Page 23 - Drumul_socialismului_1977_04
P. 23
O MARŢI, 19 APRILIE 1977 Pag. 7
(Şapte decenii de la marea răscoală a ţăranilor din România
JLIE
imi- (
ul dimi
de ştiri; i
lui Gerd ]
Autori j
— Noro- Din tradiţiile
ior JVXiş- I Realităţi contemporan©
i» rA2,30 I
Pămîift l
Revista ale ţărănimii
>e V.a li a ie satului hunedorean
curioşi- I
oj urn al ; l
ui 1877 : J Temeiul apărării gliei de başti- adus cu sine -realizarea unuia din 'lu-ptă pentru propăşirea democra
Coordo- ţnă, al rezistenţei acerbe faţă de idealurile sfinte ale poporului ro tică a ţării.
Te
souor ■ i °P *orii străini din diferitele vea- mân : dobîndirea independenţei de Exemplul eroicelor lupte ale ce Oamenii Işî făuresc
ră ; 23,00 / curi au f° acele forţe care au a- stat. Masele populare hunedorene, feriştilor şi petroliştilor a impulsio
s1:
isigurat in permanenţă dezvoltarea însufleţite de memorabilul succes nat masele ţărăneşti care, în zilele
/economică-socială a societăţii ro- al luptei pentru câştigarea indepen imediat următoare eroicului 16 fe
PR1LIE ( mân eşti — masele largi populare, denţei, au organizat variate for bruarie 1933, înfruntîn-d teroarea
. .„. (iar în cadrul acestora ţărănimea a me de solidaritate cu fraţii lor de dn-stituită de guvernanţi, au im prin proprii munci
de ştiri" ? constituit, multă vreme, factorul -peste Canpaţi. Sprijinul material primat adunărilor de constituire a
folcloric; îfundamentai al tuturor transformă- şi moral acordat celor aflaţi pe Frontului plu-garilor un caracter
►cialiste ; i rilor sociale, al mersului ţării pe cîmpurile de luptă, demonstra înal tot mai combativ, cu revendicări
itor al i făgaşul progresului, al luptei pen- tele simţăminte patriotice ale din ce în ce mai revoluţionare. ® nouă istorie
!i,oo Bu-1 tru libertate naţională, populaţiei hunedorene, dornică de „Sînt prea mulţi domni şi nu-i
nn X? 0 ? 16 (' Debutul acţiunilor de anvergură, a-şi a-du-ce contribuţia la realizarea putem -plăti" — spunea, cu prilejul
D i n c o - l i n acea vreme, avea să fie marcat cit mai grabnică a visului de a se unei adunări din Baia de Criş, un
" i de răscoala ţăranilor moţi de sub uni cu Ţara". ţăran din Băcia, iar un altul, de- Toate cite s-au înfăptuit şi se înfăptuiesc în comuna Boşorod —-
, conducerea lui Horia, Cloşca şi Exploatarea -nemiloasă, greutăţi maseîn-d pe politicienii care duse localitate aşezată în zona de deal şi munte, cu casele răsfirate pe
1 Crişan, care prin cauzele, ţelurile le de tot felul create de primul seră ţara de -rîpă, a-răta : „Ajun dealuri şi văi — sint rodul muncii libere şi demne a oamenilor muncii
l şi formele de luptă, evocă în fapt, război mondial, agravarea contra ge ou politica c-elor mari, care de la sale, cărora politica partidului de dezvoltare şi înflorire econo-
' caracterul unei adevărate revoluţii. dicţiilor de clasă şi înăsprirea asu ne-au adus pînă aici. Acum ne mico-socială a localităţilor rurale, de dispariţie treptată a deosebirilor
( La 11 noiembrie 1784, răsculaţii au pririi naţionale, au făcut ca, pa croim soarta, noi înşine". esenţiale dintre condiţiile de muncă şi viaţă de la oraş şi cale de la
inre^cer’ / formulat cunoscutul ultimatum a- ralel cu a-dîncirea pauperizării, să Lupta ţărănimii a intrat înlr-o sat, le-a deschis noi orizonturi. Sint orizonturile deschise de Pro
; 12 35 ' dresat nobililor maghiari refugiaţi -ia un puternic avînt lupta revo etapă calitativ superioară odată cu gramul partidului adoptat la Congresul al Xl-lea de edificare a socie
c’ peste (la Deva, prin care cereau înfăptui- luţionară a maselor ţărăneşti. punerea de către P.C.R., în anul tăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a ţării spre co
endrino ;! rea unui obiectiv ce avea să fie şi Condiţiile existente pe me 1935, în faţa maselor muncitoare, munism.
