Page 16 - Drumul_socialismului_1977_04
P. 16
Pag. 8 DRUMUL SOCIALISMULUI O NR. G165 O MARŢI, 12 APRILIE 1977
EUGEN IONETE (Jiul Petroşani) , RALIUL „CETĂŢILOR DE FOC" CUPA „AUREL VLAICU" LA
CAMPION REPUBLICAN SI VICECAMPION RACHETOMODF.LISM
Sîmbătă şl duminică, pe un traseu drul I.T.A. Hunedoara şi sub culo
BALCANIC LA CROS de 78.3 km, dintre care foarte mulţi rile ei vor concura în raliul „Cetăţi In organizarea Inspectoratului şco
în judeţul Hunedoara, se va desfăşu lor de foc" sportivii auto consacraţi lar judeţean, Consiliului judeţean a!
Organizaţiei
Comitetului
pionierilor.
Iată, la puţin timp după ce tînărul atlet ra prima ediţie a raliului automo — Valeriu Teodorescu, Antoniu Pan. judeţean IJ.T.C. şi Căsoi pionîcri'o-
Eugen Ioncte, de la Jiul Petroşani (antrenor bilistic „Cetăţile de foc“. Organizat Eusebiu Paulinc şi Ioan Matei, alături
de I.T.A. Hunedoara şl I.T.A. Caraş- de noii pasionaţi ai acestui sport : din Orăştie, în zilele de 8—10 aprilie
Ştefan Mihaly) dobîndea, la Tripolis, în în Severin, sub patronajul A.C.R. şi a- Pavel Creţii, Gheorghe Măcavei, ioan s-a desfăşurat, pe eîmpul de zbor din
trecerile „Crosului balcanic" un frumos suc probat de lecferaţia de specialitate, Lupea, Eugenia Fica, Ioan Ilieş, Te satul natal ai pionierului aviaţiei ro
mâneşti, Aurel Vlaicu, prima ediţie
ces — locul 2 şi titlul de vicecampion bal raliul „Cetăţilor de foc" contează odor Luţ. ş.a. Startul se va da primu a concursului memorial interjudeţean
pentru campionatul naţional de rali
lui concurent, din faţa Casei de cul
canic, în proba „tineret — 8 000 m" —, du uri pe anul 1977, pentpj îndeplinirea tură din Deva. în IC anr„ ora 17,01. de rachetomodelism „Cupa Aurel
minică, la Timişoara în cadrul finalelor cam normelor de obţinere a licenţelor, Cursa va urma traseul Deva — Buceş Vlaicu". La concurs au participat e-
pionatelor republicane de cros, acelaşi Eu pentru alte clasificări. prevăzute de — Abrud — Zlatna, — Geoagiu — Chipc din judeţele Constanţa. Boto
gen Ionete a cucerit titlul de campion repu F.R.A.K. La raliu participă cîteva e- Orăştie — Simeria — Hunedoara — şani, Sibiu şi Hunedoara. tn total
peste 60 de pionieri şl utecişti, între
blican, la aceeaşi probă cu timpul 24:57,2. chipaje hunedorene apartinînd noii Haţeg — Petroşani — Tg. Jiu — Her- care şi o echipă de fete — a Casei
Asociaţii sportiVe auto „Cetate" Deva,
culane — Boz.ovici — Anina — Reşiţa
Cu acest prilej, al campionatelor de cros do afiliată în acest an la F.R.A.K. Aso — Văliug — Slatina Timiş — Soceni pionierilor din Sibiu. In ciuda con
la Timişoara, s-a evidenţiat din nou tînăra ciaţia „Cetate" funcţionează în ca- — Reşiţa — Oraviţa — Moldova Nouă. diţiilor atmosferice neprielnice, rezul
tatele înregistrate se situează la un
şcoală de atletism ce se afirmă în judeţul nivel tehnic ridicat. Cî.ştigătorii, ne
nostru, la Petroşani, Hunedoara şi Deva. probe — slramer 5 Ns : 1. Alex. Să-
gg HANDBAL, o Diviz.ia B : U- tivă Sibiu (juniori) 18—12.
