Page 14 - Drumul_socialismului_1977_04

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI O NR. 6165 O MARŢI, 12 APRILIE 1977

In numele dragostei de patrie, ai adevăratului umanism

SLUJIM CU ABNEGAŢIE JÂRÂ ŞI POPORUL ROMÂN

Este înălţător să sparţii unei swietâţi, unei naţiuni ta cea a noastră

(Urmare din pag. 1) . rau batjocorite cele mai intime sen­ mineri, minunaţii bărbaţi eroi Pasiunea mea de-o viată este
t
timente ale dragostei. Am văzut ai subteranului, de la care am în­
fapt cei care au provocat ultimul victimele drogurilor, oameni fără văţat multe. Printre altele, să-ţi
război şi care n-au învăţat nimic lucru, şi toate cele cîte le-am vă­ respecţi confraţii dacă vrei ca şi
din rezultatul acestui război. zut mi-au lăsat o imagine cu to­ ei să te respecte. Aici am învă­ munca, meseria la furnal
Am fost în mai multe rînduri tul diferită faţă de „raiul" occi­ ţat cît de frumos se trăieşte u-
în apusul mult slăvit şi pe lîngă dentului zugrăvit pe calea unde­ nul lîngă altul — românul, ma­ spre mai bine, spre progres. La
lucruri bune şi frumoase, am vă­ lor. ghiarul, germanul, ruteanul ş.a. (Urmare din pag. 1) noi, în combinat, dinamica nou­
zut destule lucruri şi fapte rii, să se afirme gîndirea tehni­
inimaginabile. între altele (într-un Sînt născut pe acest pămînt şi Pentru mine, care am văzut lu­ că românească. lui e vizibilă, dominantă. Aşa
răspundem menirii şi datoriei
loc extrem de selec) am văzut o sînt artist datorită condiţiilor mea, credeţi-mă, n-aş schimba
expoziţie de artă, o artă ajunsă create de regimul nostru socialist. România cu nici o altă ţară din Maistrul Hagea este scump la noastre de comunişti. Cu atit mai
într-un ultim hal de decadenţă. E- Trăiesc în Valea Jiului alături de lume. vorbă, mai cu seamă cînd trebuie mult şi mai spornic în aceste zi­
să vorbească despre sine. Reali­ le cînd ne-am angajat să dăm
zările şi succesele sale în munci 10 000 tone oţel beton în plus pen­
tru refacerile de care are nevoie
le datorează „minunatului colec­
Conştiinţa demnităţii şi demnitatea conştiinţei economia ţării lovită de cutre­
tiv de furnalişti de la secţia
noastră, format din oameni unul mur.
(Urmare din pag. 1) făuri viitorul în deplină libertate“ lumea aceasta. Dar Patriei mele şi unul, de ani de zile fruntaşi ...Din camera de zi a casei
— aşa cum mărturisea tovarăşul îi dau cinstirea pe care numai in combinat“. Omul acesta, care sale, ridicată pe dealul Chizidului,
la 46 de ani are munciţi 31, bă­
sub firele lui de iarbă odihnesc Nîcolae Ceauţescu în numele a mamei ce m-a fiicut, m-a purtat tuţi pe muchie, numai la furna­ printre sutele şi sutele de case
noi ale siderurgiştilor se văd di­
în tăcerile ţărînii şi străbunii mei peste douăzeci de milioane de ce­ la sîn şi m-a priveghiat, i-o pot lele combinatului, şi-a început u- rect furnalele 7, 8 şi 9, locul său
dinspre mamă şi dinspre tată. tăţeni ai patriei noastre, la pri­ da. cenicia la furnalele vechi, în de muncă atit de mult îndrăgit,
...Am urcat, cîndva, pe drumu­ mul Congres al educaţiei politice Iată pentru ce, gîndindu-mă la 1946. Ucenic zilier 4 ani. Dragos­ de care nu s-ar despărţi pentru
rile de legendă şi de glorie ne­ şi culturii socialiste, din vara a- drepturile omului, mă gîndesc la tea de muncă, de meseria aleasă nimic în lume. Multe gînduri de
nului 1976.