3 ; 15,oo ( obiectivul economico-social al revo- leagurile hunedorene, deosebit
1,8,00 Ra-1 luţiei de la 1848 : desfiinţarea no- de favorabile desfăşurării u- a -unor noi şi importante sarcini Libertatea a început să capete chipul concret şi la Boşorod prin
în direcţia -luptei pentru făurirea
ca
40° Lilimii clasă şi împărţirea pă- nor acţiuni de mare am Frontului popular antifascist. în muncitorul care atunci, în 1945 l-a ajutat pe ţăran să ia in stăpinire
Odă mînurilor acesteia la iobagi, fără ploare, datorate, in pri-mul rînd, asemenea condiţii, caracterizate pămîntul pentru care în 1907 s-au jertfit 11 000 de ţărani. Acest spri
1
io oh ji 0 despăgubire, ceea ce, în e- prezenţei şi activităţii revoluţio prin dtrzenia manifestată de ţă jin a continuat în înfăptuirea operei de cooperativizare a agriculturii
arele sU ( senţă, însemna schimbarea vechii nare a două dintre cele mai im ranii români şi cei aparţinînd na în înzestrarea ei cu maşini şi tractoare, în crearea şi dezvoltarea con
in bătrinii orînduiri. Lupta ţăranilor de pe portante detaşamente muncitoreşti ţionalităţilor conlocuitoare în lupta tinuă a bazei telinico-materiale a agriculturii.
re ; 20,30 ţ meleagurile hunedorene avea, în — metalu-rgiştii Hunedoarei şi mi pentru apărarea drepturilor lor, a Au trecut anii. De atunci s-au înscris noi şi noi realizări concrete
*5“’on°’o \ acelaşi timp, viguroase şi directe nerii Văii Jiului — au făcu-t ca ■avut loc, în 24 septembrie 1933, la in viaţa economico-socială a întregii obşti, a fiecărei familii în parte,
’ ,uu u ! mobiluri naţionale, ascuţişul său lupta ţărănimii să îmbrace aici Bă-cia, o întrunire comună a re Pămîntului, deşi in această zonă nu-i de calitatea cea mai bună,
(indreptindiu-.se atît împotriva ex- forme din cele mai variate la sfâr prezentanţilor Frontului plugarilor lucrat în comun cu mijloace mecanizate, folosind tehnici şi tehnologii
ilie iploatării feudale, cit şi a domina- şitul anului 1918. şi Madosz-ului, în cadrul căreia, moderne, îngrăşăminte chimice şi seminţe din soiuri mai productive,
J ţiei străine. Vorbind despre Ho Entuziasmul românesc de pretu pe baza discuţiilor purtate, s-a în
nul dimi-t ria, Karl Marx arăta că acesta „a tindeni a dus la hotărârea unani i se smulg, datorită muncii şi hărniciei oamenilor, roade tot mai bo
de ştiri; 5 mă de a se înfăptui, la 1 decem cheiat un acord de colaborare co gate. De la o producţie ce nu depăşea în trecut 1 000 kg de griu la
- -devenit eroul povestirilor populare
e
d 0r steSt '\şi simbolul renaşterii Daciei", brie 1918, unitatea statului -român, mună, acord primit cu deosebită hectar, ţăranii cooperatori din Boşorod, cu ajutorul mecanizatorilor,
satisfacţie de masele largi munci
ric ; 11,00 ( Corespunzător condiţiilor social -act just, progresist, corespunzător toare din ţara noastră. au silit pămîntul să le dea azi, peste 3 000 kg la hectar. Producţiile lot
ii, os vo- i istorice ale societăţii româneşti de necesităţilor dezvoltării istorice a mai mari pe care le obţin la toate culturile vegetale şi în zootehnie
i; 12,0011a mijlocul veacului trecut şi pe poporului nostru. La indicaţiile partidului comu le-a sporit avuţia obştească şi veniturile personale, le-a îndestulat
1.2,05 Din i temeiul aspiraţiilor sale economice- 6 etapă nouă s-a deschis în nist, privind extinderea frontului casele, le-a îmbogăţit şi înfrumuseţat viaţa.
