Page 26 - Drumul_socialismului_1977_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N

MARŢ
8,00 Rt
mineţii ;
8,00 Rcv.
Răspunde
10,05. Arii
! reta „R(
■ [ FTriml :10,2
1 zică uşoai
1 11,00- Cofe
I De la 1 ]
1 curioşilor
/ nai ; 1G,15
4 1877 : Un
/16,25 Coo)
\ce ; 16,40
! muzică u
V moria pi
I nesc ; 18,0
muncii î O zi într-
l juterii nv
\ role Iul J
Vineri, 22 aprilie, au avut loc la Raportul apreciază că Expunerea leaguri şi de aceea, în consens cu condamnare făţişă a cercurilor reac­ aprobă din toată inima, în unani­ ^ Muzical r
Deva lucrările Plenarei lărgite a magistrală prezentată de tovarăşul aceste simţăminte, sîntem hotărîţl ţionare din occjdent care au lansat mitate, poziţia României care face i MIEII CU
Consiliului judeţean Hunedoara al Nicolae Ceauşescu la şedinţa comu­ să ne aducem pe deplin contribu­ o campanie de denaturare a reali­ distincţie netă între problema în­ î 0,00 Rai
ţia, în mod exemplar, fiecare la lo­
tăţilor din ţara noastră şi, în nu­
oamenilor muncii de naţionalitate nă a Comitetului Central al P.C.R., tregirii familiei — faţă de care ma­
cul său de muncă, atît la oraşe cit
germană. Marii Adunări Naţionale, Consiliu­ şi la sate, pentru a fi utili astfel mele unor aşa-zise „probleme uma­ nifestă o atitudine înţelegătoare în I mineţii ;
nitare", se amestecă grosolan în tre­
' 8,00 Revis
cazurile justificate — şi problema
La lucrările plenarei a participat lui Suprem al Dezvoltării Econo­ la înfăptuirea năzuinţelor şi planu­ burile interne ale ţării noastre. Una emigrării, faţă de care ia o' ati­ 4 Răspundcn
tovarăşul Ilie Rădulescu, prim-secre- mice şi Sociale şi activului central rilor de neîntrerupt progres mate­ din temele preferate de oficinele de tudine de netă dezaprobare. Aceas­ I îo.ou milet
tar al Comitetului judeţean Hune­ de partid şi de stat reprezintă un rial şi spiritual al poporului nostru. propagandă din occident, este reîn­ \ Din ţările
doara al P.C.R., preşedintele Comi­ document programatic de excepţio­ Apreciind că rezolvarea marxist- tregirea familiei, problemă soluţio­ tă poziţie se înscrie în spiritul
tetului executiv al Consiliului popu­ nală importanţă teoretică şi practi­ leninistă a problemei naţionale este nată în modul cel mai umanitar în principiilor umanitare ale documen­ 1
lar judeţean. că, care înfăţişează cuprinzător ta­ una din cele mai mari cuceriri ale ţara noastră încă înaintea Conferin­ telor de la Helsinki, care nu pot
bloul vastelor preocupări pentru în­
fi aplicate fără să se pună capăt
In afara membrilor consiliului, lăturarea urmărilor tragicului cu­ construcţiei socialiste în patria noas­ ţei general-europene de la Helsinki. stimulării emigraţiei, oricărei acti­
au luat parte, de asemenea, nume­ tremur de la 4 martie a.c., între­ tră, raportul a subliniat ideea că O altă temă preferată este şl cea vităţi de racolare a cetăţenilor altui i
roşi invitaţi din rîndul populaţiei de prinde o analiză profund ştiinţifi­ numai democraţia socialistă poate izvorîtă din „teza" că „misiunea is­ stat, instigării oamenilor de a-şi I
'naţionalitate germană, activişti de că, într-o viziune unitară, a sta­ asigura păstrarea şi dezvoltarea ne- torică" a populaţiei germane în părăsi patria natală. \ Partid înn
