Page 20 - Drumul_socialismului_1977_04

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI O NR

PATRIOTISMUL — flacăra mereu vie r - 9,00
M
tologi
Wm ţ.

în cugetul si faptele oamenilor ră a
11,45
tler-ea
Telex
16.35
ză ; 1
lucrăt
17.35
Rodul bogat al , 18,15
1 suri ;
tonusul creaţiei tehnice funcţionează l ttoîai' i
I îpentri
/ nerii
\ 13,20
patosului şi dăruirii la parametri / Teleju
V Bornă:
[ (ici şi
ţ detcan
Cînd stai de vorbă cu inginerul gonetul, banalul vagonet. -Abia puţuri şi a puţurilor, a turnurilor ( MIEI
In istoria trăită a ultimilor ani, multă, bună, să economisesc ener­ Leonida Căzănaru simţi cum un dacă intri pe firul studiului iţi de extracţie şi a coliviilor. O ast­ 1 9,00
colectivul marelui combinat side­ gie, gaz de furnal. Să te angajezi flux de energie te străbate. Omul dai seama de valoarea acţiunii. fel de acţiune ar urma linia mo­ 1 Teatri
rurgic hunedorean se înscrie con­ la acestea şi să le realizezi, acesta acesta pedant,' calm, ponderat, Dar, mai bine ne-o explică ingi­ dernizării vagonetelor, cu întrea­ / mii di
l întreb
secvent ca un participant de sea­ e patriotismul. Să te angajezi, să meticulos, cu reacţii ascuţite şi nerul Căzănaru : ga gamă de simplificări şi redu­ , luare)
mă la marea ctitorie care e ţara proimiţi şi să nu faci, asta e curată prompte, are parcă prin definiţie ceri de consumuri. E şi greu să \ Dumlr
— Cind am început acţiunea, a-
în drumul ei spre afirmare socia­ minciună". Cuvintele alunecă din ceva pentru munca de cercetare. veam în faţă nu mai puţin de 66 faci un calcul asupra economii­ / folclor
listă. Mii, milioane de fapte diur­ gura acestui om ca o sentinţă pen­ La calităţile native sau dobindite tipuri de vagonete, fiecare cu lor ce ar rezulta, dar ele sint re­ \ lâ ;
ne înscrise în dimensiunile obişnui­ tru toţi cei ale căror vorbe şi se mai adaugă una — pasiunea ale ! i germa
tului ori depăşindu-i perimetrul a- fapte nu sună la unison. Da, aces­ — care completează bine fiziono­ alte caracteristici. Le-am redus la ) gheata
cestuia s-au metamorfozat în mi­ ta e adevăratul conţinut al patrio­ mia unui bun cercetător. 28 şi continuăm să le reducem "Modernizarea, introducerea no­ i Canad
ţ a III-
ului însă nu incepe şi nu se sfir-
lioane de tone de fontă, oţel, lami­ tismului — fapta în folosul patriei, Munca unui astfel de om are pină ajungem la două tipuri. şeşte cu vagonetul. Aici au loc 1 la Brş
— Ce implicaţii are aceasta la
nate, cocs. Şi fiecare an a însem­ aşa cum l-au înţeles deopotrivă reverberaţii deosebit de largi. preocupări şi se desfăşoară o-, l “eatE,
nat o asiduă şi consecventă între­ românii, maghiarii, germanii din Este ca un aparat ascuns ale că­ constructor ? foarte amplă activitate pentru '
cere cu propriile estimări ale po­ colectivul în care munceşte Sza­ rui impulsuri nu numai că se — Constructorul este U.U.M.R.
sibilităţilor de a da mereu mai bo Edmund. L-au înţeles şi l-au simt la distanţe mari, dar produc Crişcior, avînd sarcina să produ­ descoperirea şi valorificarea sub'&
m.ultă fontă, mai mult oţel, lami­ exprimat în cele peste 5 000 de to­ schimbări structurale. Nu este că pentru toate exploatările mi­ stanţelor minerale utile, a ză
nate, cocs. Zilele ce au ur­ ne de aglomerat de bună calitate nimic miraculos aici, dimpotrivă, niere din ţară. Cea mai impor­ cămîntelor sărace, pentru intro­
mat marii Încercări prin care am peste plan de la începutul anului. e o realitate deosebit de expresi­ tantă implicaţie se referă la pro­ ducerea unor tehnologii moderne
trecut au consolidat şi mai mult Angajamentul îmbunătăţit al co­ vă pentru condiţia şi comporta­ ductivitatea muncii. Producînd o de exploatare, precum şi pentru t mei le
. şi m.”
