Page 18 - Drumul_socialismului_1977_04

DRUMUL SOCIALISMULUI O
Pag. 2

Sub preşedinţia tovarăşului WiCQLAE GEĂUŞESCU, Convorbiri recapitulative în Ţ

6,00
I neţii
ieri si-a deschis lucrările fu Capitală învăţămîntui de partid de la sate L L 10,05
l .Xatsc
l do m
Creşterea producţiei depinde de imea
l cel r
COMRESIL CBBULOi» DE CONDUCERE \ cuţia
! ŞUinţ
I Şi or
l şlngşS.
ăLE UiTiTUI ASBQflLE SOCIALISTE, fiecărui cooperator şi mecanizator ţla 3 ;
/ lor ;
116,15
1 „Pul
In cadrul dezbaterilor finale ce calitatea, lucrărilor din fiecare sec­ \ mite
I 20,30
AL ITREIII TWiMS au avut loc la cursul care cuprin­ tor de producţie. ) 22,00
de comuniştii şi uţeciştii de la
Vorbitorii s-au referit apoi la ţj Bijute
C.A.P. Foit, problemele creşterii
producţiei agricole vegetale şi a- îndatorirea comuniştilor de a fi în
frunte la toate acţiunile iniţiate de l MIEI
cole de producţie (U.N.C.A.P.), Conferinţei consilii­
(Urmare din pag. t) nimaliere au fost abordate în lu­ organizaţia de partid şi consiliul
lor oamenilor muncii din întreprinderile agricole de mina obiectivelor stabilite de do­ de conducere şi de a desfăşura o ) 6,tIO
stat (I.A.S.), Conferinţei consiliilor oamenilor muncii l neţii ;
şi înaltă productivitate, la creşterea bunăstării întregii din staţiunile pentru mecanizarea agriculturii (S.M.A.) cumentele Congresului al Xl-lea, susţinută muncă politică pentru / 10,05 1
ţărănimi. şi Consfătuirii agricultorilor din localităţile necoope- al sarcinilor reieşite din expune­ mobilizarea şi unirea eforturilor l 10,30
cooperatorilor şi mecanizatorilor la I 10,45
— Măsuri pentru realizarea sarcinilor ce revin uni­ rativizate. rile tovarăşului Nicolae Ceauşescu
executarea lucrărilor agricole de V vieţii
tăţilor agricole de stat şi cooperatiste din planul na­ Congresul U.N.C.A.P. — la ale cărui lucrări parti­ la Consfătuirea de lucru de la primăvară şi vară, îndeosebi la în­ / letin
C.C. al P.C.R. din decembrie 1976
ţional unic de dezvoltare economico-socială a Româ­ cipă peste G 000 delegaţi, reprezentînd, in acest larg şi şedinţa comună a C.C. al P.C.R., treţinerea culturilor. A fost evi­ 1indept
niei în anul 1977 şi pe întregul cincinal, privind creş­ forum democratic cele peste 3,4 milioane de familii Marii Adunări Naţionale, Consiliu­ denţiată necesitatea ca fiecare coo­ - tiu dt
terea producţiei vegetale şi animale, sporirea eficien­ de ţărani cooperatori din ţara noastră — a adoptat lui Suprem al Dezvoltării Econo­ perator să manifeste o grijă deo­
ţei economice a întregii activităţi din agricultură. în unanimitate următoarea ordine de zi : Raportul sebită faţă de avutul obştesc, să
— înfăptuirea programului de mecanizare a agri­ Consiliului U.N.C.A.P. asupra activităţii desfăşurate mice şi Sociale şi activului. cen­
contribuie la sporirea lui, la gos­
culturii şi măsurile ce trebuie luate în continuare între congresele al II-lea şi al III-lea şi sarcinile ce tral de partid şi de stat. podărirea cu chibzuială a fonduri­
Participanţii la dezbateri — Pe­
pentru utilizarea Judicioasă a mijloacelor mecanice, revin unităţilor cooperatiste agricole şi uniunilor coo­ tru Evi, Ileana Ilieş, Ioan Săbău, lor materiale şi băneşti.