Ul siaeare-' sociale, ţărănimea hunedoreană, a- lupta ţărănimii odată cu crearea, comun, în 6 decembrie 1935, la Obştea este cea care hotărăşte astăzi în deplină libertate cum şi
' j 3 ".(lături de cea de pe întreg cuprin- în -mai 1921, a Partidului Comunist Ţebea, a fost semnat acordul de în ce chip să-şi rostuiască viaţa. Acţionînd in deplină cunoştinţă de
; lG,oo / sud provinciilor româneşti, a par- Român. Spre deosebire de toate acţiune comună antifascistă între cauză, oamenii hotărăsc în toate problemele fundamentale care pri
să învă-1 ticipat nemijlocit la pregătirea şi celelalte -partide şi grupări politice, organizaţiile Blocul democratic,
Noi vom 1 desfăşurarea revoluţiei din 1848— dintre care unele cu titulaturi ţă Partidul socialist, Frontul plugari vesc dezvoltarea economico-socială şi sistematizarea comunei, pe baza
Atoibcrt ^ ^049^ constituind o forţă tenace şi răneşti, partidul comunist a mili lor şi Madosz. Legămîntu-1 de luptă pianului în profil teritorial, creşterea bunăstării, a gradului lor de
I°n^rnta^ i combativă. Intrucît pe pămîntul tat cu consecvenţă pentru apăra antifascistă s-a încheiat sub goru cultură şi civilizaţie. Da, ţăranii au devenit şi planificatori. Ei îşi pla
)o Buletin / transilvănean, asuprirea se exercita rea intereselor fundamentale ale nul lui Horia şi la monmîntu'l lui nifică şi munca şi viaţa, tot ce au de făcut pentru a urca tot mai sus
pinia pu- (cu cea mai mare cruzime în pri- maselor ţărănimii muncitoare, a Avram lancu, în semn de cinstire pe calea progresului şi civilizaţiei socialiste.
şi-a re-imul rînd asupra truditorilor ogoa- demascat în faţa opiniei publice a luptelor duse în trecut pentru e- Locuitorii de aici au şcoli şi cămine culturale noi, au două cine
17,45 Eroi j relor, ţărănimea a fost promoto- politica promovată de clasele do Mbera-rea maselor de sub jugul ex matografe cu program săptămînal, o bibliotecă cu aproape 8 000 de
* . J ( rul celor mai radicale năzuinţe so- minante şi a mobilizat pe cei o- ploatării şi asupririi, volume, un dispensar uman nou, unităţi comerciale şi prestatoare de
up te
Orcle 7 se-1 cia]e ale revoluţiei şi, se poate bidiţi din lumea satelor la luptă Tradiţiile luptei revoluţionare a servicii, o brutărie. Au electrificat, cu ajutorul statului satele, au intro
din bă-( spune, expresia naţiunii române împotriva exploatării. ţărănimii, îndelungatul proces al
populare ; l înseşi din această parte a ţării, Un puternic -imbold a primit făuririi alianţei muncit-oreşti-ţără- dus apa potabilă la Chitid şi Bobaia. Drumul asfaltat a fost adus pînă
timpului ; 1 angajată în lupta pentru elibera- lupta ţărănimii hunedorene odată nesşti, pun în evidenţă -concluzii şi la Boşorod — centrul de comună. Au înfăptuit multe şi vor înfăptui
b sonor ;l rea naţională şi unirea cu patria- cu înfiinţarea, în 1933, a Frontului învăţăminte de mare preţ ; roade şi mai multe in viilor. In 1980 producţia globală a comunei creşte cu
‘ ’
or 1 ) mamă. plugarilor, organizaţie democratică le s-au materializat în succesele peste 500 000 lei. Contribuţia C.A.P. la fondul de stat va creşte în acest
pkilie ' > Da sfîrşitul veacului al XlX-lea, a ţărănimii, care în întreaga sa dsto-riee repurtate de poporul ro cincinal cu 18 la sută la producţia cerealieră şi cu 20 la sută la cea
;mul dimi- lupta ţărănimii transilvănene a activitate a urmat cu fidelitate in mân pe d-ram-ul răsturnării orîn- zootehnică, iar a gospodăriilor populaţiei cu 25 la sută. Anul acesta
n de ştiri; 1 avut, deopotrivă caracter economic dicaţiile partidului nostru. C-rearea duirii burg-hezo-moşiereşti, a-1 in se execută lucrări edilitar-gospodăreşti prin muncă patriotică in va
iric ; 10,30,' şi politic. acestei organizaţii -în judeţul Hu staurării şi consolidării puterii de- loare de 1,2 milioane lei, iar în domeniul activităţilor economice şi
; Album\ Spiritul de lu.ptă al ţărănimii a nedoara arăta, odată mai mult, po mocrat-populare, al victoriei defi obşteşti se vor realiza obiective şi lucrări — intre care căminele cul
111 _ Kardoş/ crescut în mod deosebit în îm- tentele revoluţionare ale ţărăni nitive a socialismului la oraşe şi turale din Boşorod şi Chitid — in valoare de aproape 4,8 milioane lei.