pieritoare ale munţilor dinspre ...Am pătruns deseori în inima dreptul meu de a fi al acestui a fost resortul de forţă care l-a viitoare inovaţii s-au înfiripat a-
Orăştie, căutînd frumuseţile, tai­ de flăcări a Hunedoarei, în care pămînt, cu tot ce am mai bun, împins într-una spre perfecţio­ ici, în camera aceasta, admirind
nele şi adevărurile fără de moar­ trăiesc şi muncesc, ca şi în Caste­ mai drept în mine, cu toate fră- nare. A devenit muncitor de înal­ răsuflarea de foc a furnalelor,
te. lul Corvineştilor şi am ascultat mîntările ce mă încearcă firesc, tă calificare iar din 1959 maistru. consultînd cărţi tehnice despre
In vestigiile arse de flăcările cum liniştea aşternută în sala dar şi cu tot ce am mai curat. — Cum s-a născut această fră- noua siderurgie românească, des­
luptelor şi înnegrite de scurgerea Cavalerilor vibra, asemeni unei Iată pentru ce resping, fără mîntare, această neostoită căutare pre viitorul ei. Alături sînt cărţile
anilor, am citit încleştarea pe scoici, de vuietul furnalelor în drept de apel, demagogia celor a noului in muncă ? — îl între­ lui Teodor şi ale lui Mircea, fe­
viaţă şi pe moarte dintre străbu­ necontenită ardere şi am văzut care, vinzindu-şi pe un blid de băm. ciorii săi, de pe acum pasionaţi
nii dinspre pămînt şi străbunii de cum scapărul clocotitoarelor şar­ linte patria şi neamul, morminte­ — Pasiunea mea de o viaţă es­ ai calculelor şi dezlegărilor de
sub alte zări, care, sîngerînd a- je de oţel perpetua amintirea le strămoşilor şi conştiinţa, ar probleme, abonaţi la revista de
tît de cumplit într-o rivalitate de paloşelor ridicate spre apărarea vrea să ne înveţe să fim ceea ce te munca, meseria la furnal. Şi matematică şi fizică. Doar „aş­
neîmpăcat, au sfîrşit prin a se vieţii şi libertăţii acestui pămînt. sîntem, de cînd sîntem. dacă-ţi place, cum să nu lupţi să chia nu sare departe de trunchi“
munceşti mai bine de ia o zi la
contopi, dezlegînd destinele nea­ ...Mină în mină cu fetiţa mea, Iată pentru ce, gîndindu-mă la alta ? Nu vreau să zic vorbă ma­ — zice tăticul.
mului românesc. am intrat uneori şi în grădiniţa drepturile omului, retrăiesc isto­ re, dar cine nu-i stăpînit de — De cîte ori descarcă furnale­
Acolo am înţeles încă o dată de copii şi am văzut cum Miruna ria patriei, măreaţă prin drama­ gindul acesta curat ori nu-i pla­ le mă uit cu bucurie la şuvoiul
una din marile lecţii ale istoriei : mea era una cu Clari şi cu Elfri- tismul ei pînă la 23 august 1944 ce meseria, nu-l cheamă tainele de fontă. Cum să nu te bucuri
Marii Potrivnici s-au împăcat în ede, cum aceeaşi lumină şi căldu­ şi copleşitoare prin epopeea naţi­ ei, ori pur şi simplu n-are o me­ cînd vezi cum şi o părticică din
noi, urmaşii de sînge ai lor, în ră radia din privirile lor şi din onală a construcţiei socialiste, în serie. Astăzi, în epoca revoluţiei munca şi priceperea ta se duc în
noi cei care, în graniţa de neam glasurile cîntătoare asemeni cris­ care încrederea fără margini în ştiinţifice şi tehnice nu-i destul fonta şi oţelul ţării pentru a o
a pămîntului românesc, avem pli­ talelor. euvîntul înţelept al Partidului să-ţi pui diploma de maistru ori face mai tare, mai înfloritoare,
nătatea sentimentului de a şti E o singură Românie — în a- ne călăuzeşte paşii şi ne aduce de inginer la dosar, mai trebuie aşa cum o gindeşte partidul, cum
că sîntem aici de totdeauna şi dîncurile istoriei, în clocotul în­ împlinirile. să te zbaţi, să iubeşti noul şi să o vrem cu toţii noi, fiii ei? —
pentru totdeauna, că sîntem un noitor şi creator al prezentului, Da, sînt pentru drepturile omu­ lupţi cu toată puterea pentru a- accentuează maistrul Hagea. Fe­
neam care, moştenind virtuţile ca şi în izvoarele ce pleacă din lui şi mulţumesc Patriei mele, firmarea lui. La dosarul muncii ciorii lui îl înţeleg, îl privesc cu
daco-romane... „s-a distins întot­ noi spre viitor. Partidului şi timpului în care de fiecare zi nu hîrtia contează, admiraţie şi-l aprobă din priviri...