extinderea şi diversificarea mecanizării lucrărilor a- perativelor agricole de producţie în înfăptuirea ho- Aurel Sibişan, Ionel Frăţilă şi alţii în cadrul dezbaterilor au fost j moara
gricole în scopul creşterii producţiei vegetale şi ani­ tărîrilor celui de-al Xl-lea Congres al P.C.R., Ra­ l 12,30
male. portul Comisiei de revizie al U.N.C.A.P., adoptarea — au subliniat faptul că agricultu­ abordate şi sarcinile puse de partid i pilmin
— Afirmarea revoluţiei tehnico-ştiinţifice în agri­ unor modificări la prevederile statutelor organizaţii­ ra noastră dispune de o bază teh- privind creşterea efectivelor şi a ( Şlagăr
cultură, prin aplicarea rezultatelor cercetării ştiinţi­ lor cooperatiste agricole, Alegerea Consiliului şi a nico-materială puternică, în con­ producţiei animaliere, făcindu-se »timp :
referiri concrete la situaţia din l 13,00 ]
tinuă dezvoltare şi diversificare,
fice, introducerea şi generalizarea tehnologiilor avan­ Comisiei de revizie ale U.N.C.A.P. în continuare a ceea ce va conduce la accentuarea cooperativă. S-a arătat că în pri­ ’ Clubul
sate, pentru creşterea continuă a producţiei vegetale fost aprobată componenţa comisiilor de lucru, regula­ gradului de mecanizare a lucrări­ mul trimestru din acest an s-a de­ l diojuri
şi animale. mentul de desfăşurare şi secţiunile Congresului. lor, la industrializarea muncii in păşit planul la toţi indicatorii., .şi i ecc
— Organizarea superioară a producţiei şi a mun­ La primul punct al ordinii de zi, tovarăşul Con­ uşt
cii, perfecţionarea activităţii consiliilor de conducere stantin Dăscălescu, secretar al C.C. al P.C.R., pre­ agricultură. Avînd asigurate an de s-au realizat venituri superior i - . ro
D
V rănit
ale unităţilor agricole pentru exercitarea atribuţiilor şedintele U.N.C.A.P., a prezentat Raportul Consiliului an cantităţi tot mai mari de în­ celor planificate, precum şi faptul •arliofe
grăşăminte şi folosind seminţe din
că trebuie să fie acordată o mai ( rii ; 2j
conferite de lege, întărirea şi adîncirea democraţiei, Uniunii Naţionale, mare atenţie asigurării bazei fu­ \ — inc:
atragerea lucrătorilor din agricultură la conducerea S-a dat citire, de asemenea, rapoartelor Comisiei soiurile cele mai productive — au rajere — cerinţă de bază în creş­ ' Litera
întregii activităţi. de revizie şi Comisiei de validare. arătat mai mulţi participanţi la terea producţiei şi a efectivelor — 1 Calcidt
— Valorificarea resurselor existente în localităţile La dezbaterile în plen asupra problemelor înscrise dezbateri — obţinerea unei pro­ | zi într
necoopcrativizate, pentru creşterea producţiei vegetale pe ordinea de zi au luat cuvîntul un număr de 27 to­ ducţii de cel puţin 1 000 kg cereale pentru a nu mai fi nevoiţi să cum­
şi animale, sporirea contribuţiei gospodăriilor popu­ varăşi. în acest cincinal pe cap de locui­ pere nutreţuri ca în anul trecut. 1 *
laţiei la formarea fondului central de produse agro- La lucrările Conferinţei consiliilor oamenilor mun­ tor este nu numai posibilă de rea­ ■Â
alimcntare. cii din întreprinderile agricole de stat participă pe­ lizat, dar poate fi cu mult depă­ în condiţii bune s-au desfăşurat l 6,00 I
) neţii ;
Este aprobat, totodată, regulamentul de desfăşu­ ste 1 700 de cadre de conducere din fermele, între­ şită în condiţiile de perspectivă. dezbaterile finale la învăţămîntui ( 10,25 IV
rare a lucrărilor Congresului. prinderile şi trusturile judeţene ale I.A.S., lucrători Aceasta o demonstrează însăşi rea­ de partid şi la cele două cursuri 1 metria<
în conformitate cu regulamentul, vor avea loc şi mecanizatori din aceste unităţi, precum şi repre­ lizările din 1976 ale cooperativei, onganizafe la C.A.P. Livadia, la l 10,45 A
dezbateri în plenul Congresului consiliilor de condu­ zentanţi ai unor ministere şi organe economice cen­ cînd s-a reuşit ca la grîu să se cel de la brigada din Valea Lupu­ > Buletin
i eile li
cere ale unităţilor agricole socialiste, al întregii ţă- trale, cercetători din institute şi staţiuni experimen­ obţină mai mult de 1 000 kg pe lui, la cursurile de la C.A.P. Vai- i Buletin
