămîntul era proprietatea neamu­ esenţial atît în luptele pentru 1980 se va ajunge la 48 milioane !
e. lui, moşia strămoşească, iar apă­ dreptate naţională şi socială, pen- lei. Această dublare a desfaceri- \
rarea acestui pămînt însemna independenţă, în producerea bu­ lor de mărfuri industriale şi ali­
lupta pentru păstrarea fiinţei nurilor materiale ale societăţii, mentare este o reflectare a creş- '
terii veniturilor şi a nivelului de ,
neamului. Vreme îndelungată, ţă­ cit şi în conservarea limbii şi trai al populaţiei. Anul viilor vor \
rănimea, atît cea liberă cit şi cea îmbogăţirea continuă a culturii începe lucrările de canalizare şi |
dependentă a constituit scutul cel româneşti". de alimentare cu apă atit a cen- ,
mai viguros împotriva asupririi Prin lupta'sa împotriva asupri­ trului de comună, cit şi g satelor \
străine, pentru dăinuirea poporu­ rii, prin afirmarea cu tărie în Roşcani şi Mihăieşti, se va con- I
lui nostru ca o entitate de sine marile lupte duse de poporul ro­ strui o centrală termică pentru j
stătătoare. Victoriile lui Mircea mân pentru libertate şi neatîrna- introducerea încălzirii centrale la i
cel Bătrîn, Iancu de Hunedoara, re, ţărănimea a constituit un blocurile de locuinţe, la şcoală şi \
Ştefan cel Mare, Vlad Ţepeş, Ion far-tr. t - fundamental al transfor­ internat, la magazinul universal I
Vodă Viteazul, Mihai Viteazul de­ mărilor sociale, al înaintării po­ şi complexul comercial, la con- |
monstrează că de-a lungul seco­ porului nostru pe calea progresu­ siliul popular şi dispensarul li­
lelor rezistenţa românească în lui economico-social şi a eliberă­ man ş.a. Dobra de azi merge cu
faţa tendinţelor străine de cotro­ rii naţionale, adueîndu-şi o con­ paşi repezi — datorită muncii şi
pire şi asuprire s-a datorat îmbi­ tribuţie hotărîtoare la edificarea hărniciei locuitorilor ei — spre :
nării talentului şi energiei con­ României moderne. noul său statut de oraş.
ducătorilor de oşti cu vitejia şi
spiritul de jertfă al luptătorilor C. DROZD Aspoct din centrul cenvunei Dobra. Foto : V. ONOIU N. BADIU
meca-
(le la Contul omeniei si
sigura
tate a 9
efor-
nţin«-
are şl al solidarităţii
func- La Exploatarea minieră Lupeni
i me-
?te să
cerin- La o lună de la instituirea «Con­ • Comitetul comunal al femeilor
tului 1977 — ajutoare sinistraţi cu­ din Rapoltu Mare — preşedinJti
Ritmicitatea producţiei-premisă a îndeplinirii tremur", primim la redacţie noi Sabina Frăţilă — a depus în contul
veşti despre contribuţia locuitori­
de ajutorare a sinistraţilor suma.
lor judeţului nostru la acest cont de 1 700 lei, iar prin contribuţia
exemplare a sarcinilor de plan ai omeniei, solidarităţii, umanis­ femeilor de la ferma legumicolă
mului. Au loc noi acţiuni, se nasc a C.A.P., a tovarăşelor Elena F4-|
noi iniţiative, se depun noi sume limon şi Maria Iancu, s-au confec- j
Anul 1976 a fost încheiat de co­ se reduc timpii neproductivi. O a- stantin Nichita, Constantin Popa şi de bani pentru ajutorarea sinistra­ ţionat 4 perini, 3 feţe de masă
lectivul de muncă al E.M. Lupeni tenţie deosebită s-a acordat creşte­ mulţi alţii, aici acţionează o orga­ ţilor, pentru reconstrucţia locali­ 10 mileuri.
cu rezultate sub posibilităţile sale rii responsabilităţii şi exigenţei şe­ nizaţie de partid foarte puternică, tăţilor distruse.
reale. O serie de greutăţi şi nea­ filor de sectoare, maiştrilor şi bri­ avîndu-1 ca secretar de comitet pe _ e Formaţiile de lucru de la ate- i
junsuri — constituite în cauze o- gadierilor, întăririi muncii de con­ tovarăşul Alexe Furdui, aici pro­ e In afara depunerilor colecti­ Herul de prefabricate din beton al)
biective, dar şi subiective — au trol şi îndrumare din partea ca­ cesul de mecanizare a cunoscut ve şi cedărilor unei părţi din re­ F.I.L. Hunedoara, conduse de co-!
grevat asupra bunului mers al pro­ drelor de conducere de la nivelul ritmuri accelerate, iar randamente­ tribuţia lunară, la ghişeele. C.E.C.