re
1- 1105''P jurările în care anul 1877 a mii, voinţa sa de a participa la sate. In acest fel locuitorii din Boşorod vor să onoreze locul fruntaş pe
l ;
enlei. Dc| ----------------------------------------------------- ------- Forţa socială ' hotărâtoare -în vic judeţ şi pe ţară pe care l-au ocupat in întrecerea pentru realizarea
Plevna,i toria revoluţiei populare şi în o-
i 12,00 Bu- \ pera de construire a socialismului, sarcinilor economice şi obşteşti. Istoria vieţii noi oamenii muncii de la
12,05 Din, alianţa clasei muncitoare eţf ţără sate' şi-o scriu şi la Boşorod, ca pretutindeni în ţara noastră, prin
ului nos-1 '-dialog ■■ eu cititorii © dialog cu cititorii muncă, înfăptuind politica partidului nostru de înflorire şi dezvoltare
a şlagăre- i nimea, reprezintă temelia de gra economică şi socială a satului românesc contemporan, de îmbogăţire
a i ia 3 ;) informn(tI nit a orînduirii noastre socialiste,
lai de visl a progresului şi prosperităţii pa continuă a vieţii materiale şi spirituale a întregului popor.
:ă ; 17,00 1 triei.
17,20 Pen- N. BADIU
l Miniaturi Dr. MIRCEA VALEA
rele serii ; Cititorii tirsgree&îfeii, Deva
pt - - - •
2- . ■ \ ©rgaEîe&e vizate răspund se numără Silvia Jurj, Eva Mer- toţii afirmau că pentru ea mun
APRILIE i CINE POATE DISPUNE una sau mai multe persoane. De mezan, Viorel Benţa, Mermezan ca, pregătirea, înseamnă totul —
amul dinii- - punerile asupra cărora nu s-au da-t Dumitru, Ioan Roman, Ardean Mi- sînt adevăratul înţeles al vieţii ei.
ista litera- DE SUMELE DEPUSE „dispoziţii testamentare" se elibe nerva, Victoria Crişan, Alexandru Ca semn al recunoaşterii acestor
La ticou . Balosin şi alţii. (Al. Boticiu, co calităţi, în 1974 organizaţia de
; viitor ! — ( LA C.E.C. ? rează de C.EjC. moştenitorilor le respondent). partid din comună a primit-o în
[vece ; 10,00 ( • Mai mulţi cititori s-au arătat in- gali sau testamentari d-u-pă recu rîndurile sale.
10,05 A- )
n or r teresaţi de drepturile titularilor a- noaşterea calităţii lor legale de că ADEVĂRATUL ÎNŢELES Sînt tot atîtea motive pentru ca
tre organele competente. „Clauzele
doinei supra sumelor depuse la C.E.C. în de împuternicire" sau „dispoziţiile AL VIEŢII re, printre concetăţenii săi, farma
ire ;’ 11,00I cazuri deosebite. Ne-am adresat în testamentare" pot fi modificate sau cista Aguriţa Creţu se bucură de
11,05 Vocile( acest sens tovarăşului Ion Roşea, In urmă cu cîteva zile am po stimă şi respect. (Alexandru durea
>e la Vidin, i şeful serviciului operaţiuni de la anulate orieîn-d de către titulari. A- LOCUINŢE PENTRU SIMERIENI posit pentru cîteva minute la far — corespondent).