partid, reprezentanţi din organiza­ diului atins în dezvoltarea econo- stingherltă a fiinţei etnice, a iden­ România s-a încheiat, şi că ea tre­ cinlecc ;
ţiile judeţene de masă şi ^obşteşti, mico-socială a ţării, stabilind orien­ tităţii naţionale. Bucurîndu-se de buie să se „retragă". Raportul sub­ Apreciind că manevrele oficinelor pionierilor;
din întreprinderi şi instituţii, zia­ tările fundamentale ale activităţii deplina egalitate în drepturi cu liniază că populaţia germană din de propagandă occidentală amintesc economice
rişti. viitoare a partidului şi statului nos­ toţi .cetăţenii României socialiste, România nu a aparţinut niciodată de atmosfera războiului rece şi ÎRomânia -
Plenara a dezbătut sarcinile ce re­ tru, a întregului popor. cetăţenii de naţionalitate germană, unei naţiuni de limbă germană e- avertizează' asupra pericolului răbuf­ l J dsiune di
vin consiliului din hctărîrile Şe­ beneficiind de baza materială nece­ xistente, că ea s-a constituit de-a nirii unor mişcări de tip fascist, ra­ * - ' verii ; 2(
dinţei comune a Comitetului Cen­ Evocînd marea bătălie du­ sară şi de un întreg sistem de in­ lungul secolelor într-o comunitate portul apreciază că asemenea prac­
tral al Partidului Comunist Român, să de poporul român, sub con­ stituţii cultural-educative în limba naţională de sine stătătoare, trăind, tici constituie o brutală lezare a , legii :
Marii Adunări Naţionale, Consiliu­ ducerea partidului său comunist, maternă au condiţii depline de afir­ muncind şi luptînd alături de ro­ dreptului popoarelor, o încercare de 1 sonor ; 22,0
lui Suprem al Dezvoltării Economice pentru înlăturarea urmărilor tragi­ mare, potrivit capacităţii fiecăruia, mâni, unguri şi alte naţionalităţi, a lovi şi submina viaţa economică (ră.
şi Sociale şi activului central de cului cutremur de la 4 martie a.c., în toate sferele vieţii economice, măi'turii fiind marile bătălii de cla­ şi social-politică a României socia­ JOI. i
partid şi de stat din 28—29 martie raportul a subliniat admiraţia şi re­ politice, social-culturale din patria să din întreaga istorie a patriei liste. Respingînd cu hotărîre aseme­
a.c., din Expunerea prezentată cu cunoştinţa faţă de Partidul Comu­ noastră. noastre. nea practici, oamenii muncii de na­ !\*0 Radi
acest prilej de tovarăşul Nicolae nist Român, faţă de conducerea sa, Raportul a' relevat în continuare Constatăm < cu dezaprobare — se ţionalitate germană din judeţul Hu­ . mineţii ; 7
Ceauşescu. Plenara a dezbătut, tot­ personal faţă de tovarăşul Nicolae deplina adeziune a oamenilor mun­ spune în raport — că în spatele nedoara nu se lasă cuprinşi de a- i 8.00 lîevist,'
Ceauşescu, care a condus masele
odată, Programul de activitate al cii de naţionalitate germană, a în­ aşa-ziselor „probleme umanitare", ceste încercări de corupere, îşi I Răspundem
Consiliului judeţean al oamenilor în această uriaşă luptă pentru sal­ tregului popor, faţă de consecven­ cercurile reacţionare din occident continuă cu dragoste şi fermitate 110,00 Buletii
muncii de naţionalitate germană pe varea de vieţi omeneşti, pentru re­ ţa cu care partidul şi statul nostru, urmăresc instigarea unor cetăţeni sporită munca pentru binele fami­ 1 Arii şi coi
