Page 24 - Drumul_socialismului_1977_04
P. 24
DRUMUL SOCIALISMULUI O NR. 6 166 O MARŢI, 19 APRILIE 1977
AURUL BRAD — C.I.L. SIGHET 5—1 (2—0) Cronica etapei RUGBI, „CUPA F. R. R.“
Formaţia locală a avut una din pe linia de centru, obţinînd alte E3 FOTBAL © Fără fotbal de di ŞTIINŢA PETROŞANI — C.S.M. SIBIU 13—10 (10—0)
tre zilele ei bune, toţi componenţii bune şi multe ocazii de gol. Ast vizia A, ne mulţumim cu rezultatul
Băi demonstrînd bună dispoziţie de fel, în min. 58, fundaşul Bogdan, favorabil al meciului România — La numai o săptămină după întâl superioritatea evidentă ti.mp do 40
joc, dăruire. Eforturile brădenilor urcat în atac, şutează decisiv, un Spania, din preliminariile Campiona nirea lor în campionat, cele două minute de joc.
tului mondial, dar nu şl cu jocul
s-au soldat cu o victorie categorică, apărător respinge la Topor şi 3—0. unora dintre selecţionaţii noştri. Si echipe şi-au dat întîlnire şi în ca In repriza secundă, mulţumiţi de
cu scorul de 5—1, în faţa unui ad Un contraatac al oaspeţilor, în min. gur, Mulţescu n-ar fi Încurcat trebu drul „Cupei Federaţiei". Deşi evo rezultat, studenţii permit oaspeţilor
versar preocupat mai mult de apă 78, prinde avansată apărarea Auru rile în atacul echipei noastre precum luau pe un teren desfundat, aco înscrierea a 10 puncte, prin Jianu
rare. Cbiar din primul minut de lui şi Arezanov înscrie : 3—1. Bră- Iordănescu, dar Mulţescu joacă la perit cu zăpadă şi noroi, cele două şi Lupaş — cîte o încercare, Mata-
joc, gazdele joacă ofensiv, cu mult denii pornesc viguros la atac, bom Jiul... a în divizia B, Mureşul adu combatante depun eforturi evidente che — transformare, In timp ce
elan, îşi surprind adversarul, care bardând pur şi simplu poarta oas nă puncte — din deplasări, de acasă pentru a oferi suporterilor un spec ei nu mai reuşesc decît 3 puncte
— şi faptul e demn de toată aprecie
respinge mereu în corner şi afară, peţilor, portarul acestora salvînd rea. însă, duminică. Mureşul a apă tacol aigreabil. Gazdele punctează prin Milcă, transformerul unei lo
raportul de cornere fiind de 7—0. goluri gata făcute. în min. 81, rut ca o echipă prea copios „hrăni în prima repriză prin Budlcă şi vituri de pedeapsă.
Momentul înscrierii primului gol : Ceauşu expediază balonul în ba tă", în săptămîna trecută, cu satisfac A arbitrat mulţumitor Ioan
Golda a fost faultat în miri. 31, la ra transversală, mingea revine la ţiile punctului cucerit la Rapid A- Vieru — cîte o încercare, Martin Bucur (Bucureşti). (N. LOBONŢ,
25 m lateral. Lovitura liberă exe Ghiţă, care înscrie : 4—1. Cu do rad. In plus, Mureşul a greşit tactic — transformare, consfinţind astfel corespondent).
cutată cu măiestrie în careu, de uă minute înainte de finalul parti în repriza întîl, cînd, beneficiind do
Stingă, a dat posibilitatea lui Ghi- dei, un-doi-ul dintre Ghiţă şi Pe bătaia vîntului, jucătorii nu au tras au reuşit să cîştige majoritatea pro
ţă să plaseze balonul cu capul în trişor, ultimul stabileşte scorul fi decît rareori la poartă. Sau, echipa Atletism belor din concurs (14 locuri 1).