•A- nirea Craiova — Constructorul Hu Si VOLEI. o Divizia B : cădat (C.P. Orăştie — A) : 2. Adrian
3. Zoran
Tuşlea (C.P. Deva — Al :
In cadrul concursului rezervat semifondis- nedoara (f) 7—8 ; Sideful Jimbolia G.I.G.C.L. Braşov — Corvinul De Acrimov (C.P. Deva — B) ; raeheto-
tilor, atletul ION ALOMAN, de la Şc. sportivă Hunedoara, a cîşti- — Ştiinţa Petroşani (m) 22—11 ; va (f) 1—3 ; C.F.R. Bucureşti — plan 5 Ns : 1. Iuliu Dej (Orăstlel :
gat primul loc la 4 000 m — juniori — cu timpul 13:09. Şc. sportivă Hunedoara — Şc. spor- Metalul Hunedoara (m) 3—1. 2. Atila Sebestyen (Deva) : 3. Marine,
Peştişan (Orăştie) : paraşută S Ns :
1. Alexandru Iliescu (Deva) : 2. Zo-
BUGBI vut o misiune deosebit de dificilă, şi Oct. Cojocaru fundaş. Mureşul ran Acimov (Deva) : 3. Mariana Da
rie (Dorohoi) :machcte 5 Ns : 1. M.
jucînd pe terenul unei echipe ame ratează cîteva ocazii bune prin Peştian (Orăştie) : 2. Anton Rung
ŞTIINŢA PETROŞANI — LA PRIMA VICTORIE ninţate, Mureşul a evoluat foarte Grigore Petru, .Szabadoş şi Enescu, (Orăştie) : 3. Radu Bona (Orăştie).
bine. prin organizarea unei apărări pentru ca în min. 86, după o com Clasament pe echipe : l. Casa pionie
IN ACEASTA PRIMĂVARA, CU C.S.M. SIBIU solide şi a unor contraatacuri peri binaţie de fineţe între cei trei, Sza rilor Orăştie A : 2. Casa pionierilo"
Dorobo' : a. casa rvnnieri'or OrăşF"
Sibienii, dornici de a confir în care în mod special sibienii ur culoase. Totuşi, un şut năpraznic badoş aduce egalarea : 1—1. Sînţ B. (KOkOSSY IOSIF, Maestru al
ma prezenţa lor în turneul final al măresc stoparea iureşului ofensiv de la distanţă îl surprinde pe Ral remarcabile spiritul de echipă, an sportului).
gajamentul si ardoarea cu care ele
fruntaşelor campionatului, ap ata al gazdelor prin orice mijloace, ia, care scapă mingea în gol. Du vii lui T. Pop au jucat, mai ales
cat cu curaj din primele minute chiar mai puţin sportive. Ştiinţa pă pauză, cu un moral ridicat, spre în repriza a doua, chiar conduşi
; de joc, reuşind chiar deschiderea reuşeşte, totuşi, majorarea scoru lauda lor, jucătorii Mureşului se a- MAT IN TREI MUTĂRI
'.scorului, în min. 2, prin Mataehe lui in urma unei splendide acţiuni vîntă decis în atac, cu 6-7 oameni. cu 1—0.
MUREŞUL : Balla — G. Petru,
; (lovitură de pedeapsă). Localnicii Iniţiate de Stoica Octav şi finali Antrenorul T. Pop efectuează câte Marincău. Iancu, Moldovan, O. Co
; reiau jocul cu mult aplomb, pun zată printr-o nouă încercare de va modificări inspirate (Szabadoş jocarii, M. Marian. Ghenga, Sely-
' stăpînire pe întreaga suprafaţă a Budică, iar transformarea aparţi- în locul lui Selymesy, Dosan pe mesy (Szabadoş), Enescu, Şchiopu
‘terenului, şarjînd repetat înspre nîndu-i lui Stoica Enciu. Cu scorul Şchiopu), iar Iancu trece mijlocaş (Dosan).