perioada mai—decembrie 1977. cuperarea distrugerilor provocate în frunte cu tovarăşul Nicolae să emigreze, ceea ce constituie un liei şi al întregii ţări. 410,45 Atlas
de seism, pentru revenirea la nor­
Raportul privind sarcinile ce re­ mal a întregii activităţi şi, prin Ceauşescu, militează pe plan inter­ adevărat genocid, o încercare de Pe marginea raportului şi a pro­ / Corul Ansa
vin Consiliului judeţean al oameni­ mobilizarea exemplară a întregii naţional pentru transpunerea în via­ desfiinţare a unei comunităţi naţio­ iectului programului de activitate pe dia Român;
lor muncii de naţionalitate germa­ naţiuni, pentru înfăptuirea întoc­ ţă a documentelor de la Helsinki, nale de sine stătătoare. Totodată, perioada mai — decembrie 1977 au / premieră R
nă din hotărîrlle Şedinţei comune mai a programului dezvoltării eco- pentru securitate şi colaborare în în condiţiile actualei recesiuni eco­ luat cuvîntul 14 vorbitori din rindul 4 Discoteca „
din 28—29 martie a.c., din Expune­ nomico-sociale a patriei. Europa, pentru statornicirea unui nomice din occident, se urmăreşte membrilor consiliului şi al invita­ 1 tin de ştiri
rea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Sîntem pătrunşi de importanţa climat de colaborare, prietenie, des­ racolarea unei forţe de muncă te­ ţilor. Participanţii la plenară au a- 4 moara folc
a fost prezentat de către tovarăşul tindere şi pace, pentru o lume mai meinic pregătite pe contul statului probat proiectul de program în care / 13,00 De la
Nikolaus Pilly, tehnician, şef de sec­ marilor sarcini economice şi sociale dreaptă şi mai bună. român şi care cunoaşte limba ger­ au fost incluse propunerile făcute ţ Tehnic-club
tor la întreprinderea „Victoria" Că- care ne stau în faţă în anii ur­ In spiritul adeziunii depline şi u- mană. în cadrul dezbaterilor. 1 jurnal ; 11
mători, de sentimentele de frăţie
lan, preşedintele Consiliului judeţean nanime faţă de politica internă şi Iată de ce, oamenii muncii de na­ In încheierea lucrărilor plenarei a 1 un clntec: I
al oamenilor muncii de naţionalitate şi unitate care ne leagă pe toţi cei internaţională a României socialiste, ţionalitate germană din judeţul Hu­ 117,05 Unii
germană. ce muncim şl trăim pe aceste me­ raportul ia o atitudine fermă, de nedoara, alături de întregul popor, luat cuvîntul tovarăşul Ilie Rădulescu. /17,45 Ion Dr
ţ tuoz al arci
I rele serii ;
WILHELM KLEIBEL trăim într-o indestructibilă unitate şi frăţie ro­ bine conturate, condiţii care s-au creat şi s-au sînt de acord cu aşa-zise „întregiri", fanteziste ) cinice româ
mâni, maghiari, germani şi de alte naţionali­ oferit cu o admirabilă raţionalitate tuturor ce­ şi neîntemeiate, care nu sînt decît un paravan ( flexele timp
şeful Bazei de aprovizionare, tăţi. Ca cetăţean român de naţionalitate ger­ lor de naţionalitate germană, maghiară, sîrbă - al emigrării. 1 leidoscop so
etc. Am urmat din grădiniţă pînă-n facultate
mană, apreciez politica justă, profund uma­
transport şi prestări servicii la nitară, a partidului şi statului nostru în pro­ cursurile procesului lnstructiv-educativ In limba MARGARETA SZELL l într-o oră ;
l.rum ; o,05
Centrala cărbunelui Petroşani blema naţională, faptul că a fost lichidată pen­ mea maternă, neîntîmpinînd nici un fel de res­ profesoară, director adjunct, 4 nocturn.