oaspe, Victoria Călan, a fost tratată
colţul scurt, în gol. Al doilea gol nal : 5—1. Peste un minut, Gafoor ca victimă sigură ? I Spre meritul lor, Menţiuni deosebite pentru Ion
In cadrul acţiunii de ridicare a
s-a înscris peste 6 minute: ace şutează în bară. jucătorii din Călan au făcut un joc nivelului atletismului, pe care AJoman (Şc. sp. Hunedoara, cîşti-
laşi Ghiţă primeşte o pasă de la A arbitrat foarte bine, V. Clo- foarte bun, punînd serioase probleme C.J.E.F.S. Hunedoara o desfăşoară gător la 1 500 şi 800 m), Eugenia
devenilor. Acest meci, va fl, sperăm,
Petrişor, şutează şi înscrie : 2—0. cîlteu (Craiova). o lecţie bună pentru Mureşul, despre continuu, se înscrie şi stagiul de Stoica (Metalul Hunedoara —
După pauză, în ciuda opoziţiei AURUL : Nagy — Chiţac, Stoi maniera de abordare a viitoarelor pregătire comună, organizat la "De greutate şi disc), Dorel Firică (Lic.
meciuri. • La Bistriţa, Dacia a jucat
rafalelor de vînt, localnicii se o- ca, Faur, Bogdan, Stingă, Ceauşu, foarte bine, dar obţinerea „egalului" va, între 8—20 mantie. n,r. 2 Deva — 10 lcm. marş), Livia
Horobciuc (Şc. sp. Hunedoara —
Planul de pregătire a cuprins cî
Petrişor, Golda, Ghiţă, Topor, (O-
rientează şi pasează la firul ierbii nea, min. 70, Gabor min. 73). (AL. a fost frânată de arbitrul L. Petei te două antrenamente zilnice, plus 600 m), Maria Lăzăresc (Lic. nr. 2
(Mediaş), care a dăruit gazdelor un
dezlănţuindu-se în atac, cu fundaşii JURCA, corespondent). penalii, 0 Minerul Lupeni a trecut înviorarea de la ora 7,00. De ase Deva — 400 m), Maria Maghiar (Şc.
de puţin pe lingă un punct la Rapid menea, între 15—17 aprilie, între sp. Hunedoara 800 m), Mariana Ca
Arad, unde a condus pînă In min. gul lot a participat la „Cupa Şc. zan (Lic. 2 Deva — 800 m).
MUREŞUL DEVA — VICTORIA CÂLAN 2—0 (1—0) 73, prin golul marcat de Leca, în min. sp. Oradea", alături de alte 21 aso La sflrşitul acestei săptămîni, lo
7. Dar, în acel minut, gazdele au e-
De la început, localnicii atacă şi versarului. Faze de toată frumuseţea, galat din 11 metri, apoi... o Aurul ciaţii sportive din ţară. tul judeţean participă la un nou
chiar în min. l scorul putea fi des mult gustate de public, s-au petrecut Brad, pe linia bunelor sale evoluţii Atleţii judeţului nostru au de concurs de verificare, la Alba Iulia,
chis dacă Enescu şi Szabadoş erau la poarta formaţiei din Călan în min. din tur, şi-a făcut „mat" partenerul, monstrat o bună pregătire fizică, alături de echipele judeţelor Alba
mai atenţi la centrarea lui Şchiopu. 57, 61 şl 63 cînd scorul putea lua revenind pe un loc fruntaş, e Dispu precum şi calităţi de voinţă deose şi Sibiu, urmînd ca după acest
Noi faze de gol sînt create în minu proporţii dacă Hlopeţchi n-ar fi in ta Ştiinţei Petroşani cu Gaz metan, bite, astfel că în condiţii' atmosfe concurs, colectivul de antrenori &
tele 10, 20, 35 dar Şchiopu, lancu şi tervenit salutar, dar mai ales în min. pentru şefie, se menţine cu ajutorul rice complet nefavorabile (lapoviţă, stabilească „titularii" pentru etapa
Enescu şutează pe lingă sau peste 75, cînd numai datorită reflexelor a- creat de echipele „conjudetene" ale ploaie şi vînt), pe o pistă acope I a „Gupei României". (ŞTEFAN
poarta oaspeţilor. Pe fondul unei do celuiaşl Hlopeţchi şuturile Iul Dosan, medieşenilor, care, oricum, sînt şi
minări categorice, la care formaţia din şchiopu şi Enescu n-au intrat în pla mai multe şl mai „binevoitoare"... rită cu un strat de 10-15 cm apă, BEREGSZASZY, antrenor).