cap de locuitor. Totul depinde de
rănimi, precum şi în cadrul Congresului Uniunii Na­ tale, activişti de partid şi de stat. dei şi ferma zootehnică a C.A.P. 1 comoar
ţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Con­ Delegaţii au ales organele de lucru, au adoptat modul in care muncesc oamenii — Rapoltu Mare. / tril ; l
ferinţei consiliilor oamenilor muncii din întreprinde­ ordinea de zi şi regulamentul de desfăşurare a lu­ cooperatorii şi mecanizatorii, de N. BADIU \ lor ; 1
/ 15,00
rile agricole de 6tat, Conferinţei consiliilor oamenilor crărilor şi au stabilit secţiunile Conferinţei. 1 Radioju
muncii din staţiunile pentru mecanizarea agriculturii, în continuare, şeful Departamentului Agriculturii / ţăm ui
Consfătuirii agricultorilor din localităţile necoopera­ de Stat, tovarăşul Marin Capisizu, a prezentat Ra­ Mai multă răspundem in pregătirea \ preface
tivizate. portul privind activitatea întreprinderilor agricole / Winklei
Adresîndu-se Congresului, tovarăşul Manea Mă- de stat în anul 1976 şi măsurile ce trebuie luate pen­ ţ econom
nescu a spus i tru realizarea şi depăşirea planului în 1977 şi pe în­ şi desfăşurarea convorbirilor recapitulative i nee sol
) <le ştir
„Cred că sînt în asentimentul dumneavoastră, al tregul cincinal. I blicâ. i
tuturor participanţilor la acest înalt forum al consi­ S-a dat apoi citire proiectului de hotărîre a con­ ) găsit o
liilor de conducere ale unităţilor agricole socialiste, ferinţei. La ferma zootehnică a coopera­ menii ies de la program. Aşa era i <lc bal;
al Întregii ţărănimi, ca, dntrînd în ordinea de zi, să La dezbaterile pe marginea celor două documente tivei agricole din Geoagiu, con­ mai bine. Dar... 1 pentru
l popular
invit să da cuvîntul pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au luat cuvîntul 18 tovarăşi. vorbirea a început cu mare întîr- Convorbirea s-a desfăşurat la un . rii ; 2fl
secretar general al Partidului Comunist Român, pre­ La lucrările Conferinţei consiliilor oamenilor mun­ ziere din cauzele... lată cîteva : nivel „acceptabil". Au luat cuvîntul 1 trînî —
şedintele Republicii Socialiste România". cii din staţiunile pentru mecanizarea agriculturii, sînt — La ora anunţată, erau pre­ 7 cursanţi şi, în ansamblu, au reu­ 1 20,30 s
prezenţi peste 2 500 de lucrători din staţiunile pentru
în aclamaţiile participanţilor, în entuzias­ mecanizarea agriculturii, directori, ingineri şi tehni­ zenţi propagandistul Traian Moga şit să contureze tema, s-o con­ l 20,40
1 22,00 O
şi doi cursanţi, Leontina Urşica şl
cretizeze Ia condiţiile specifice ale
mul si însufleţirea generală, ia cuvîntul to­ cieni, contabili şefi şi economişti, şefi de atelier şi de Ioan Beca. fermei în care lucrează ei. S-au J VIN
varăşul NICOLAE CEAUŞESCU. secţii, maiştri şi muncitori, membri ai consiliilor oa­ — Secretarul organizaţiei de ba­ făcut şi unele propuneri cu privire
menilor muncii. ză, tovarăşa Silvia Atbu, era prin \ 6,00 R
Ampla expunere a secretarului general al partidu­ După adoptarea ordinii de zi şi stabilirea organe­ sat după oameni. Mai fusese şi la îmbunătăţirea bazei furajere ne­ / neţii ; 1
lui este urmărită cu deosebită atenţie, cu larg interes lor de lucru ale conferinţei, tovarăşul Gheorghe înainte. cesară în perspectiva creşterii e- \ 10,05 Ai
fectivelor de animale. Toate aces­
Sănătate
şi deplină satisfacţie, ea fiind subliniată, în repetate Manciu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii tea s-au constituit într-o latură î componi
rînduri, cu vii şi îndelungi aplauze. şi Industriei Alimentare, a prezentat Raportul pri­ — Secretarul comitetului de pozitivă a activităţii cursului, la t şi l*etr<
La încheierea expunerii, în sală răsună, minute vind activitatea staţiunilor pentru mecanizarea agri­ partid, Ioan Curuţ, membru al a- care mai trebuie adăugată sîrguin- ’ Buletin
l Vocile
In şir, puternice urale şi ovaţii. Participanţii la ma­ culturii. S-a dat apoi citire proiectului de hotărîre a cestei organizaţii, a venit la o oră ţa propagandistului pentru îndepli­ I la Ra
după cea anunţată.