tru totdeauna exploatarea omului de către om,
tricţii sau prejudecăţi. împreună cu colegii mei
vechea politică de învrăjbire a naţionalităţilor, români am frecventat biblioteci şi săli de lec­ ţ VINERI,
M-am născut şi am crescut în Valea Jiului, că s-au asigurat fiecărui cetăţean posibilităţi de­ tură, am participat la olimpiade şcolare, mi-am Şcoala generală nr. 7 Hunedoara
alături de mulţi prieteni români şi maghiari. pline de a duce o viaţă liberă şi demnă, de a petrecut vacanţele în tabere de elevi şi stu­ ( G,oo nadir
Cu ei am început să descifrez tainele alfabe­ participa activ la viaţa economico-socială, la denţi, m-am prezentat la examenul de admitere In calitatea noastră de cadre didactice, avem 1 mineţii ; 7,1
tului, cu ei am colindat împrejurimile Văii conducerea societăţii, de a se bucura din plin în facultate şi am trăit împreună emoţiile re­ măreaţa sarcină de a educa tînăra generaţie in
Jiului, cu ei am învăţat să preţuiesc munca atît de binefacerile socialismului. partizării Ta locul de muncă. In toţi aceşti ani spiritul sentimentului de prietenie, de frăţie şi 48,00 Revista
j Răspundem
de bărbătească a minerilor. Din Îndemnul simţămintelor patriotice, nu decisivi pentru formarea profesională, intelec­ înfrăţire în activitatea şcolară şi în afara cla­
Se ştie că în Valea Jiului — în anii grei de pot să nu-mi exprim dezacordul total faţă de tuală şi morală nu a existat niciodată nici un sei. S-au organizat o seamă de activităţi cu­ V 10,05 Atlas
restrişte — au luptat cot la cot români, ma­ acele cercuri dinafara ţării noastre care, cu fel de discriminare naţională. Dimpotrivă, au rente şi concrete, care au dus la o armonie / Sănătatea ; :
\ Ştiri ; 11,05
ghiari şi germani pentru o viaţă mai bună şi neruşinare şi perfidie, încearcă să-i determine existat diferite mijloace şi instituţii create de şi unitate deplină în atingerea unui scop co­
mai dreaptă. Nici chiar politica de învrăjbire pe unii cetăţeni să-şi părăsească patria în care statul nostru prin care noi am putut să ne păs­ mun: o şcoală fruntaşă, o unitate modernă de 1 ma ţării m<
naţională, de şovinism, a cîrmuirii antonesciene s-au născut, au muncit şi s-au calificat, şi-au trăm integritatea noastră naţională, prin care învăţămînt, în care instruirea şi educarea ele­ \ pioniereşti ;
nu a reuşit să zdruncine unitatea lor. întemeiat familii. Noi, minerii, vom face din am putut să îmbogăţim tradiţiile spirituale spe­ vilor români şi germani să atingă parametrii l „U“ ; 12,00 I
Acum, cînd libertatea şi egalitatea au învins munca noastră paşnică un scut de neclintit îm­ cifice originii noastre etnice. superiori pe care-i pune în faţa invăţămîntului ) 12,05 Din c
definitiv, împreună construiesc o viaţă mai bu­ potriva oricăror încercări din afară de a lovi astăzi conducerea partidului. 1 rului nostru
nă, împreună păşesc pe calea socialismului mul­ în munca noastră, în fiinţa noastră naţională. In vederea sărbătoririi centenarului Indepen­ 1 şlagărelor ;
tilateral dezvoltat, care oferă cele mai largi IOSIF TELLMAN denţei s-au organizat o serie de acţiuni cu pro­ t Ia 3 ; 15,00
posibilităţi de afirmare a personalităţii umane. Dr. ERWIM SCHULERI membru al Uniunii Artiştilor Plastici fund caracter patriotic. 117,20 per.