Călan s-a apărat organizat, uneori în să. Un minut mai tîrziu se părea că a în campionatul judeţean, antreno
11 oameni, s-a înscris primul gol al scorul va fi totuşi majorat. Dar, lovi rul Gheorghe Cotormanl antrenează
partidei. La o lovitură de colţ (min. tura de la 11 m, acordată în urma u- pe Minerul Vulcan, liderul clasamen RALIUL „CETĂŢILOR DE FOC“ — întrerupt din cauza
42), executată de Oct. Cojocaru, Sely- nui fault în careu asupra lui Enes tului. Cotormanl va încerca o nouă timpului nefavorabil
messy trimite cu capul pe lingă Hlo- cu este ratată, lancu trăgînd în bară. promovare în Valea Jiului. Succes !
peţchi. portarul oaspeţilor, scorul de Cu 7 minute înaintea fluierului fi a Slmbătă se reia campionatul divi După cum se ştie, slmbătă după- raliul trebuia să se încheie. Dar, după
venind 1—o nal, Dosan, la capătul unei curse so ziei A. Corvinul va juca acasă, cu amiază s-a dat startul, din Deva, în cum am fost informaţi din Reşiţa, pe
în această primă parte a meciului litare, după ’ ce a depăşit întreaga a- S.C. Bacău, iar Jiul Ia F.C.M. Reşiţa. prima ediţie a cursei automobilistice tronsonul Bozovici — Anina, din cau
formaţia din Călan a practicat un joc părare, a înscris spectaculos dintr-un Vom vedea slmbătă cum echipele raliul „Cetăţilor de foc", organizat za timpului deosebit de nefavorabil
pur defensiv, urmărind doar evitarea unghi deosebit de dificil. Bun califi noastre au folosit pauza competitio- sub patronajul A.C.R. — F.R.A.K., de (zăpadă, viscol, care a smuls copaci
golurilor, în timp ce gazdele n-au cativul pentru jocul prestat de am nală... a A.S. Mureşul Deva organi I.T.A. Deva şi r.T.A. Caraş-Se- şi i-a aruncat pe drum), raliul s-a
profitat de avantajul vîntului. Oaspe bele echipe în repriza a doua, bună zează azi (marţi) şi joi, între orele verin, prin Clubul sportiv auto Caraş- întrerupt, sosirea la Moldova Nouă a-
ţii au periclitat o singură dată poarta tactica aplicată de gazde în repriza 10—io, o acţiune de selecţie ' pentru Severin şi Asociaţia sportivă „Cetate" vînd loc în jurul orei 18, în loc de
apărată de Balla (min. 3), cînd Rizes- secundă — joc deschis, aerisit —, ins copiii născuţi după 1 august 1960. Cel Deva, competiţie ce contează ca etapă 7. In acest caz, omologarea rezulta
cu, pripit, a tras peste bară de la nu pirată introducerea în joc a lui Do Interesaţi se vor prezenta la stadio în campionatul republican de raliuri. telor se va efectua ulterior, pe baza
mai 6 metri. Calificativul primelor 45 san şi Gherga, care i-au înlocuit pe nul „Cetate" echipaţi corespunzător. La start s-au prezentat 38 de echipaje timpilor înregistraţi pînă în momentul
minute : joc slab, înghesuit, fără o Selymessy şi, respectiv, Szabadoş. E3 POPICE o Divizia A : Electrica — avansaţi şi 18 echipaje — începă intreruperli cursei. După omologare,
concepţie tactică potrivită, cu prea Prin jocul prestat s-au remarcat de Sibiu — Jiul Fetrila 5 122—4 820 ; vom reveni cu precizări asupra com
mult accent pe apărare din partea la gazde Marincău, Moldovan, Dosan Voinţa Cluj-N. — Jiul Petrila 5 447— tori, şi duminică, la Moldova Nouă, portării concurenţilor hunedoroni.