succesele acestui an, obţinute de lectivului uzinei cocso-chimice pre­ mentul omului de cercetare din gamă redusă de vagonete, colec­ asimilarea in producţie a unor in­ \ 19,30
marele coleotiv-erou. 930 tone cocs, vede, între altele, realizarea a ţara noastră. Vom recurge la ci­ tivul are posibilitatea să lucreze stalaţii şi utilaje de înaltă pro­ /tarea
300 tone fontă, 1 400 tone oţel, 1 300 11 000 tone cocs metalurgic peste teva fapte autentice. într-un flux continuu, fără ductivitate. Colective de cercetă­ ) creaţie
tone laminate. Iată cifre ce ex­ sarcinile de plan. S-au racordat la schimbări dese în organizare, în tori, cum sint cele conduse de I za jiu
primă patosul permanent şi dărui­ acest act de fierbinte patriotism In industria noastră se acţio­ debitarea materialului, în execu­ Iulian Moraru, Dumitru Ciofrin- ) cinem?
rea sa in muncă. Ele reprezintă dăruirea şi priceperea a sute de nează cu multă stăruinţă pentru tarea reperelor, iar aceasta în­ geanu, Pompiliu Nariţa, în frunte i re cin.
) ca. O
producţia suplimentară obţinută în cocsari şi concreteţea acestor ca­ modernizare, ca jalon important seamnă spor de productivitate. cu directorul Institutului de cer­ i studioi
pentru sporirea productivităţii so­
prima decadă a lunii aprilie. Dar lităţi ale lor înseamnă, deocamda­ Pe de altă parte reprezintă însem­ cetări şi proiectări pentru mine­ 1 Muzică
1
nu autorilor oţelului, fontei sau tă, un plus de 2 250 tone cocs. „A- ciale, în condiţiile afirmării re­ nate economii de metal, ceea ce reuri Deva, dr. ing. Ilia Ghiţă, se 1 Logliin
laminatelor le sînt destinate aces­ titudinea faţă de muncă a oameni­ voluţiei ştiinţifico-tehnice. Mo­ secretarul general al partidului, apleacă cu pasiune şi dăruire pa­ 1 riana
te rînduri. Există, aproape de ori­ lor a suferit modificări calitative dernizarea este o noţiune concre­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ce­ triotică spre soluţionarea unor l nulesci
ginile acestora, truda unor oameni — spune maistrul principal Nicolae tă şi o infinitate de teme şi lu­ re, pe bună dreptate, cu atîta in­ probleme de însemnătate majoră i Gheor£
l Telejiu
pentru care spectaculosul în pro­ Blejan. Luaţi individual sau în co­ crări, încercări, studii şi repetări. sistenţă. pentru economia naţională. Aici > rea pr
cesul muncii trece pe un plan se­ lectiv, oamenii s-au ridicat tot mai Cu citva timp în urmă s-a pus — Dar la beneficiar ? domneşte o atmosferă de stimu­ J(
cundar lăsînd loc dîrzeniei de fie­ mult la înălţimea răspunderii faţă problema — şi se pune şi azi — — Aici avem de-a face cu be­ lare activă a creaţiei ştiinţifice ^
( 15,00
care zi. Profesia acestor oameni : de calitatea muncii lor". Tot mai a tipizării unei game largi de aplicative, de îndemn permanent j naţiom
aglomeratorişti şi cocsari. aproape de înălţimea de care vor­ mijloace pentru scoaterea din a- neficii şi mai mari. Cum ? Ti­ spre perfecţionare. ( — asp
Gheorghe Ostafie e maistru bea meşterul se află echipele pe dîncuri a minereurilor şi cărbu­ pizarea vagonetelor presupune şi ) a seni:
principal la aglomeratorul 1 din care le conduc Ion Nimu, Dumi­ nelui. Unul din acestea este va- tipizarea galeriilor, rampelor de C. ARMEANU ( une t
i lejurna
marele combinat. Pentru el phisul tru Cosmîncă sau Ion Oţoiu, me­ l temaţit
de 5 475 tone aglomerat pînă la 13 canicii de pe maşinile de şarjare i rul Ini
aprilie, reducerea de la 0,6 la sută Gheorghe Onosă sau Mihai Bere­ t artileri'
în trimestrul 1 la zero la sută în gată. In competiţia pentru calitatea » Cintare
primele 13 zile din lună a decla­ cocsului, pentru duritatea lui ca şi . valul <
) Faza j»
satelor reprezintă un succes ale pentru tone de cocs peste plan iese i irit -Tv
cărui origini constau „în capacita­ de fiecare dată învingătoare în- ) Emil p
tea comuniştilor de a mobiliza, în dîrjirea cu care oamenii aceştia îşi 1 ţară ; 1
i artistici
puterea exemplului lor, într-o bu­ urmăresc propriul angajament, îm­ l jurnal.