Buletin de 1 Sucursala judeţeană C.E.C. Iată lă- celeaşi garanţii se acordă şi asu macia nr. 27 din Crişcior. Aici lu
m * muririle cerute: pra dobînzilor şi cîştigurilor. Angajamentul colectivului de crează asistenta farmacistă Agu- INIŢIATIVE CARE TREBUIE
™ xeicu si i Avînd dreptul exclusiv şi nelimi- AM DREPTUL LA constructori de la lotul 25 Simeria riţa Creţu, de peste 6 ani. Este EXTINSE
. j 3i00 D el tat de a dispune de sumele păstra- DESPĂGUBIRI ? al şantierului 2 al T.C. Deva, de tînără, are aproape 27 de ani şi
o Meridian- te la c E c a da toate obiectivele în termen şi un vis hrănit încă din anii copi Deputaţii Petre Dragu şi Nicolae
- - -> titularii libretelor de
radiojurnal ; I econo-mii sau de conturi personale La această întrebare adresată de de a devansa lucrările la altele se lăriei şi-l are împlinit. Josan, de la asociaţia locatarilor
; 20,oo Me-lla C.E.C. au şi dreptul de a împu- cetăţeanul Ioan Mărcuş, din satul înfăptuieşte cu succes. Constructo Un bătrînel, locuitor al comu din Petrila, au luat iniţiativa de a
20,30 Azi, /ternici alte persoane, sub forma Stănija, comuna Buceş, dacă are rii de aici au predat simerienilor nei a trecut pragul farmaciei, nu reduce consumul de energie elec
(„clauzei de împuternicire", de a dreptul la despăgubiri fiindcă a la cheie primul bloc cu 40 aparta ca să cumpere medicamente, ci trică la un număr de 8 blocuri din
_ . „ idi-sputie de sumele respective. De fost accidentat în timp ce călăto mente din planul pe acest an şi să mulţumească pentru felul cum cartierul 8 Martie. Deputaţii au
'asemenea, titularii a-u şi dreptul de rea cu autobuzul, răsipunsul este sînt avansaţi cu lucrările faţă de a fost servit, îndrumat în cursul ţinut consfătuiri cu locatarii în ca
7.30 A - < i moştenire sumele depuse următorul : aveţi dreptul la des tratamentul'”
a asa grafice la blocurile 76 şi 77, la blo re a fost explicată importanţa
irn pentru) sub form a „dispoziţiei testamenta- păgubire de la şoferul care a pro cul 10, pe care s-au angajat să-l reducerii consumului de energie e-
ate muzica- ( t re Prin „clauza de rmputernici- vocat accidentul, da-r această pro termine cu 5 zile mai devreme şi lectrică.
1
? 7
iiopro’gramul i re“, dreptul de dispoziţie asup-ra blemă se poate rezolva numai pe la blocul 11, la care termenul de împreună cu locatarii s-a trecut
\ntologie li-(depunerilor poate fi acordat la cel cale judecătorească sau prin dare în folosinţă va fi devansat cu la înlocuirea corpurilor de ilumi
apăr şi te i mult două persoane. Beneficiari a-i ADAS dacă una din părţi a fost
— emisiu- ,,dispoziţiei testamentare" pot fis ........................... asigurată. o lună, precum şi la grădiniţa cu nat de la becurile incandescente la
— emisiu- J ţj;
ntru ostaşi ; i ” 120 locuri, care va fi dată în folo iluminatul fluorescent, pe casa scă
izinul femei- ţ sinţă cu 15 zile înainte de termen. rilor celor 8 blocuri montîndu-se
toate pentru i nu poate depăşi categ. IV. Cursul In obţinerea acestor rezultate bune tuburi de 20 Waţi, fapt care face
Radiojurnal ; 1 j?Mlbîri<cîI de calificare gr. 1 de 45 zile nu îşi aduce contribuţia întregul colec să se obţină o economie de 2 200
selă ; 14,20 1
instrumenta- 1 este acelaşi lucru cu şcoala pro tiv, din rîndurile căruia se eviden kW lunar, creîndu-se, în acelaşi
şi Partita W ; l Vasile Oancea — Geoagiu. In si- fesională de 2 ani, el nu îndreptă ţiază Florea Bărbulescu, Nicolae timp, un mediu ambiant mai plă
iub ; 1G- ţeşte o încadrare mai mare. Căpitanu, Ilie Ciungu, precum şi cut. Iniţiativa lor a prins viaţă,
G,40 11
— >
—. tuaţia relatată beneficiaţi de con-
19^0 Ora i ti-nuitate în aceeaşi unitate. Cornel Ciurar — Densuş. Dacă Victor Bodoroncea, şeful lotului. merită lăudată dar şi extinsă. (E-
mmm- l Vasile Florca — Pui. în grupa a unitatea v-a desfăcut contractul de (Mircea Stănilă, corespondent). milian Doboş — corespondent).