buturile adverse, şi preiau condu
cerea graţie frumoasei încercări de 13—3 ia sfîrşit meciul în care VICTORIA CÂLAN — ARMATURA ZALAU I—0 (1—0)
reuşite de Băîoi. Stoica Enciu, fără antrenorul Gheorghe Băltăreţu a
a impresiona în acest joc, îşi în- aliniat formaţia : Oprea, Oţetaru Echipa din Călan luptă cu gur cu portarul în faţă. Nu e mai
ţ-scrie numele pe lista marcatorilor (eliminat în min. 19),\ Bunduc, Şte ardoare pentru victorie şi dacă puţin adevărat. că, la rîndul lui,
tramsformînd o lovitură liberă, Sta fan Eugen, Ion Aurel, Băloi, Stoi înaintaşii nu o obţin, funda portarul oaspeţilor a avut cîteva
bilind astfel o diferenţă de scor i ca Enciu, Vieru — Neagu (Dron- şul Merlă e cel care realizează intervenţii de excepţie, împiedicînd
7—3. doe), Tedelcu — Stoica Octav. Bu deschiderea scorului în min. 15 : înscrierea a 3—4 goluri, care pă
Repriza secundă se caracterizează dică., Dumitru, Burghelea, Milcă. Bujor execută foarte bine o lovi reau gata făcute, aşa cum a fă
printr-un pronunţat joc de uzură, (N. LOBONŢ, corespondent). tură liberă pînă în careul oaspeţi cut-o în min. 78, 30 şi 83, la şutu
lor, Merlă se înalţă şi cu o lovitu rile expediate de Jean, Rizescu,
ră de cap bine plasată reuşeşte să-l Schmidt şi astfel partida ia sfîrşit
AURUL BRAD — „U“ CLUJ-NAPOCA 2—0 (2—0) învingă pe portarul oaspe. Acest cu rezultatul de 1—0 în favoarea
Soc frumos, dinamic, desfăşurat oprit neregulamentar. Lovitura de neaşteptat dezechilibru produs din gazdelor, scor care nu reflectă
la limitele deplinei sportivităţi, în pedeapsă a fost transformată cu punctul de vedere al scorului a nici pe departe raportul de forţe
care victoria a surîs echipei Au precizie de Faur : 1—0. Aurul are avut ca efect o deschidere pronun din teren. Sub aşteptări arbitrajul
rul, mai insistentă în fazele de în continuare o prestaţie excelentă, ţată a jocului. Echipa gazdă, prin prestat de Ion Vinţan din Sibiu.
poartă, dorind victoria pentru a se înghesuindu-şi adversarul în pro Nanos, Schmidt şi Radu, în bună VICTORIA : Hlopeţchi. Bu
reabilita după cele două eşecuri priul careu, obligîndu-1 să gre dispoziţie 'de joc, şi-a menţinut si jor, Merlă, Minculescu, Buzdugan,
din etapele precedente. Deşi a a- şească, dar egoismul unor jucă în continuare iniţiativa şi a ratat Nanos, Schmidt, Radu, Tătîrcă, Ri Controlul poziţiei :
bordat partida cu efectivul subţiat. tori brădeni, ca Golda, a făcut ca mari ocazii în min. 30, 46 şi 47, la zescu, Jigmon (min. 55. Jorza, min. Alb : Re7, Dd7, Te8, Nd2, p.c2.
(5 jucători cu infiltraţii de novo- scorul să nu ia proporţii. Şi, to ultima dintre ele, Rizescu, nereu 57, Jean), (VIRGIL FUGARU, co Negru : Rdl, p.c4.
calnă), Aurul a reuşit în multe tuşi, în min. 28, Golda este contrat şind să înscrie, deşi rămăsese sin- respondent).
momente să se depăşească graţie e- din spate, în careu, de Anca. Pe-
fortului colectiv de suplinire a in naltiul este transformat de Stingă
disponibilităţilor de moment în' lo şi 2—0. DIVIZIA B 3 DIVIZIA C 12 COMPIONATUL JUDEŢEAN
tul echipei şl prestaţiilor de ex A arbitrat autoritar N. Georges-
cepţie ale jucătorilor Stingă, cel cu (Bucureşti). Rezultate : Ind. sârmei C. Turzil — Rezultate : Ştiinţa Petroşani — Tex REZULTATE : E.G.C.L. Hunedoara
mai bun de pe teren. Stoica, Bog Olimpia S. Mare 0—1 ; F.C. Baia tila Cisnădie 2—1 ; Inter Sibiu — Au- — Auto Haţeg 2—0 : Explorări Deva
dan. AURUL : Naghi — Rişcu.ţa (Ghi- Mare — C.I.L. Sighet 4—0 ; Victoria tomecanica Mediaş 0—0 ; C.I.L. Blaj — Minerul Urieani 5—3 : Minerul A-
ninoasa — Farîngul Lonea 4—0 : Me
Aurul a început partida furtu tac), Stoica, Faur (Gabor), Bog Călan — Armătura Zalău 1—0 ; C.F.R. — Unirea Alba 2—0 : Laminorul Te- talul Crlşcior — Constructorul Hune
Cluj-N. — C.F.R. Timişoara 2—0 ;
nos, obţinând cîteva lovituri de dan, Stingă, Ghiţă, Ceau.şu, Petri- U.M. Timişoara — Sticla Turda 3—0 ; liuc — U.P.A. Sibiu 2—2 ; Construc doara 1—0 : Energia Paroşeni — Pre
torul Alba — F.l.L. Orăştie 0—0 ;
colţ, nefruotificate. Apoi, în min. şor, Golda Topor. (AL. JURCA, co Rapid Arad — Mureşul Deva 1—1 : Gaz metan Mediaş — Minerul Ghe- paratorul Pelrila 3—0 : Sportul stud.