Acei ce caută să dezrădăcineze pe unii ger­ I 18,00 Orele t
mani uită că România nouă, socialistă este ţara Lucrez de mulţi ani în Valea Jiului, unde a- FRANZ REMMEL ' cheta econoi
In care oricine, indiferent de naţionalitate, se medic la Spitalul Deva vem o cunoscută filială a Uniunii Artiştilor l leidoscop soi
poate afirma în orice domeniu, că poate năzui In cuvîntul rostit în cadrul plenarei, medicul Plastici. Am fost mereu în mijlocul minerilor corespondentul ziarului „Neuer Weg" ' într-o oră.
la cele mai înalte aspiraţii, cu o singură con­ Erwin Schuleri a făcut o amplă şi precis de­ — români, maghiari, germani şi de alte naţio­
diţie: munca cinstită. terminată definire a noţiunii de libertate, şi, în nalităţi — oameni care practică o muncă nu Deşi problema reîntregirii familiei este de do­ SÎMBATA,
Iată de ce mă consider un fiu al României, raport cu aceasta, a dezvăluit realitatea care se tocmai uşoară, dar oameni cu înalte valori mo­ meniul trecutului' în România, ea fiind rezol­
1 C,00 Radio
un fiu credincios al României. ascunde în spatele sloganurilor propagandei oc­ rale. Viaţa lor este tema predilectă a lucră­ vată încă înainte de Helsinki, deşi dacă mai l mineţii ; 7,01
cidentale cu privire la drepturile omului. Cităm rilor noastre de artă. există cazuri justificate se acordă toată atenţia, 18,1 Revista
cercurile străine fac apel la populaţia germană
în copilărie, aveam un prieten la Braşov cu
IOSIF SCHIFFLER un pasaj din cuvîntul rostit la plenară, edifi­ care, în timpul liber şi împreună cu alţi prie­ să emigreze, să-şi părăsească patria, folosind ţ Bulei,., de
cator pentru condiţia omului în lumea occiden­
şef de brigadă montaj radiatoare tală : teni, colindam împrejurimile, cîntam .cîntece pentru aceasta argumente ca „umanitarism", 1 visţa literari
La treculu-ţi
— în ultimele decenii, profesorul Francke din populare germane, inclusiv de pe Rin. ’ Acum, „drepturile omului" sau chiar argumentul că
Ia întreprinderea „Victoria" Călan Viena, un reputat psihiatru contemporan, a e- acel prieten al meu, plecat în R.F.G., mi-a trat germanitatea timp de 800 de ani şi, in I viitor ; 10,
numai astfel germanii din România îşi vor păs­
fectuat cercetări socio-medicale în ţările dez­ scris: „Sîntem pe Rin, dar nu mai avem cu tra naţionalitatea. Dar saşii şi şvabii şi-au păs­
Lucrez la uzina din Călan de peste 27 de voltate din occident. Rezultatul acestor cer­ cine cînta".