nă organizare a aprovizionării, a plinirea cuvîntului dat partidului şi 1 VIN
întreţinerii instalaţiilor". Mai mult ţării — semn al dragostei fierbinţi \ 9,DU
de jumătate dintre angajaţii sec­ faţă de ea. „Am redus, mai spune i Telecim
ţiei sînt comunişti. Ei au făcut maistrul Blejan, spargerile de la ) 11,30 Pr
l dansuri
dintr-un deziderat un fapt concret piloţi de la 3,5 kg pe pilot, cît ne ) închide)
sporind indicele de folosire a in­ angajasem, la 1,5 leg". Reducerea ( 15.00 B
stalaţiilor de aglomerare de la 90 aceasta înseamnă grijă mărită în 1 naţional
la 94,3 la sută. fiecare din cele 480 de minute ale i — aspe-
* a senili
In complicatul proces al pregă­ schimbului, înseamnă o veghe per­ l une dii
tirii „hranei" pentru gurile tot mai manentă asupra instalaţiilor şi uti­ * ne în li
lacome ale furnalelor, întrecerea lajelor, exercitată de muncitorii de i Tragere
1 dea una
socialistă este un bun catalizator al la întreţinere, care, după expre­ \ 1001 de
voinţei şi ambiţiilor de autodepă- sia tovarăşului Victor Baloşin, se­ / nai ; 19
şi-re. Ea cuprinde fiecare formaţie cretar adjunct al comitetului de \ lei ; 20^
de lucru, în liniile sale de forţă partid, „fac front comun cu cei / niei. Fo
i hărnicie
intră fiecare om din colectivul de de la producţie". / 20,30 Ai
la aglomeratorul 1. Szabo Edmund Front comun. Iată o noţiune ca­ \ di opoziţi
00 Fii
face parte dintre ei; el şi cei 8 re cuprinde foarte bine nu numai |de a iu
oameni din echipa sa. „Ce înseam­ pe cocsari şi aglomeratorişti ci şi
SIMBj
l
nă pentru dumneavoastră patrio­ pe plămăditorii oţelului, fontei, la­ I 12,00 T
tismul ?“ — l-am întrebat. Şi Sza­ minatelor. Un front comun de cîte- \ muzical
bo Edmund li dezvăluie acestui no­ va zeci de mii de oameni, pentru / leton. S
bil sentiment legături directe cu oţel şi laminate, pentru fontă şi i episodul
munca lui la aglomerarea minereu­ cocs peste plan, iată afirmarea ple­ i poziţia
\ iă ; i3,5(
lui. El spune i „Patriotism înseam­ nară a patriotismului oamenilor / IV'' ftit)
A fi fruntaş in muncă este dovada cea mai autentică a dăruirii in efortul naţional pentru Înălţarea şi
nă pentru mine ca în cele 8 ore combina tului-erou. înflorirea patriei socialiste. Acesta este crezul de căpătîi atît ai minerului Vlorel Căinant de la balastiera )ŞU. -ji; 14,
de muncă să fiu mereu cu ochii din Brănişca, (fotografia din stingă), cit şi al mecanizatorului Ioan Savu de la S.M.A. Ha(cg (fotografia din / talea Ci
) Studenţe
în patru ca să pot da producţie ION CIOCLEI dreapta). De ani in şir, amindoi sint în rîndurile dinţii ale Întrecerii. Foto : V. ONOIU ( directă <
) Secvenţe
^ Cel m;
17,30 A.