8, Golda, infiltrat în careu, a fost respondent). Aurul Brad — „U“ Cluj-N. 2—0 ; Mi lar 2—0 ; C.F.R. Simeria — Metalul Hunedoara — C.F.R. Petroşani 2—2 :
nerul Cavnic — Gloria Bistriţa 3—1 ; C. Mică 0—0 : Textila Sebeş — Minerul Vulcan — I.M.C. BIrcea
DACIA ORĂŞTIE — MINERUL LUPENI 2—0 (1—0) Dacia Orăştie — Minerul Lupeni 2—0. I.M.I.X. Agnita 3-4. . 2—0.
doc frumos, la care au contribuit abia în min. 88, prin acelaşi Szi CLASAMENTUL CLASAMENTUL CLASAMENTUL
■ambele formaţii. După cum au laghi, care transformă o lovitură 1. Olimpia S.M. 22 15 3 4 39—12 33 1. Min. Vulcan 18 13 2 3 47—1728
început meciul, se părea că elevii de la 11 metri. 2. Gloria Bistriţa 22 11 3 8 34—27 25 1. Gaz metan 19 12 4 3 20— 9 28
antrenorului Uţu sînt decişi să In acest meci s-au remarcat în 3. C.F.R. Tlm. 22 12 1 7 27—21 25 2. Ştiinţa Petroş. 19 12 2 5 41—19 26 2. Explorări Deva 17 12 2 3 48—1426
19 10 2 6 27—18 22
dştige la un scor categoric. Con mod deosebit Ureche, Gălan, Sava 4. F.C. B. Mare 22 10 4 8 36—22 24 3. Min. Ghelar 19 9 4 6 22—17 22 3. Min. Urieani 17 9 3 5 36—2221
4. Met. C. Mică
struind cîteva acţiuni ofensive sim şi Szilaghi — de la Dacia, Ru- 5. Aurul Brad 22 10 3 9 27—21 23 5. Lam. T. 19 9 3 7 31—23 21 4. Aurul Certej 17 9 3 5 31—1921
6. „U" Cluj-N.
22 10 3 9 18—21 23
ple şi şutind de la distanţă, local disuli, Leca si Rus — de la oas 7. Vict. Călan 22 10 3 9 26—32 23 6. U.P.A. Sibiu 19 10 1 8 25—22 21 5. Min. Aninoasa 18 9 3 8 25—2521
nicii deschid scorul prin Szilaghi, peţi. 8. U.M. Timiş. 22 10 2 10 41—28 22 7. I.M.I.X. Agnita 19 10 1 8 26—27 21 6. Sportul stud. 18 8 4 6 41—2320
A arbitrat corect I. Haidu (Ca
In min. 9. Orăştienii domina şi în ransebeş). 9. C.I.L. Sighet 22 1) 4 9 24—28 22 8. Textila Cisn. 19 9 2 8 28—22 20 7. Auto Haţeg 18 9 2 7 39—2620
19
8 4 7 19—23 20
9. Unirea Alba
continuare, dar forma bună a por DACIA : Vasilcin — Davidescu, 10.Mureşul Deva 22 9 3 10 21—26 21 10. C.F.R. Simeria 19 8 3 0 26—19 19 8. Met. Crişcior 18 7 6 5 18—2020
tarului Rudisull face ca scorul să Crişan, Gălan, Sava, Lăzureanu 11. Armătura 22 8 5 9 24—29 21 11. Inter Sibiu 19 6 6 7 22—21 18 9. E.G.C.L. Huned. 18 8 1 9 26—2717