5156 ; Olimpia Reşiţa — Metalul Hu
oaspeţilor. şl lancu, Hlopeţchi, Minculescu, Ri- nedoara 5 199—5 017 ; Aurul Baia Ma
Cu totul altfel s-au petrecut lucru zescu şi Merlă — de la oaspeţi. re — Metalul Hunedoara 5 248—5 063.
rile în partea a doua a întîlnirii, cînd Corect şi autoritar arbitrajul Iul V. sa HANDBAL a Divizia B : Ştiinţa CAMPIONATUL REPUBLICAN DE FOTBAL JUNIORI
tot gazdele sint cele care stăpînesc Cătană (Cărei). Petroşani — A.S.A. Tg. Mureş (m)
'Jocul, deşi acum vîntul puternic 10—7 ; Sparta Mediaş — Constructo In zilele de 12, 13 şi 14 aprilie doara 3—1 ; Şcoala generală nr. 2
îi favoriza pe oaspeţi. Devenii au MUREŞUL : Balla — Grigore, Marin rul Hunedoara (f) 4—3. 13 VOLEI a.c., Deva a găzduit etapa de zonă Alba — Şc. sportivă Şoimii Sibiu
jucat mai deschis, cu pase la firul cău. lancu, Moldovan, M. Marian, Co a Divizia B : Corvinul Deva — Fla a competiţiei rezervate copii 3—3. Pe primul loc s-a clasat, cu
ierbii, reuşind prin acţiuni simple să jocaru, Selymessy (Gherga), Şchio căra roşie Bucureşti (f) 3—0 : Meta drept de participare la turneul fi
se apropie cu uşurinţă de poarta ad- pu, Enescu, Szabadoş (Dosan). lul Hunedoara — C.S.U. Piteşti (m) lor din şcoli sportive şi licee. nal, echipa Liceului nr. 2 Deva
Rezultate tehnice : Liceu! nr. 2
3—0. BS TENIS DE CÎMP. a Divizia
(antrenor prof. Marius Păcurar), cu
victoria ; Hlopeţchi — Bujor, A : Steaua — Jiul Petroşani 10—0 ; Deva — Şc. generală nr. 2 Alba 6 p. (19—2) ; 2. Şc. sp. Hunedoara
0 F.I.L. ORĂŞTIE — INTER SIBIU Merlă, Minculescu, Buzduga, Schmidt, Jiul — Poli. Cluj-N. 5—5 : C.S.U. 9—1 ; Şc. sp. Hunedoara — Şc. sp. 3 p. (6—7) ; 3. Şc. generală nr. 2
Şoimii Sibiu 2—1 . Liceul nr. 2 De
S—o (2—0). Formaţia locală a obţinut Nanos, Radu, Jigmon (Miatov, Tătîr- Construcţii Bucureşti — Jiul 5—5 ;
duminică o victorie consistentă în că), Rizescu, Jean. Dinamo Bucureşti — Jiul 6—4 : Jiul va — Şc. sportivă Şoimii Sibiu Alba 2 p. (7—15) ; 4. Şc. sp. Şoimii
faţa unui adversar robust, care a — Dinamo Braşov 3—7. 7—0 ; Sc. sportivă Hunedoara — Şc. Sibiu 1 p. (4—12).