ani. Lucrez cot la cot cu muncitori români şi cetări a fost elaborarea unei teorii foarte in­ Am fost şi eu în R.F.G., am văzut germani prezent, li se creează toate condiţiile să şi-o ştiri : 10,30 I
maghiari, lucrăm de fapt împreună, în priete­ teresante, concretizată sub . denumirea de „ne­ din România stabiliţi acolo. Chiar dacă unora menţină, să şi-o dezvolte r
nie şi frăţie. Mă bucur de apreciere la locul vroză prin criză de sens". le-a mai surîs soarta şi se descurcă financiar, Scopul adevărat 'al acestor manevre propa­ — balade, c
populare : D
de muncă, sînt şef de brigadă. Mă bucur de Pentru a înţelege mai exact acest termen, ci­ ei tot dezrădăcinaţi rămîn. Le lipseşte patria gandistice este racolarea de mînă de lucru, ca­
apreciere şi pe linie ‘ de partid, fiind de 15 ani tăm un fragment din scrisoarea unui tînăr in­ in care s-au născut. lificată pe cheltuiala statului român, şi cunos­ 4 ştiri ; ţi,05 ,
secretarul organizaţiei din care fac parte. Toate telectual american, adresată profesorului din Iată de ce locul nostru este aici. cătoare a limbii germane. [V 3.5 Avanpi
acestea se datoresc faptului că în ţara noastră Viena : 4 TV ; 12,00 Bl
cel care munceşte este cinstit şi apreciat, indi­ „Am 2G de ani, sînt absolvent al unui institut MIHAI SCHNEIDER / 12,05 Din cor
ferent de naţionalitatea sa. de învăţămînt superior, posed o locuinţă con­ MARTIN KNUFF ţ lui nostru ;
Exprimînd adeziunea deplină faţă de politica fortabilă, o limuzină, nu am probleme materiale, angajat al întreprinderii de . Ia 3. Ţara
Internă şi externă a partidului nostru, faţă de sînt bine văzut şi apreciat acolo unde lucrez. miner, şef de brigadă la E.M. Deva V sărbători : 1
poziţia României în problema întregirii familiei Şi totuşi, mereu revine aceeaşi întrebare : — la In cadrul colectivului de muncă de la mina construcţii siderurgice Hunedoara 1 club ; 10,00
şl faţă de emigraţie, vorbitorul a spus : ce bun toate acestea ?“. din Deva, mă bucur de toată stima şi respec­ j 16,15 Radlodii
— Ca urmare a celui de-al doilea război mon­ Acest fenomen a fost denumit de Franckl — tul ortacilor şi al organelor de conducere, acor- Aşa cum se subliniază în ampla expunere a 1 zical ; 18,00
dial, unele familii au rămas despărţite. Tara „nevroză .prin criză de sens" sau „vid existen­ dîndu-mi încrederea să conduc o brigadă ce tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa din 1 20,30 Azi, în 1
noastră, în cei peste 30 de ani de atunci, a ţial". El este semnificativ pentru o societate execută cele mai importante lucrări de deschi­ 28—29 martie a.c., la rezultatele obţinute în ţara 4 Caleidoscop
soluţionat cele mai multe cazuri şi manifestă incapabilă să ofere o soluţie eficientă multiple­ dere minieră cum ar fi: puţul central de ex­ noastră şi-au adus contribuţia şi oamenii mun­ 1 Radiojurnal ;
înţelegere faţă de cele care mai există. Dar lor probleme ce frămîntă spiritul omului con­ tracţie, circuite şi rampe, camere subterane, cii de naţionalitate germană, precum şi alte ţ zical nocturn
sini de părere să se spună un „nu" categoric temporan. Aceşti oameni nu-şi mai recunosc lucrări ce trebuie să dureze ani şi ani de zile. naţionalităţi. Sîntem hotărîţl ca şl în viitor să
celor care doresc să plece fără să aibă rude rosturile („criză de sens"). Ei vegetează în Locuiesc într-un apartament confortabil, am ne aducem o însemnată contribuţie la realiza­ ^ DUMINIf
foarte apropiate. spleen-ul acesta, neînţelegînd propria lor exis­ doi copii, băiatul a urmat 4 clase în limba ger­ rea sarcinilor economico-sociale stabilite de r 7,on Radioju
tenţă. Este poate una din cele mai acute forme mană, astfel că vorbeşte cursiv şi germana şi partid. ' presei ; 7,50
MARTIN FROHLICH de înstrăinare a omului de propria sa esenţă. româna. Soţia este tot de naţionalitate germană, Eu îmi desfăşor activitatea în cadrul I.C.S.H., | dăm pentru .