‘ ’ ( doua de mun-că se încadrează nu- muncă conform a-rt. 130, li-t. a din
i-mai sudorii autogeni. Codul muncii, nu vă mai poate PRODUSE ANIMALIERE
APXILIE ) Ion Nicolcioiu — Lupeni. După pretinde plata cheltuielilor de şco LIVRATE PESTE PLAN
, ştiri • g oo ! datele din scrisoare -rezultă că veţi larizare aferente perioadei din Ţăranii cooperatori, în frunte cu La gazeta cetăţenească din cen
1 dimineţii ; l putea fi pensionat pentru limită de contractul de şcolarizare încă ne cei peste 30 de comunişti care lu trul oraşului Călan a apărut o che
e ştiri; ii,20’ * vîrstă la împlinirea vîrstei de 53 efectuată. mare : „Cetăţeni ai oraşului nos
Radio-TV ; l ani. crează în ferma zootehnică a C.A.P. tru ! Dacă reducem o oră pe zi
le ştiri ; 13,00 J Amos Guga — Haţeg. Conform Matei Tomuţa — Bărăşti. Celor Rapolt, manifestă o grijă deosebită consumul casnic de energie electri
; 15,00 Clubul (art. 68(2) din Legea n-r. 57/1974 pensionaţi înainte de 1 ianuarie pentru buna îngrijire şi furajare a că rezultă o cantitate de energie
16,00 Radio-1 Consiliul de Miniştri stabileşte a- 1967, încadraţi în gradul I de in animalelor şi muncesc cu hărnicie cu care se pot produce : 121 500 to
Li meteorolo-1 nual categoriile de locuri de muncă validitate li se a-oor-dă d-rept in^ pentru îndeplir'rea prevederilor de ne oţel, 567 000 tone îngrăşăminte
a
irdonale eco-l cu condiţii nocive sau periculoase demnizaţie de îngrijire suma de plan şi a ar ~ ' or luate în chimice complexe, 468 000 tone
a Buletin de! se acordă spor la retribu- 200 -lei lunar. întrecerea p< în paste făinoase".
nteoia tinere- (ţie, precum şi cuantumul şi con- Crăciun Mic — Blăjeni. Fiind cinstea ziR ile Spre lauda lor, tot mai mulţi lo
Oreie serii ;! diţiile de diferenţiere ale acesto- pensionar, vă puteţi înscrie la casa depuse s' Despre conştiinciozitatea şi bu
radiofome ; \ ra ' de ajutor reciproc a pensionarilor plimenta’ na pregătire profesională a Agu- cuitori ai Călanului înţeleg cum se
:
•-o oră ; 23,00 i Miron Ivănuţ — Tîrnăvi-ţa. Dacă din Bra-d, de unde, membrii famili de sarc " riţei Creţu vorbiseră cu căldură cuvine sensul acestei chemări, o
cale - .' calificarea s-a obţinut prin uceni- ei vor ridica ajutorul de care ne la zi, cele 3 colege, precum şi primarul aplică în casele lor. (Nicolae Cri
' ci-e ia locul de muncă, încadrarea vonbiţi. de cr comunei, tovarăşul Ioan Başa. Cu şan, corespondent).