8 4 10 24—28 20
22
12. C.F.R. Cluj-N.
nu ia proporţii, la şuturile lui (Boiovan), Ureche, Radu, Szilaghi, 13. Min. Lupeni 22 9 2 11 22—23 20 12. F.l.L. Orăştie 19 8 2 9 18—27 18 10. Parîngul Lonea 18 7 3 8 22—3517
Nenu (min. 14), Gălan (min. 28) Nenu, Popa. 14. Rapid Arad 22 8 3 11 26—31 19 13. Constr. Alba 19 6 3 10 19—21 15 11. Energia Paroş. 18 6 3 9 28—3715
şl Radu (min. 35). Oaspeţii au o o- MINERUL : Rudisuli — Rus, 15, Ind. s. C.T. 22 8 3 11 29—37 19 14. C.I.L. Blaj 19 6 1 12 16—28 13 12. I.M.C. Bircea 18 5 4 9 26—3614
caizie de a egala, dar mingea şuta Burdangiu, Hunyady, Dodu, G. 16. Sticla Turda 22 7 5 10 21—29 19 15. Automecanica 19 4 5 10 12—27 13 13. Constr. Huned. 18 3 4 11 18—3710
22
9 1 12 20—38 19
17. Dada Orăştie
tă de Boloş întîlneşte bara. Domi Stan, Voicu, Bolos, Mavruska, 18. Min. Cavnic 22 7 4 11 29—31 18 16. Textila Sebeş 19 3 1 15 14—52 7 14. C.F.R. Petroş. 18 1 7 10 26—53 9
narea gazdelor se accentuează şi Leca, Naidin. (I. BEŞTELEIE, co 15. Prep. petrila 18 3 3 12 19—58 9
după pauză dar se concretizează respondent). Etapa viitoare : Gloria Bistriţa — Etapa viitoare : F.l.L. Orăştie —
Dada Orăştie ; C.F.R. Cluj-N. — „U" Inter Sibiu : Metalul C. Mică — Gaz ETAPA VIITOARE : Auto Haţeg —
RAPID ARAD — MUREŞUL DEVA 1—1 (1—0) Cluj-N. ; Olimpia S. Mare — Minerul metan: I.M.I.X. Agnita — Construc Minerul Vulcan : I.M.C. Bircea —
Cavnic ; U.M. Timişoara — C.F.R.. torul Alba : Automecanlca Mediaş Sportul stud. ; C.F.R. Petroşani —
Evoluţia devenilor se confirmă cerii secţiei şi asociaţiei de a rea Timişoara ; Armătura Zalău — F.C. — Ştiinţa Petroşani ; U.P.A. Sibiu — Energia Paroşeni - ; preparatorul Pe-
'de la o etapă la alta, prin rezul duce echipa la nivelul competiţio- Baia Mare ; Sticla Turda — Ind. s. C.I.L. Blaj ; Unirea Alba — Textila trila — Metalul Crişcior : Constr.
tate care conving despre hotărîrea C.T. ; Mureşul Deva — Victoria Că Cisnădie ; Laminatorul Teliuc — Hunedoara — Minerul Aninoasa : A-
lan ; Rapid Arad — Minerul Lupeni ;
jucătorilor, antrenorului şi condu- nal ce o caracteriza. La Arad, a a- Aurul Brad — C.I.L. Sighet. Textia Sebeş ; C.F.R. Simeria — Mi urui Certej — Explorări Deva : Mi
nerul Ghelar.
nerul Urieani — E.G.C.L. Hunedoara.
DIN L U M E A C A P I T A L U L U
Se spune că Mark Twain ar fi
„Dreptul" de a fi ucis în plină stradă lansat într-o zi următoarea buta Ce citesc studenţii? sociologii invocă numărul mare de
arme de foc aflate în posesia popu
dă : „Clasic este acel scriitor ale laţiei. Numai in New York. fiecare
Intensificarea violenţei şi a crimi de huligani atacă o familie de cărui opere sînt ridicate în slăvi, al doilea locuitor are o armă —
nalităţii este unul din fenomenele pensionari şi apoi se năpustesc a- dar nu sînt citite". Deşi remarca Twain la numărul de cititori ? E- „aşa pentru orice eventualitate".