venit cu intenţia vădită de a obţine PAUL VALER NICOLAE STANCIU generală nr. 2 Alba 3—3 : Liceul nr. Din lotul echipei devene au făcut
un rezultat cit mai strîns. A fost un 2 Deva — Şcoala sportivă Hune- parte : Lascu Fl., Sabău Gheorghe,
*.,ieci frumos, de un bun nivel tehnic Socaci L„ Toma P„ Mateaş D., Pe
şl spectacular. Dominarea netă a gaz DIVIZIA B 3 DIVIZIA C 12 tru D„ Bicu A., Valasutean V., Ni-
delor s-a concretizat relativ repede. Rezultate : Gloria Bistriţa — Dacia COMPIONATUL JUDEŢEAN lă D„ Pisoiu D., Daju Fl., Szabo C.,
In min. 8, Ghenu, cu un şut puternic Orăştie 1—0 ; C.F.R. Cluj-N. — „U“ Rezultate : F.I.L. Orăştie — Inter
de la 18 m deschide scorul. In min. Cluj-N. 2—0 ; Olimpia S. Mare — Mi Sibiu 3—0 ; Metalul C. Mică — Gaz Rezultate: Auto Haţeg — Minerul Tăbîrgic L., Crăciun Ad., Strîmbea-
15, acelaşi Ghenu stabileşte scorul re nerul Cavnic 2—0 ; U.M. Timişoara — metan Mediaş 0—3 ; I.M.I.X. Agnita Vulcan 1—1; I.M.C. Bîrcea — Spor nu D„ Halga N.
prizei. C.F.R. Timişoara 1—0 ; Armătura Za — Constructorul Alba 3—1 ; Autome- tul studenţesc Huned. 4—0; C.F.R. Pe
După pauză, orăştienii se joacă cu lău — F.C. Baia Mare 1—0 ; Sticla caniea Mediaş — Ştiinţa Petroşani troşani — Energia Paroseni 4—1; Au
ocaziile de gol. Oaspeţii au şi el pe Turda — Ind. s. C. Turzil 1—0 ; Mu 1—1 ; U.P.A. Sibiu — C.I.L. Blaj 1—0; rul Certej — Explorări Deva 4—1.
rioade de dominare, dar înaintaşii reşul Deva — Victoria Călan 2—0 ; Unirea Alba — Textila Clsnădie 3—0; Meciurile Preparatorul Petrila — Me
greşesc în faţa porţii apărate de că Rapid Arad — Minerul Lupeni 2—1 ; Laminorul Teliuc — Textila Sebeş talul Crişeior, Constructorul Hune
tană. Cu 10 minute înaintea fluierului Aurul Brad — C.I.L. Sighet 5—1. 3—1 ; C.F.R. Simeria — Minerul Ghe- doara — Minerul Aninoasa şi Mine
final, Costea transformă o lovitură de CLASAMENTUL lar 1—0. rul Uricani — E.G.C.L. Hunedoara
Ia li m, la un fault asupra lui Di- nu s-au jucat, din cauza timpului MAT ÎN TREI MUTĂRI
minl. De la gazde remarcăm jocul 1. Olimpia S. M. 23 16 3 4 41—11 35 CLASAMENTUL nefavorabil.