rele forum îşi exprimă, vibrant, simţămintele pe care conferinţei. Şi altele. nirea sarcinii ce i-a fost încre­ i (le Paul
le trăiesc in aceste momente deosebite, sentimente Pe marginea documentelor prezentate au luat cu­ dinţată. ’ letin cl<
de adine respect faţă de tradiţiile de luptă ale ţă­ vîntul 21 de vorbitori. Cum s-au adunat cursanţii. La Am enunţat doar cîteva din cau­ V comoara
rănimii, ale poporului român, de încredere neţărmu­ La lucrările Consfătuirii agricultorilor din locali­ orele 15,00, cea anunţată pentru înce­ zele care determină starea de lu­ / tru ; 12.
rită în politica partidului nostru comunist, călăuzi­ tăţile necooperativizate participă ţărani din localită­ perea convorbirii, au venit cei doi cruri subliniată. în afară de aces­ \ lor ; l
/ 16,40 Rc
torul încercat al întregii naţiuni pe calea progresului ţile necooperativizate — români, maghiari, germani cursanţi. Apoi, au mai venit trei. tea, biroul organizaţiei de bază \ — muzi
economic şi social, a unei vieţi libere şi fericite, so­ şi de alte naţionalităţi —, cadre tehnice, specialişti Toţi stăteau încă prin curte. Unii n-a pus în dezbatere în nici o a- 1 Buletin
cialiste. Din miile de piepturi se înalţă fierbinte cu­ în domeniul agrioulturii, reprezentanţi ai unor minis­ erau plecaţi după alţii. Se intră dunare generală modul în care se ) tru pat:
vinte atît de scumpe tuturor : „Ceauşescu — P.C.R.". tere şi instituţii centrale. în sală. Sînt cinci oameni şi pro­ desfăşoară învăţămîntui politico- i corale ;
Sînt momente ce relevă, cu forţa celei mai vii reali­ După adoptarea ordinii de zi şi alegerea organe­ pagandistul, din care doi ies după ideologic. Secretarul organizaţiei 1
tăţi, dragostea şi înalta preţuire pe care toţi oame­ lor de lucru ale consfătuirii, tovarăşul Angelo Micu- ceva treburi, sau chiar fără mo­ de bază este nou în această mun­
nii muncii de la sate, români, maghiari, germani şi de lescu, viceprim-ministru al guvernului, ministrul a- tiv. Revin, împreună cu alţii : a- că, propagandistul este maistru la ( SBffi
a-lte naţionalităţi, le poartă faţă de partid şi secretarul griculturii şi industriei alimentare a prezentat Ra­ cum sînt 8. Cineva face remarca : liceul agroindustrial din locali­ 1 6,00 E;
său general, legătura Indestructibilă dintre partid şi portul privind activitatea desfăşurată de consiliile „încet, încet ne adunăm, aproa­ tate. ir ii ;
popor. în această impresionantă manifestare îşi gă­ populare şi organele agricole pentru îndrumarea şi pe că putem începe", dar primeş­ Faţă de această situaţie şe pu­ i r radi
seşte, de asemenea, o expresie nemijlocită voinţa ţă­ sprijinirea gospodăriilor populaţiei din localităţile ne­ te o replică : „Cum să începem ne întrebarea cum şi cu ce eficien­ ' -i-ţi m;
rănimii noastre, a tuturor lucrătorilor de pe ogoare, cooperativizate şi măsurile ce trebuie luate în vede­ aici, fără foc şi fără nici un . anloiogi