deauna prin dragostea de adevăr E Patria, în toate dimensiunile trăiesc, pentru că mi-au dat ceea ci înfăptuirile, măsura puterii u-
ţi dreptate, prin dîrzerie ţi neîn­ ei, e locul nostru de fapt şi de ce nu aş fi putut avea altă dată : mărului tău in efortul general GH. I. NEGREA
fricare în luptă, prin voinţa de a drept sub cerul acestei lumi. conştiinţa demnităţii şi demnita­
fi stăpîn pe destinul său, de a-ţi Respect patria fiecărui om din tea conştiinţei !

Arhitect proiectant principal, IUL1A NICOV, Furnalistul lOAN KECSKES, munceşte 5a fur­ Constructorii din Deva, din întregul judeţ Muncitorii, inginerii, tehnicienii, maiştrii de Ia
In imagine, munceşte în proiectare tle peste 13 nalul nr. 7 de la C.S1 Hunedoara. Comunist, şei şi-au intensificat mult ritmul muncii in aceste termocentrala Mintia alcătuiesc un colectiv de
ani. In toţi aceşti ani a executat numai lucruri de echipă, destoinicul furnalist îndeplineşte zile, cînd mulţi dintre tovarăşii lor de muncă an nădejde în marele detaşament muncitoresc liu-
de înaltă calitate, şi-a adus o contribuţie în­ schimb de schimb planul de producţie, reuşind plecat pe şantierele reconstrucţiei. Şeful de e- nedorean, r.n colectiv care--şi măsoară vrednicia
semnată Ia proiectarea noului centru civic al zilnic şi substanţiale depăşiri. Aproape 100 tone chipă zidari, FLOREA BARBULESCU, de ia în milioane de Kilowaţi energie electrică peste
Hunedoarei, a cartierului micro 15 Deva, a de fontă elaborează suplimentar în fiecare şantierul 2 — Deva, lotul 25 — Simeria, este un plan.
Acestui colectiv ii aparţine şi electricianul
asemenea promotor al dăruirii muncitoreşti, e-
complexului sanatoriul din staţiunea Gcoagiu- schimb. Munca sa plină de abnegaţie şi dăruire xemplu de disciplină şi înaltă conştiinţă pentru specialist CONSTANTIN RASCU, comunist şi
Băi. întotdeauna, munca sa se bucură de multă este mult intensificată în aceste zile cînd ţara îndeplinirea exemplară a planului de construc­ muncitor apreciat pentru disciplina şi conştiin­
apreciere. are nevoie de metal mai mult, mai bun. ţii. ciozitatea de care dă dovadă.