ducţiei, unele sectoare cu ponde­ exploatării, urmărindu-şe îndepli­ le au ajuns la 10, 12 şi chiar din judeţ au făcut depuneri indi­ muniştii Pavel Rusu şi Laurlani
re însemnată în activitatea exploa­ nirea ritmică — zi de zi, decadă 15 tone pe post, cu 2,4 şi 6 tone viduale, pînă in 8 aprilie, 4 256 per­ Goţ, şi-au suplimentat angajamen-1
tării acumulînd lună de lună res­ de decadă — a sarcinilor de plan mai mult decît cele planificate. soane, iar suma depusă se ridică tul pe acest an, obligîndu-se să j
tanţe în extracţia de cărbune. A- de către toate sectoarele, brigăzile, De asemenea, se cuvin rnchţio- la 518 988 lei. producă suplimentar Încă 1 000 mp J
ceasta a făcut ca mina Lupeni să schimburile. rul VII, care, deşi nou înfiinţat şi planşee din beton şi 1 000 ml tu—i
nu-şi poată onora ritmic contrac­ Aceste măsuri, precum şi altele, nate eforturile minerilor din secto- © C.A.P. Deva a donat pentru buri de canalizare.
tele faţă de principalul său bene­ munca abneganlă şi plină de dă­ cu o producţie zilnică mai mică sinistraţi 5,3 tone grîu, în valoare
ficiar — C.S. Hunedoara —, ca- ruire a oamenilor noştri s-au con­ decît altele, realizează lunar în­ de peste 8 000 lei,- C.A.P. Sîntan-
uzîndu-i greutăţi în producţia da cretizat în 'rezultate bune. Ampli- semnate producţii suplimentare. în drei — 5 tone, C.A.P. Sălciva — « Ţăranii cooperatori de la
cocs metalurgic. Totodată, greută­ fieîndu-şi eforturile şi hărnicia în ianuarie, de exemplu, a dat în plus 4 tone, valoarea depunerilor rezul­ C.A.P. Rapolt au contribuit ia a-
dinte luna martie, în hotărîrea unanimă faţă de plan 770 tone de cărbune, tate din valorificarea produselor jutorarea sinistraţilor cu 2100 kg
îoeu- ţile întîmpinate de mineri în aba­
;iozi- taje nu le-au permis să desfăşoare de a contribui din toate puterile în februarie — 1418 tone, iar în agricole rldicîndu-se pînă acum la grîu, 2 000 kg porumb şi suma de
aelor o muncă susţinută de pregătiri şi la redresarea economiei naţionale martie — 1 647 tone. Rezultate bu­ peste 100 000 lei. ”3 000 lei. De asemenea, personalul
acti- deschideri, aşa incit am demarat afectată de cutremur minerii de ne au, de la începutul anului, şi
i, ra­ greu şi în anul 1977. Insă- cu spri­ la Lupeni au înscris noi şi frumoa­ sectoarele II, I şi III. Sectorul VI © Din acţiunile cultural-sportive TESA a depus la CJE.C. 3 500 lei~j
tarea jinul factorilor competenţi de la se realizări în extracţia de cărbune. trece însă prin nişte greutăţi ca- organizate pînă acum în judeţ au şi a hotărât să mal contribuie cu|
de
nivelul judeţului şi al ministerului Şase din cele şapte sectoare pro­ re-i grevează activitatea, diminu- fost depuşi în contul omeniei o zi din retribuţia lunară pînă la I
de resort, comitetul de partid şi ductive ale exploatării au încheiat înd, prin minusul său de producţie, 396 149 lei, din care 136 777 lei rea­ sfîrşitul anului.
consiliul oamenilor muncii am pro­ luna cu depăşiri de plan, ceea ce a sporul pe întreaga exploatare. Ac­ lizaţi din 56 acţiuni cultural-artis-
cedat la o analiză lucidă a cauze­ făcut să recuperăm integral minu­ ţionăm însă energic pe toate căile tice şi 259 372 lei din 23 manifes­ • „CUVINTELE NOASTRE". Aşa |
lor nerealizărilor, a posibilităţilor sul de producţie din luna ianua­ şi sperăm ca în scurt timp să re­ tări sportive.
reale ale colectivului, am stabilit rie şi dăm suplimentar, pe tri­ dresăm şi producţia acestui sector. s-a intitulat spectacolul susţinut!
măsuri concrete pentru îmbunătă­ mestru, peste 900 tone de cărbune. întregul colectiv al exploatării, © Femeile din judeţ, harnice şi de elevii Liceului real umanist dinj
ţirea muncii sub toate laturile sale. De asemenea, s-au obţinut rezulta­ îndrumat şi condus de organizaţia pline de iniţiativă, nu s-au dez­ Petrila, la clubul din Lonea. Be-j
Organizaţiile de partid şi-au inten­ te bune la activitatea de investiţii, de partid, munceşte cu rîvnă, con­ minţit nici de astă dată. Din ac­ neficiile, în valoare ,de 4 0ţ)0 lei»!