Copleşiţi de vidul acesta existenţial, nu le mai i s-a asigurat serviciu, lucrînd în cadrul Liceu­ unde lucrează un însemnat număr de munci­ ' trate muzicali
inspector la Casa de pensii rămîne decît să recurgă la medic. Dar medicul lui „Decebal" de 25 ani. tori, ingineri şi tehnicieni de naţionalitate ger­ l programul s
nu poate rezolva acest fenomen de masă, care Rezolvarea problemei naţionale se materia­ mană, care sînt clipă de clipă în jurul parti­ j Antologie liri
şi asigurări sociale a U.J.C.A.P. are profunde implicaţii sociale. lizează în asigurarea condiţiilor depline pentru dului, s-au găsit şi se găsesc în permanenţă l inima şi ver
Lucrez în judeţul Hunedoara de peste 20 de participarea activă a tuturor cetăţenilor la viaţa mobilizaţi pentru realizarea sarcinilor care lapăr şi te cin
ne-au revenit şi ne revin.
ani. Pot spune că în aceşti ani, de cînd sînt MARTIN LUTSCH economică-socială, la conducerea diferitelor ac­ 111,00 Radioma
încadrat în muncă, am simţit întotdeauna grija tivităţi. Iilor ; 11,30
şi atenţia colectivelor de muncă în care am tehnician la Combinatul De aceea, nu pot să nu-mi exprim dezacor­ WIELAND SCHNEIDER l folclorului no
lucrat şi niciodată nu am sesizat că aş fi lezat dul total cu acele cercuri din afara ţării noas­ director adjunct al întreprinderii 'toate pentru
de anumite drepturi pentru că sînt de altă na­ siderurgic Hunedoara tre, care vor să-i determine pe unii cetăţeni idiojurnal ; 13
ţionalitate. Dimpotrivă, pot spune foarte sincer In numele angajaţilor de naţionalitate ger­ să7Şi părăsească patria unde s-au născut ei şi de transporturi auto Deva ,sclă ; 14,40
că datorita modului corect, marxist-leninist, în mană din Combinatul siderurgic Hunedoara, ne strămoşii lor, unde au muncit şi muncesc, unde v romanească ;
care partidul nostru a condus şi rezolvat pro­ exprimăm hotărîrea de a aplica neabătut în au contribuit şi contribuie la progresul neîn­ La plenara Consiliului oamenilor muncii de l tis-club ; 16,0
blema naţională în România, egalitatea în drep­ viaţă măsurile adoptate privind înlăturarea ur­ trerupt a patriei. naţionalitate germană, din România, care a avut ) teca succes el'
turi este deplină pentru toţi cetăţenii. mărilor cutremurului şi îndeplinirea integrală recent loc la Bucureşti şi la care am partici­ L terpreti ai ch
Este firesc să mă întreb în cîte alte ţări ale a obiectivelor dezvoltării economico-sociale a ALFRED KROLACSEK pat, mi-am permis să fac o mică statistică re­ l Iar ; iî),00 O:
lumii, care sînt puternic dezvoltate economic, ţării în actualul cincinal şi în perspectivă. feritoare la participanţii la plenară şi anume i 20,00 Radioji
se poate vorbi de aşa ceva ? Ne sînt cunoscute Colectivele oţelăriilor din C.S.H. au realizat de tehnician la serviciul investiţii, în ce domenii îşi desfăşoară activitatea şi ce 1 Caravana n
învrăjbirile la care se dedau unele cercuri reac­ la începutul anului peste 20 000 tone oţel Mar­ funcţii de conducere ocupă. Rezultatul a fost i Consemnări
ţionar-- si chiar guverne din ţări occidentale, tin şi electric, reprezentînd mai mult de ju­ întreprinderea „Victoria" Călan pentru mine o dovadă în plus a realismului I 22,00 Radioji
pe temeiul diferenţierii naţionalităţilor, de reli­ mătate din- angajamentul anual. Cu realizări politicii partidului nostru. Printre participanţii l Panoramic S]