® @ © © © @ © © © © © @ © © ® ® @ © © © © © ( S > © © © © © © © © © © © © ® @ ® © © © © © @ © ® S ® © © ® © © ® ® ® © © © ® © ® ® ® ® © ® ® ® ® © ® » ® © © © ® * © ® ® © © © ® ® © ©
ii tari am regăsit siguranţa zilei le miine, căldura colectivului şi a finit
$s
Despre drama, dezamăgirea şi soarta omu­ posturi de radio, sînt cel mai puţin respec­ inătate, nu am avut niciodată această inten­ supus la tot pasul, cînd nimeni nu se uita la
lui care a încercat deziluzionantul miraj pe tate. Internat într-un lagăr, apoi „liber" să ţie, dar am crezut că o să cîştig mai mult şi mine că eram un transfug, cînd nimeni nu
„pămîntul făgăduinţei" s-a mai scris. Mărtu­ primească de lucru, N.M. iefea dis-de-dimi- mai uşor acolo şi că o să realizez o sumă, mă preţuia, mă apucă groaza. Am fost an­
risirile de mai jos vor doar să demonstreze, neaţă în stradă, rezemat de zidul lagărului după care să mă întorc în ţară. gajat în S.U.A. şi după două zile pe toţi noii
odată în plus, că acolo unde naivii, credulii şi aştepta. Aştepta să vină cei din oraş, „pa­ în S.U.A., unde am ajuns după stagiul din angajaţi ne-au dat afară şi am rămas pe
saru cei care, din cine ştie ce motive, au tronii", să-l aleagă pentru muncă — cură­ lagărul de lîngă Viena, mi-gm dat seama că drumuri în ţara in care se bate atâta tam-
ajuns să devină victime ale iluziilor deşarte, ţirea coteţelor de găini, sau de -porci, încăr­ nu puteam cîştiga atit incit să pot trăi. Aco­ tam cu drepturile omului. La cine să mă fi
acolo s-au convins că nu există şi -nu pat catul şi descărcatul mobilelor şi alte astfel lo în S.U.A., în oraşul B..., lîngă New York, plîns, cui să-i cer ajutor, cînd nimănui nu-i
fi văzuţi cîinii umblând cu colaci în coadă, de îndeletniciri, care se puteau efectua cu după ce am lucrat două luni şi jumătate la păsa de mine ?
cum se spune pe la noi, unde pînă la urmă cea mai ieftină mină de lucru şi care nu spălat vase într-un restaurant m-am între­ Aici, în ţară,- familia rămasă fără
s-au întors, la locurile şi casele lor. putea fi alta deoît a imigrantului 1 N.M. a- bat la ce mi-a trebuit mie asta ? La mine a- sprijinul meu, a găsit însă sprijinul statului.
Nîcolae Moldovan, mecanic auto din Sime­ vea norocul să fie ales de patroni. Noroc că casă, la Simeria, eram un meseriaş bun, sti­ Ţin să mulţumesc din suflet statului nostru;-
ria, a fost unul din cei care au crezut în era solid, arăta bine „la vedere",' şi putea mat, cu slujbă bună, bine plătită, cu familie, conducerii sale, pentru că a avut grijă de
copiii mei, care au avut ce mînca şi au putut
rude şi prieteni. Ce mi-a trebuit, mie ? Am
mirajul occidentului, aşa cum îl mai pre­ să muncească. Munca ce 1 se oferea Iui nu plecat de la bine la rău. Am fost în 11 să-şi vadă de şcoală. Acum sîntem iar cu
zintă şi acum unele posturi de radio, pă­ era oferită inginerilor, medicilor sau altor ■ toţii, eu mi-am reluat vechea slujbă şi sînt
mînt al făgăduinţei, loc în care- poţi cîş- specialişti internaţi în lagăr, care nu pri­ luni de toate: închis în lagăr ; „liber" să fiu iarăşi om, dar trebuie să recuperez ce am
tiga uşor şi repede mulţi bani, loc al mult meau „dreptul" de a curăţi cocina ! „ales" la muncă ; spălător de vase ; mun­ pierdut cît am umblat după cai verzi pe pe­