sobru al lui Leordean, Manea. Ghenu, 2. Gloria Bistriţa 23 12 3 8 35—27 27 1. Gaz metan SO 13 4 3 32— 9 30 s
Dărăban, şi Diminl. A arbitrat co 3. Aurul Brad 23 11 3 9 32—22 25 2. Ştiinţa Petroş. 20 12 3 5 42—2027 CLASAMENTUL I 1
rect Al. Băltăceanu (Timişoara). 4. C.F.R. Timiş. 23 12 1 10 27—22 25 3. Laminorul T. 20 10 3 7 34—2423 i. Min. Vulcan 19 13 3 3 48—1829 V//A
F.I.L. : Cătană — Dărăban, Leordean, 5. U.M. Timiş 23 11 2 10 42—28 24 4. U.P.A. Sibiu 20 11 1 8 26—2223 2. Explorări Deva 18 12 2 4 49—1826 v/a □ m
Costea, Varga, Caramalis, Manea (Pîn- 6. F.C. B. Mare 23 10 4 9 36—23 24 5. I.M.I.X. Agnita 20 11 1 8 29—2823 3. Aurul Certej 18 10 3 5 35—2023 Y/fSt % .a . .
teceanu), Şereanu, Ghenu, Moldovan, 7. Mureşul Deva 23 10 3 10 23—26 23 6. Min. Ghelar 20 10 2 8 27—1922 4. Min. Uricani 17 9 3 5 36—2221 W/
Dimini.. (I. BEŞTELEIE corespondent). 8. Armătura 23 9 5 9 25—29 23 7. Met. C. Mică 20 9 4 7 22—2022 5. Auto Haţeg 10 9 3 7 40—2721 YM 1 1
9. „U“ Cluj-N. 23 10 3 10 18—23 23 8. Unirea Alba 20 9 4 7 22—2322 6. Min. Aninoasa V//Ă
18 9 3 6 25—2521
• LAMINORUL TELIUC — TEXTI 10. Vict. Călan 23 10 3 10 26—34 23 9. C.F.R. Simeria 20 9 3 8 27—1921 7. Sportul stud. 19 8 4 7 41—2720
LA SEBEŞ 3—1 (2—1). întilnlrea, des 11. C.F.R. Cluj-N. 23 9 4 10 26—28 22 „0. Textila Cisn. 20 9 2 9 28—2520 8. Met. Crişfcior 18 7 6 5 18—2020
făşurată pe terenul II al stadionului 12. C.I.L. Sighet 23 9 4 10 25—33 22 11. F.I.L. Orăştie 20 9 2 9 21—2720 9. E.G.C.L. Huned.
Corvinul, a debutat alert, fiecare 13. Rapid Arad 23 9 3 11 28—32 21 12. Inter Sibiu 20 6 6 8 22—2418 10. Parângul Lonea 18 8 1 9 26—2717 ■ H 1 d
18 7 3 8 22—3517
formaţie urmărind detaşarea morală. 14. Sticla Turda 23 8 5 10 22—29 21 13. Constr. Alba 20 6 3 11 20—2415 11. I.M.C. Bîrcea 19 6 4 9 30—3616 / ‘Z£ L/
După un joc de factură medie, cu 15. Min. Lupeni 23 9 2 12 23—30 20 14. Automecanlca 20 4 6 10 13—2814 12. Energia Paroş. 19 6 3 10 29—4115 i J
puţine faze spectaculoase, în care gaz 18. Ind. s. C. T. 23 8 3 12 29—38 19 15. C.I.L. Blaj 20 6 1 13 16—2913 13. C.F.R. Petroş. 19 2 7 10 30—5411 Y/ft\ YV<
dele au jucat mal bine. dar oaspeţii 17. Dacia Orăştie 23 9 1 13 20—39 19 16. Textila Sebeş 20 3 1 16 15—55 7 14. Constr. Huned. Y/Y'y W/
s-au apărat calm şl precis, fiind pe 18. Min. Cavnic 23 7 4 12 29—33 18 15. Prep. Petrila 18 3 4 11 18—3710 i
18 3 3 12 19—58 9
riculoşi pe contraatac, a cîştigat pe Etapa viitoare : C.I.L. Sighet — Etapa viitoare : Minerul Ghelar —
merit echipa antrenată de N. Molnar. C.F.R. Cluj-N. ; Olimpia S. Mare — Unirea Alba ; Textila Clsnădie — Etapa viitoare : Minerul Uricani —
Au marcat : Papa'dachis (min. 6 şi 64), Armătura Zalău ; „U" Cluj-N. — U.P.A. Sibiu ; C.I.L. Blaj — Metalul Auto Haţeg; E.G.C.L. Hunedoara — I
Stoica (40), respectiv Oprea (min. 42). U.M. Timiş. ; Victoria Călan — Aurul C. Mică ; Inter Sibiu — Laminorul Aurul Certej; Explorări Deva — Pa-
laminorul : Roman — chelem- Brad ; C.F.R. Timiş. — Ind. s. C. T. ; Teliuc ; Textila Sebeş — C.F.R. Si rîngul Lonea; Minerul Aninoasa —
berger, Radu, Iorga, Pintilie, Boba- Minerul Lupeni — Gloria Bistriţa ; meria ; Constructorul Alba — ştiinţa Prep. Petrila; Metalul Crişeior — Controlul poziţiei :