de a-şi mobiliza energiile şi iniţiativa creatoare pen­ rea valorificării resurselor existente de creştere a scaun ?“. Pleacă opt oameni după ţă a fost organizată, de către co­ \ Buletin
tru îndeplinirea exemplară' a importantelor sarcini producţiei vegetale şi animale, sporirea contribuţiei scaune prin hirourile vecine (in­ mitetul comunal de partid şi con­ . tlas cui
siliul comunal de educaţie politică \ dă şi (1
ce le revin din documentele Congresului al Xî-lea acestui sector la formarea fondului de stat. tr-unui din ele urma să aibă loc şi cultură socialistă, acţiunea de . şi jocul
al partidului, din Expunerea tovarăşului Nicolae în continuare, s-a dat citire proiectului de hotă­ şedinţa consiliului de conducere a încheiere a învăţămîntului politi- ţ Buletin *
Ceauşescu, în vederea sporirii producţiei agricole, rîre a consfătuirii agricultorilor din localităţile ne­ unităţii ! ?) şi revin cinci. co-ideologic în organizaţiile de i Inclepen
realizării cu succes a obiectivelor actualului cincinal, cooperativizate. Să nu mai lungim povestea, la partid din raza comunei Regre­ } acasă ;
creşterii aportului agrioulturii la progresul mai rapid Pe marginea raportului şi a proiectului de hotărîre orele 16 şi 25 de minute începe ac­ i Ştiri ;
şi multilateral al ţării, în întreaga operă de făurire au luat cuvîntul 24 de tovarăşi. tivitatea. Sînt prezenţi 15 din 24 tabil este şi faptul că deşi a doua j folclorul
zi trebuia să aibă loc convorbirea i Şlagăre
a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi îna­ de cursanţi. La această oră, toţi recapitulativă la .cursul de la bri­ ] Florin ]
intare a României spre comunism. cursanţii ar trebui să fie la pro­
In cursul după-amiezii de luni, în conformitate cu In cursul zilei de marţi vor fi reluate în plen lu­ gramul de grajd. Nu sînt, pentru gada horticolă a aceleiaşi unităţi, \ Ia 1 la
regulamentul de desfăşurare a lucrărilor congresului, crările Congresului consiliilor de conducere ale uni­ ca dezbaterea să se pregătească aceasta nu s-a ţinut pentru că ve­ / club ;
niseră abia jumătate din cursanţi.
\ 18,00 Or
au Început dezbaterile în cadrul celui de-al III-lea tăţilor agricole socialiste, al întregii ţărănimi. mai bine. Altminteri, s-ar fi ţinut / lodii p<
Congres al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agri­ (Agerpres) dimineaţa, pe la ora 10, cînd oa­ CORNEL ARMEANU ^ în Ron
DUMIN
întreprinderea de materiale de produselor. Crearea unor echipa­ i 7,00 Ki
construcţii de la Bîrcea avea, pînă mente speciale pentru echiparea 1 vanprein
nu demult, probleme cu calitatea Atenţia comuniştilor—concentrată spre creştere® transportă panouri l Vă re<
vagoanelor
ce
producţiei, în special cu cea de mari, paletizarea şi containerizarea I azi ; 8,01
prefabricate din beton. Situaţia a- transportului cărămizilor dialit, a 1 le ; 8,!