citor angajat două zile, apoi şomer o lună şi
proslăvitelor „libertăţi" democratice şi „drep­ De aceea, din cauză că eram în putere şi jumătate şi apoi de la capăt. reţi. Şi voi recupera. Mă simt obligat să-mi S
turi ale omului". După aproape un an de mă angajau din cînd în cînd, mai des decît răscumpăr greşeala de a-mi fi părăsit ţara. f
peregrinări s-a întors acasă, complet lămu­ pe ceilalţi, — mărturiseşte N.M. — am a- ' Cu banii- cîştigaţi abia trăiam ca să pot Mă gîndesc apoi să-mi cumpăr o căsuţă. Aici
rit. juns să mă ascund de cei din lagăr, că mă strînge suma pentru biletul de întoarcere. pot şi lucrul acesta. Acolo dacă lucram azi
Acolo, în Austria sau în S.U.A., a văzut cu cuprindea f-rica de ce erau în stare. Era Erau pe acolo unii „binevoitori" şi „prie­ cîştigam cît să trăiesc azi, dar miine şi poi­
ochii lui că pînă şi dreptul său cel mai ele­ acolo, în lagăr, o stare de nesiguranţă care teni" care îmi „garantau" că la întoarcere mîine, dacă nu găseam de lucru, eram deja
voi păţi rău în ţară.
mentar, dreptul la muncă, se realizează nu­ făcea din oameni neoameni. Faptul că pri­ în pericol. Am dat 11 luni binele pe rău.
mai ocazional r azi — da, miine şi poimîine meam din cînd în cînd de lucru şi eram Şi, iată, m-am întors, aici, în ţară, la lo­ M-am lecuit pentru toată viaţa şi mă bucur
— nu. De celelalte să nu mai vorbim I plătit de bine de rău, iar cei mai mulţi nu, cui meu de muncă, la nevastă, • la cei 4 co­ că-s acasă în ţara mea, la căminul meu, la
N. M. a plecat din ţară într-o excursie şi crea o stare de tensiune între noi că dese­ pii, între foştii colegi pe care îi părăsisem, slujba mea cinstită, garantată, plătită.
ru s-a mai întors. L-a sfătuit un ,.prieten" ori se iscau scandaluri şi bătăi. Am fost ne­ aici la bine, unde pot ieşi seara pe stradă fă­ Şi Nicolae Moldovan suspină greu, împo­
să nu se mai întoarcă în ţară şi să-şi în­ voit într-o noapte să stau ascuns ca să nu ră frica de a fi bătut sau asasinat. vărat, dar sigur că se va uşura de greuta­
cerce norocul în occident, unde „e mai uşor mă găsească, fiindcă voiau să mă cotono­ Ac&lo, seara nu puteai să ieşi în stradă, la tea aceasta. Acum e acasă, ii ajută familia,
şi poate cîşliga bine". Şi, de fapt, numai no­ gească. N-aş fi crezut că se putea ajunge plimbare. Beţivi, drogaţi, criminali mişună oamenii,- colectivul de muncă al Districtului
rocul a rămas singurul său drept, acolo un­ în aşa hal de decădere, dar am văzut şi pe străzi şi dacă te simt că ai 5 dolari în de mecanizare din gara C.F.R. Simeria. Ii
de se face atîta caz de drepturile omului. m-sra convins pe pielea mea. Erau între noi buzunar sînt gata să te lichideze. Am vă­ ajută satisfacţiile reînnodării relaţiilor sale
Pentru că, acolo în Austria mai întîi, apoi multe lichele, aventurieri, trădători de ţară. zut destule cazuri din acestea. cu lumea de acasă, din patria sa.
în -S.U.A., acele drepturi de care se vor­ Eu nu m-am considerat trădător, chiar da­ Acum sînt acasă, dar cînd mă gândesc
beşte atît de trâmbiţat in presă şi la diferite că am fugit. N-aş fi •rămas definitiv în stră­ prin ce am trecut, .umilirea la care am fost NICOLAE STANCIU