sificat activitatea de mobilizare a de deschideri şi pregătiri, la majo­ ştient că ţara are nevoie de cărbu­ au fosit trecute in contul omeniei»)
oamenilor la muncă spornică, efi­ ritatea indicatorilor economici şi ne mai mult şi mai bun, de mai ţiunile întreprinse, comitetele şi alături de contribuţia personalului]
cientă, iar comitetul sindicatului a de eficienţă. Am dori să remarcăm mult cocs şi metal pentru recon­ comisiile de femei au depus în didactic, a femeilor, de sumelei
acţionat mai energic pentru dina­ activitatea deosebit de rodnică a strucţie. Pentru a suplini lipsa for­ contul omeniei, pînă în prezent,
mizarea întrecerii socialiste între sectorului IV — cel mai mare al ţei de muncă, pentru a contracara aproape 280 000 lei, în frunte si- strânse prin valorificarea deşeuri­
sectoare, brigăzi, schimburi, între exploatării şi din Valea Jiului —, alte greutăţi şi neajunsuri, ne pre­ tuindu-se cele din Valea Jiului, lor. „Cuvintele noastre" sint cuvin­
toţi minerii exploatării. care, învingînd o serie de greutăţi ocupăm de promovarea pe scară Hunedoara, Deva, Orăştie. tele înţelepciunii şi omeniei, ale,
La nivelul fiecărui sector, comi­ cu care s-a confruntat în anul tre­ mai largă a mecanizării lucrărilor gîndului bun, sînt mina noastră»,
tetele de partid şi factorii de con­ cut, are la zi un spor de producţie miniere, de buna organizare a pro- • Profesorul pensionar Popa prietenia şi frăţia ce le îndreptămi
ducere au trecut operativ la orga­ de peste 20 000 tone de cărbune. toate aspectele, a disciplinei mun- spre copiii din Capitală, Zimnicea,
nizarea mai bună a producţiei, Colectivul de aici, avindu-1 ca şef ducţiei, de întărirea continuă, sub Zamfirache din Brad, a donat zile­ Craiova sau alte localităţi, copil!
s-au luat măsuri de întărire a dis­ de sector pe inginerul Pavel Lucu- cii. Sîntem hotărîţi să sporim cu le trecute în contul omeniei suma care, la vîrstă fragedă, au trecuifc
ciplinei muncii — respectarea teh­ lescu, s-a angajat ca pînă la 1 Mai fiecare zi producţia exploatării, să de 1 000 lei. prin grele încercări pricinuite da
nologiilor de exploatare, diminua­ să recupereze jumătate din minu­ dăm cărbune fnai bun, să ne ono­
rea absenţelor nemotivate, utiliza­ sul de producţie din 1976 şi să dea răm la timp contractele faţă de © Soţii Ecaterina şi Silviu Să- cutremur. „Cuvintele noastre" 1©
în­ rea deplină a timpului de lucru, suplimentar 2 000 tone de cărbune. beneficiari. Mina Lupeni are un bău, pensionari din satul Foit, ca­ vom adresa şi in continuare aces­
de exploatarea şi întreţinerea raţio­ Angajamentul prinde viaţă cu fie­ colectiv puternic şi unit, care şi-a re au fost ei înşişi sinistraţi în tor copii, ele fiind o contribuţie
uce nală a maşinilor şi instalaţiilor — care zi, deşi sectorul are o lipsă de dovedit de atîtea ori destoinicia şi timpul inundaţiilor provocate de modestă dar constantă pînă la sfâr­
ne- s-a accentuat mai mult pe latura efectiv de 60—70 de posturi zilnic, angajarea în muncă. revărsarea Mureşului în anii 1970 şitul anului în contul omeniei, von
une aprovizionării tehnico-materiale a deşi se mai înregistrează multe ab­
tate GHEORGHE IULIU PAVEL şi 1975, şi ştiu ce înseamnă să ţi fi noi şi noi acţiuni aile pionieri­
.us- locurilor de muncă, înfiinţîndu-se senţe nemotivate, deşi se produc se întindă o mină frăţească, ce
magazii subterane la toate sectoa­ încă multe defecţiunila utilaje. Aici secretarul comitetului de partid este omenia şi solidaritatea, au lor şi uteciştilor din şcoala noas­
rele, prin care se asigură materia­ lucrează însă mineri pricepuţi şi cu !ng. EMIL MURU depus în contul omeniei şi al so­ tră. (Luminiţa Albu, elevă, Pe-,
lele şi piesele de schimb necesare, experienţă, ca Ioan Sălăjan, Con­ directorul E.M. Lupeni lidarităţii suma de 1050 lei. trila).