(satelor ;
ceasta a declanşat, la nivelul tutu­ calitativă a producţiei de materiale de construcţii i rică ; 10
cahlelor de teracotă şi plăcilor de
ror organizaţiilor de partid, al con­ beton celular autoclavizat s-au re­ ! cint pati
ducerii intreprinderii, la nivelul co­ alizat ca urmare a activităţii core­ < ne muzi'
mitetului de partid pe întreprinde­ late a acestor organisme. 1 11,00 Rac
re, preocupări sporite, căutarea de mai bună a investiţiilor pentru mo­ soluţioneze mai bine problema vi­ irea tehnologică lunară a oameni­ ' lor ; 12,C
modalităţi noi spre a interveni dernizare şi dezvoltare, îmbunătă­ brării şi etuvării prefabricatelor, lor. Activul de cadre tehnice al întrecerea socialistă, larg promo­ l toţi ;
pentru îmbunătăţirea calităţii pro­ ţirea disciplinei tehnologice şi a urmăreau realizarea unui autocon­ consiliului oamenilor muncii a fost vată in întreprinderea noastră, are 1 13,30 Un
ducţiei. Şi astăzi ne întîlnim cu stării de disciplină a muncii în trol exigent pe faze de operaţii, bine folosit în acest scop. înfăp­ între criteriile de bază şi de pon­ L Grupuri
/ Ie : Pli
o stare de lucruri îmbucurătoare general. Se punea, evident, proble­ în realizarea acestuia ne-am spri- tuim în paralel un program susţi­ dere privind clasificarea şi urmă­ \ 15,00 Di'
şi ca rezultat al muncii şi ca o ga­ ma unei foarte judicioase îmbinări nut de policalificare şi de perfec­ rirea riguroasă pe parcursul exe­ l Album i
ranţie că am mers pe căile cele a- a conducerii politice cu cea teh­ v- &js cuţiei a calităţii producţiei. Toate y cînteculu
devărate pentru realizarea unui scop. nică şi administrativă. în felul a- din experienţa ţionare a calificării, program ce a formaţiile de lucru sînt cuprinse l nai ; 20,:
Astfel, procentul rebuturilor în to­ cesfa s-au elaborat planuri de ac­ cuprins anul trecut 118 muncitori, în întrecere. începutul fiecărui V cală.
talul producţiei este acum sub 1 la ţiune comune ale comitetului de dar anul aceste — 136. schimb <îe muncă e prilej de anali­ | LUN
sută faţă de 2-3 la sută în anii tre­ partid şi consiliului oamenilor organizaţiilor Comisia pe problerrie de calitate ză succintă a modului cum s-a res­
cuţi. Refuzurile la beneficiari au a consiliului oamenilor muncii a pectat disciplina tehnologică în l 5,00 Bu
scăzut de la 1,8 milioane lei în a- muncii, planuri care-şi propuneau '. de partid schimbul precedent. / Radiopro
\ 10,00 Bul
ceeaşi perioadă a anului trecut la să dea o rezolvare rapidă şi efi­ fost, de asemenea, folosită bine. E- Evident, probleme de rezolvat I Avanprei
0,3 milioane anul aceste. Rezultate cientă problemelor de mai sus. A- liminarea rebuturilor din activita­ mai sînt. Chiar în perimetrul a- V 12,00 Bul
excelente obţinem în producţia de dunarea generală a membrilor de tea de depozitare şi transport, de­
cahle de teracotă şi rezultate mai partid a devenit forul în care pro­ jinit mult şi pe diverse instru­ pistarea cauzelor ce duc la decla­ cestei preocupări, disciplina tehno­ i De la 1
) adolesccr
logică, mai trebuie acţionat sau
bune ca altă dată Ia producţia de blema calităţii producţiei a fost mente ale propagandei vizuale. sarea unor tuburi PREMO, îmbu­ ( jurnal.
tuburi PREMO. analizată nu o dată, în care s-au Instruirea continuă pentru îm­ mai bine zis trebuie menţinut per­ / gic ; i6,2
Pe ce direcţii, cu ce metode a prospătarea cunoştinţelor, perfec­ nătăţirea calităţii panourilor mari manent un anumit nivel de exi­ inomice ;
acţionat organizaţia noastră de luat hotăriri şi s-a urmărit înfăp­ ţionarea pregătirii forţei de muncă pentru locuinţe au fost probleme genţă. 1 ştiri ; 17
partid pentru depăşirea unei situ­ tuirea lor Transmiterea în masă date în studiu şi în rezolvare a- \ tul ui ;
aţii d i f i c i l e ? Atingerea scopului a acestor hotărâri au realizat-o au făcut, de asemenea, obiectul u- cestei comisii. NICOLAE DEVIAN i 20,00 T
presupunea modernizarea, perfec­ comuniştii printr-o perseverentă nor preocupări comune. Cadrele Controlul muncitoresc dirijat ra­ secretarul Comitetului 1 22,00 O 2
ţionarea unor tehnologii, perfecţio­ muncă de la om Ia om. Hotărârile tehnice au trecut, ca urmare a ho- cordează la preocupările sale, de de partid de la ^ Bijuterii
narea forţei de muncă, coordonarea luate impuneau cadrelor tehnice să tărîrilor luate în comun, la instru­ fiecare dată, şi problema calităţii I.M.C. Bîrcea