ru, Curteanu, Matula, Preda, Papada- F.C. Baia Mare — Rapid Arad ; Da Petroşani ; I.M.I.X. Agnita — Gaz C.F.R. Petroşani; Energia Paroşenl — Alb : Rh4, Te3, Nb4, Cd5, Ce5
ehis, Stoica. A arbitrat Al. Anca cia Orăştie —. Mureşul Deva ; Sticla metan Mediaş ; Automecanlca Mediaş I.M.C. Bîrcea; Sportul stud. — Mi
(Arad). (V. ION, corespondent). Turda — Minerul Cavnic. — F.I.L. Orăştie. nerul Vulcan. Negru : Rd4, p.d3
DIN L U M E A C A P I T A L U L U I
ŞOMAJUL ŞI de perioada 1960—1972 proporţia şo tul anual al ministrului economiei, occidentală au fost şomeri. Şomajul O.N.U. MuRi dintre cei concediaţi nu
DEZRADACINAREA NAŢIONALA merilor în totalul populaţiei active a Hans Friderichs, scontează în acest în rîndul tineretului nu este însă o primesc nici măcar ajutorul de şo
— IMENSE TRAGEDII ALE crescut în 1976 în S.U.A. de la 5,1 la an pe o medie de 850 000 şomeri. Dar problemă de... sezon, ci permanentă maj şi li s-a spulberat orice speran
7.8 la sută, în R.F.G. de la 1,8 la 4,6
Oficiul federal al muncii din NUrn-
ţă de a fi din nou angajaţi.
COLECTIVITĂŢII UMANE la sută, în Franţa de la 3,5 la 5,6 la berg (care este mai aproape de fe şi mereu mai îngrijorătoare. Alţii, încă milioane, lucrează în
In ţările Pieţei comune 35 la sută
sută, în Marea Britanie de la 3,1 la nomenele sociale) şi alte institute din tinerii sub 25 de ani sînt astăzi continuare pentru sporirea profituri
In societatea capitalistă contempo 5.8 la sută, în Canada de Ia 4,8 la 6,9 vest-germane estimează că şomajul va lor patronilor, fac de nevoie orice ;
rană s-au ascuţit şi amplificat — pe la sută. Şi declinul în ocuparea forţei atinge cote mult mai înalte in viito şomeri : în Franţa — peste 700 000, în muncile cele mai brute, la care ni
R.F.G. — 400 000, în Italia — peste 1
fondul profundei şi atotcuprinzătoarei de muncă s-a accentuat in primele rul apropiat, că numărul şomerilor în milion, în Belgia — 128 000. In S.U.A. meni nu se îmbie, cele care solicită
crize în care se află — toate feno luni ale acestui an, astfel că în pre registraţi reprezintă doar „jumătate — ţara tuturor posibilităţilor — 3,4 eforturi fizice deosebit de intense, ce
menele sociale care degradează fiinţa zent numărul şomerilor, pe ansamblul de adevăr", pentru că în realitate al milioane de tineri sînt înregistraţi ca le mai prost plătite, tn unele între
umană : şomajul, dezrădăcinarea so ţărilor occidentale dezvoltate, a de te 600 000 persoane nu şi-au anunţat şomeri. prinderi metalurgice din Elveţia sau
cială şi naţională, discriminările de păşit 15 milioane, din care peste 5,8 oficial situaţia în care se află la R.F.G. durata săptămînii de muncă
tot felul, delincvenţe, violenţe, aliena milioane şomeri totali se înregistrau braţele de muncă. pentru muncitorii străini ajunge pînă
rea omului şi multe alte vicii ge cu o lună în ■ urmă numai în ţările Pentru ocuparea deplină a miinii de EMIGRANŢII — SALAHORII ia 80 de ore. adică dublă faţă de
nerate de orînduirea bazată pe ex Pieţei comune. lucru ar trebui create peste 4,2 mili cea a autohtonilor !