cele mai nocive ce caracterizează supra unui elev de 18 ani ce sărise conţine un dram de amărăciune, ea vident, un autor de romane din Referindu-se la această influenţă
categoria kitsch-urilor literare, a
procesul de agravare a crizei ge in ajutorul lor ; trei huligani au relevă în special extraordinara ca nocivă a filmelor şi a literaturii
nerale a societăţii capitaliste. Ac imobilizat un pasager, l-au bătut pacitate vizionară a marelui scrii producţiilor alimentate din abun comerciale, sociologii afirmă că. nu
tele de violenţă — expresie direc pînă la sînge şi au încercat să-l tor. O anchetă desfăşurată de un dentă de scene de violenţă şi care întîmplător, într-un oraş ca New
tă a relaţiilor sociale inumane din arunce afară din trenul aflat în tînăr profesor într-una din uni- au menirea să reducă cititorii la York se înfăptuiesc, anual, tot atî-
ţările capitaliste, apanaj al şomaju plină viteză. Sînt secvenţe de groa versităţiile americane confirmă condiţia unor oameni speriaţi, ui tea infracţiuni cit in ţările Europei
lui, recesiunii şi inflaţiei — sînt ză, de adevărată teroare. previziunea scriitorului american. miţi, neajutoraţi. occidentale luate la un loc.
fenomene care, amintind de cul Dar nu numai călătorii metrou Răspunsurile studenţilor sînt de-a S-a schimbat gustul tineretului Dar Spillein nu este singurul au
tul fascist al crimei, ameninţă grav lui sînt supuşi teroarei şi crimina dreptul îngrijorătoare. Scopul an pentru literatura de calitate ? Nici tor de best-seller-uri care incită la
nu numai libertăţile, ci însăşi exis lităţii, ci şi înalte, personalităţi ale chetei l-a constituit identificarea decum, dar ei citesc ceea ce li sa violenţă şl brutalităţi. In Europa
tenţa individului. administraţiei. Astfel, procurorul preferinţelor literare ale studen oferă. De fapt, ■ ei sînt victime ale occidentală şi în Statele Unite
R.F. Germania este una din ţări general al R.F.G., Siegfried Buback. ţilor, iar întrebările au fost formu reclamei şocante, caracteristică sis şi-au făcut apariţia, de cîtva timp,
le în care violenţa, atrocităţile şi cunoscut pentru campania fermă late pe teme din operele lui Mark temului da piaţă al economiei ca aşanumita „literatură ilegală", pro
ducţii de o calitate atît de proastă,
crimele fac parte din peisajul co pe care o declanşase împotriva te Twain. Jack London, Sinclair Le- pitaliste.
tidian al vieţii. Mai multe ziare rorismului, a fost ucis joia trecută wis şi Mike Spillein. Din 146 de Sociologii americani au atras de incit nici cel mai obscur editor nu
vest-germane, printre care „Bild- la Karlsruhe, de către două per studenţi, cărora li s-a adresat ches mult atenţia asupra pericolului di se încumetă să le încredinţeze ti
parului. Tema lor principală este
Zeitung", „Abenzeitung" şi altele soane care au deschis focul cu tionarul. doar 11 l-au citit pe Mark fuzării producţiilor editoriale care
subliniază realitatea că teroarea şi arme asupra maşinii sale. In aten Twain, 19 — pe Jack London, 23 — propagă violenţa şi sadismul in asasinatul, violul şi sadismul sub
crima şi-au făcut loc în plină stra- tat şi-a pierdut viaţa şi un însoţi pe Sinclair Lewis şi marea majori condiţiile în care delincventa şi in cele mai diverse forme, incit pen
dă sau în vagoanele de metrou, tor al procurorului iar altul a fost tate... 139 pe Mike Spillein. rîndurila tinerei generaţii ating co tru reprezentări atît de bolnăvi
cioase ale mediului, pînă şi por
grav rănit.
crime şi bestialităţi produeîndu-se Dar cine este mult solicitatul Mi te tot mai neliniştitoare. Drept ar nografia este un termen prea blînd.
tn locuri aglomerate, sub privirile In rîndul ,,drepturilor omului" ke Spillein care îl întrece pe Mark gumente in sprijinul acestei relaţii, pentru a le caracteriza.
îngrozite ale cetăţenilor. mult trîmbiţate de postul de radio
Iată cîteva secvenţe din metro autointitulat „Europa liberă", al
cărui sediu se află la Miinchen,
urile vest-germane : gangsterii scot unul din oraşele bîntuite de te REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA TIPARUL
la iveală un lanţ de fier de un roare din R.F.G., ar mai trebui Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35
metru cu care-l lovesc de cîteva introdus şi acest nou ..drept" : de Telefoane ; 11275. 11585 Tipografia Deva, str. 23 August, nr ?6~>
ort tn cap pe un pasager ; un grup a fi ucis bestial în plină stradă!