CONTUL OMENIEI, AL SOLIDARITĂŢII i pentru
j Sliirley
„Înfrăţiţi în muncă, întărim puterea Un sentiment-manifest l zică uşo;
i na politi
l naţionali
' drăgiţi
l 19 30 Tel
economici a cooperatîra agricole 44 ridicat la rangul de manifest naţional in vremea de grea încercare Unagiul
Un simţămînt puternic, existent în cutele cugetului românesc, s-a 1 timarul :
şi în episodul refacerii — patriotismul, cu soliditate de cremene. El ’ 20,oo Tel
P u >li
tî
nu este nou, ci o sădire şi o sedimentare treptată de fapte de muncă I , J Tr l
şi de cultură, întreţinută de lumina vie şi caldă a partidului. Dar a > satir-
Intr-una din zilele premergătoare sens. La seră şi răsadniţe, în solar vra la fondul de stat mai mult de ţişnit acum cu o forţă nebănuită, cu acea putere colosală care dezvoltă l Telejurn";
Congresului consiliilor de conducere şl în cîmp răsadurile şi culturile au 100 vagoane de legume. in ritmuri înalte şi în echilibru mijloacele de producţie, crează ramuri / dumiîs
ale unităţilor agricole, al întregii ţă- o dezvoltare viguroasă. Interlocutoa­ Vorbindu-ne despre munca şi viaţa noi, perfecţionează şi modernizează totul, ridică neîncetat calitatea
rănimi, am vizitat frumosul sat care rea ne-a vorbit cu mîndrie şi satis­ oamenilor din sat, interlocutoarea (pro.
poartă numele „şoimului" român, facţie despre munca plină de răs­ a ţinut să remarce că interesul su­ vieţii. Este acea forţă care dă un om nou, o lume nouă, un mod nou i 8,00 To
Aurel Vlaicu. înfăţişarea satului pundere a cooperatorilor repartizaţi prem comun al românilor şi ger­ de manifestare a valenţelor sociale, civice şi umanitare ale omului. I serial p«
„vorbeşte" grăitor despre oamenii să lucreze cele 80 de hectare desti­ manilor care trăiesc pe aceste me­ Ciitremurul a trecut in citeva clipe, dar el a declanşat pentru o i te pînze
care trăiesc şi muncesc aici, despre nate producerii legumelor. leaguri este acela de a face ca lo­ J tru căr
hărnicia şi preocupările lor pentru — De la înfiinţarea cooperativei a- calitatea lor să devină tot mai durată lungă şi într-o intensitate rar intîlnită undeva, un fluviu de \ tră ; 1
111,45
modernizarea localităţii, cît şi de­ gricole lucrăm împreună, umăr la prosperă, iar cooperativa agricolă fapte ale solidarităţii şi întrajutorării ce ne definesc într-un chip stră­ i xx,tsu Gri
spre nivelul de viaţă tot mai ridi­ umăr, români şi germani pentru a să se situeze în rîndul unităţilor de lucit. In matca acestui fluviu întîlnim din plin generozitatea oamenilor \ mitele
cat, în continuă amplificare, care spori rodnicia pămîntului şi a întări frunte ale judeţului nostru. De ace­ hunedoreni. Redăm mai jos doar citeva secvenţe din contribuţia hu- / Românie
s-a instalat irevocabil în fiecare ca­ puterea economică a unităţii, deoa­ ea, pe lingă membrii cooperatori, nedoreană la Contul 1971. V patriei ;
să. rece pentru majoritatea cooperatori­ navetiştii din sat care sint anga­ / Album
Străbălînd de la un capăt la al­ lor sursa principală de venituri o jaţi la Orăştie sau Cugir îşi aduc \ Box. Fir
tul drumurile satului şi tarlalele reprezintă activitatea în C.A.P. In şl ei partea de contribuţie la efec­ © Pînă la sfîrşitul săptămînii lei. Tot din municipiul Hunedoara, /ternaţion
a
cooperativei agricole, oricine se reuşita acţiunilor pe care le între­ tuarea lucrărilor agricole, la pro­ trecute numărul persoanelor care în rînduri de frunte se înscriu co- I H“ ».
poate convinge că in aceste zile prindem ne bizuim pe conştiinciozi­ păşirea localităţii. s-au prezentat în faţa ghişeelor lectivele din unităţile sanitare, şco- *.