ploatare. Ce perspective au pentru ziua de oane noi locuri de muncă, ceea ce EUROPEI OCCIDENTALE In R.F.G., emigranţilor li se spune
mîine aceste milioane de nefericiţi 7 presupune o creştere economică în „muncitori oaspeţi". In fond ei sînt
— guvernele ţărilor respective nu dau acest an de 13 la sută, nivel care Armata de muncitori emigranţi „ab pur şi simplu salahori, care nimeresc
MILIOANE DE OAMENI un răspuns cert. Nu pot să-l dea nu a fost niciodată atins în R.F.G. şl sorbită" de ţările Pieţei comune s-a de cele mai multe ori în mîinile unor
FRUSTRAŢI DE DREPTUL pentru că şomajul este un însoţitor imposibil de realizat în actualele con ridicat şi la 12-15 milioane în perioade escroci, ce le pretind mii de mărci
pentru
„aranja"
a
le
un
loc
de
LA MUNCA cronic al capitalismului încă de la diţii de criză economică. conjuncturale de vîrf. Din 1973 şl pînă muncă.
naşterea sa.
IN TARILE CELE MAI BOGATE în prezent însă peste 2 milioane de „Salahorii Europei occidentale", oa
dezrădăcinaţi din patriile lor, ademe
ALE LUMII TINERETUL — VICTIMA niţi de mirajul promisiunilor propa meni care pot fi daţi afară fără nici
CUM arata piaţa forţei gandei sforăitoare şl plină de lustru o obligaţie şl oricînd, au adus între
Statisticile şomajului destramă spo DE MUNCA IN R.F.G. PREFERATA A ŞOMAJULUI ă celor interesaţi în a le exploata prinderilor capitaliste, monopolurilor
iala mult trîmbiţatei prosperităţi ,,u- Un comunicat arată că, în această braţele şi inteligenţa, au pierdut lo vest-europene sau supranaţionale,
profituri evaluate la 20 miliarde do
niversale". adică pentru toţi muritorii, După o perioadă de menţinere a iarnă, milioane de tineri din Europa cul de muncă — relevă un studiu al lari.
a „societăţii de consum". Recesiunea şomajului la nivelul cel mai redus
deosebit de gravă care s-a instalat din Europa occidentală, Republica
în anii deceniului actual în economia Federală Germania a intrat în rîn-
capitalistă are ca principal efect so durile ţărilor în care numărul şome REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA TIPARUL
cial creşterea alarmantă a şomajului, rilor totali a trecut de 1 milion (în Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35
această frustrare de 1a dreptul pri ianuarie a.c. au fost înregistraţi
mordial de existenţă al omului — 1 248 918 şomeri, cu 14.6 la sulă mai Ielelor 11275. 11585 Tipografia Deva, slr. 23 August, nr. 257
dreptul de a avea unde munci. Faţă mulţi decît în decembrie 1976). Rapor