pline, cînd se hotărăşte soarta pro­ tatea în muncă a cooperatorilor — Niciodată nu am avut senti­ C.E.C. pentru a depune în contul lare, F.I.L., E.G.C.L., fabrica de / ■ ufll cul ecra
ducţiei agricole, cooperatorii şi-au noştri. Fie că este vorba despre Li­ mentul că noi, populaţia de naţio­ omeniei şi solidarităţii a crescut pîine, unităţile comerciale, de ser­
mutat centrul de greutate al activi­ na Dincşorean, ' Helerman Varvara, nalitate germană, nu avem drepturi la 4 425, care, în afara depunerilor 19,20 1001
tăţii în cîmp. Maria Teodorescu, Lam Maria, Sil­ egale cu românii — spunea Krumes vicii şi prestări. lejumal
torie —
— Feste tot sint multe treburi de via Lazăr, Hofman Ecaterina, Ma­ Jana. Cei doi fii ai mei s-au cali­ colective, a cedărilor din retribuţii In municipiul Deva, un însem- lupilor" |
făcut, mai ales că timpul puţin fa­ ria Bota, Cornel Hechel, Maria Peş- ficat şi lucrează in uzine, unul la şi din valorificarea produselor a- nat număr de colective au depus tic „La
vorabil din această primăvară a fă­ terean sau de alţi cooperatori, cu Cugir, altul la Orăştie. Cel din O- gricole, au subscris cu suma de pînă la sfîrşitul săptămînii sume Concert
cut să fie decalate unele termene toţii sînt prezenţi ia lucrările ce le răştie este căsătorit cu o româncă 541 639 lei. considerabile de bani în contul o- ____________
lejumal j _
de realizare a lucrărilor — ne-a avem de făcut la grădină. Acum şi familiile noastre se înţeleg foar­ meniei. Amintim, printre acestea, t programi
spus cooperatoarea Krumes Jana, recoltăm şi valorificăm prima pro­ te bine. • In aceeaşi perioadă, depuneri­ cele de la I.F.E.T. cu 243 643 lei,, lun
care de cîţiva ani buni răspunde de ducţie din solar — ridichi şi sala­ Eu am înţeles că munca, principa­ le provenite din acţiunile cultural-
activitatea din legumicultura. în ciu­ tă. In locul lor am pus roşii. Din lul factor de progres şi bunăstare, artistice şi sportive s-au ridicat la T.C.H. cu 192 074 lei, I.E.C. Mintia ţ (proi
da condiţiilor nu prea prielnice, cîmp am predat spanac şi urmează este apreciată aşa cum se cuvine, suma de 413 713 lei, din care 154 341 cu 127 288 lei, I.P.E.G. cu 103 965 t 16,oo Ti
printr-o mobilizare totală a efortu­ să recoltăm ceapa verde. Tot aici în aceasta găsesc şi o explicaţie a lei, I.M.C. Bîrcea cu 95 182 lei. 1 ne in lim
rilor, am reuşit să asigurăm o te­ s-au însămîntat rădăclnoasele şi am faptului că ţăranii cooperatori din lei s-au realizat din 64 acţiuni cul­ o Comisiile de femei din cartie- l î™ erar
melie trainică recoltei. Hotărîrea plantat varza timpurie pe 5 ha. Ră­ satul Aurel Vlaicu mi-au încredinţat turale, iar 259 372 lei din 23 mani­ rele Devei au primit din partea / j^j.
noastră este să realizăm o producţie sadurile necesare — circa două mi­ mandatul să-i reprezint la Congresul festări sportive.
de legume suplimentară cît mai ma­ lioane de fire — le-am produs în consiliilor de conducere ale unităţi­ • Angajaţii Combinatului side­ femeilor casnice suma de 37 000 lei. ) mtimpina
re, să contribuim prin aceasta Ia unitate. Atmosfera de muncă în ca­ lor agricole, ai întregii ţărănimi din Intre acestea se evidenţiază corni- 1 bătorl ; n;
diminuarea pagubelor provocate de drul fermei legumicole este cit se ţara noastră. rurgic Hunedoara au depus pînă la sia nr. 14 din Gojdu, care a adunat ) dependen
cutremur economiei ţării. poate de bună, ceea ce ne dă con­ sfîrşitul săptămînii trecute suma 18 300 lei în bani, precum şi din ^ foileton :
Faptele sînt edificatoare în acest vingerea că vom putea obţine şl li­ N. TÎRCOB de 2 529 000 lei, cei ai Întreprinde­ valorificarea unor lucruri de mină. I î
rii miniere — 760 000 lei, iar con­ Sub această formă, comisia din ) programi.
structorii din municipiu — 274 311 Şoimuş a adunat suma de 7 000 lei.