gie. rasă şi altele. deosebite se prezintă şi cocsarii (plus 5 200 to­ In numele oamenilor muncii germani de pe de naţionalitate germană din toată ţara, erau:
Sînt întru totul de acord cu poziţia partidului ne), furnaliştii (plus 29 000 tone fontă), lami- platforma industrială a Călanului îmi exprim membri ai C.C. al P.C.R., membri supleanţi ai ţ LUNI,
şi statului nostru faţă de problema emigrării. natorii (plus 13 000 tone laminate finite). adeziunea totală faţă de politica internă şi in­ C.C. al P.C.R., membri ai Consiliului de. Stat,
Statul nostru face eforturi deosebite de pregă­ Acesta este răspunsul nostru, al oamenilor ternaţională a partidului şi statului nostru, faţă deputaţi în Marea Adunare Naţională, secre­ 4 6,00 Radioj
tire a unui număr însemnat de cadre cu studii muncii români, maghiari, germani şi de alte na­ de modul strălucit în care a fost soluţionată tari de comitete municipale de partid, prim-se- 1 mineţii ; 7,00
superioare şi medii, cu studii de specialitate, ţionalităţi din C.S. Hunedoara la efortul de re­ în patria noastră problema naţională. Egalitatea cretar de comitet orăşenesc şi primar de oraş, 4 8,00 Revista
dc ridicarea calificării şi policalificării tuturor construcţie a ţării. Nu poate exista datorie mai de care ne bucurăm — români, maghiari, ger­ decan de facultate,- profesori universitari, pro­ i Din ţările s<
oamenilor muncii de toate naţionalităţile. Este înaltă decît slujirea cu abnegaţie a ţării, a po­ mani, de alte naţionalităţi — este una auten­ fesori emeriţi, Eroi ai Muncii Socialiste, şefi de 4 Buletin de
neomenesc şi incorect ca pe cheltuiala statului porului. tică, se manifestă în viaţa de zi cu zi, în mun­ fermă, rpaiştrl, şefi de echipă, ingineri şefi, / Avanpremiera
român, alte state care instigă la emigrare să Ca fii ai acestor meleaguri, leagănul nostru că şi in timpul liber, în toate împrejurările membru ăl biroului Uniunii Scriitorilor, redac­ 4 11,35 Discotei
tragă foloase de pe urma acestor eforturi, să este nici, în România, nu in altă parte 1 vieţii. tor şef adjunct al Radioteleviziunii, redactori / Buletin de ş
ia, cum s-ar spune, de-a gata un număr de Ca cetăţean român de naţionalitate germană şefi la diverse publicaţii, scriitori. Faţă de a- 4 comoara folc
oameni calificaţi şi pregătiţi. MAGDALENA BARTON mă bucur de drepturi egale ca oricare cetă­ ceste realităţi, a condiţiilor egale create tuturor ! 13,00 Dc la
ţean al ţării, Am rude în străinătate, atît în cetăţenilor, indiferent de naţionalitate, pentru \ Românie, ţar
IOSIF KRAUS profesoară la Liceul nr. 2 Deva Vest cît şi în Est. Atunci cînd am dorit, i-am participarea lor efectivă la toate activităţile, in­ i Buletin dc ş
clusiv la conducerea politică şi de stat, se cu­
putut vi’/.ita, atît eu, cît şi familia mea, şi,, la
ţ tona tineretu
miner, şef de brigadă la E.M. Fetrila Personal aparţin de generaţia tînără din pa­ fel, am fost vizitat cu multă plăcere de aceş­ vine să mulţumesc şi să mulţumim conducerii I role serii ;
tria noastră. Pot să afirm cu tărie că am bene­ tia, aici, în ţară. Problemele reîntregirii fami­ partidului nostru pentru grija şi atenţia deo­ ţ radiofonic ;
în puternicul -centru muncitoresc cu vechi ficiat din plin de toate drepturile şi condiţiile liei au fost rezolvate just la noi în ţară şi sebită manifestată faţă de naţionalităţile con­ ( scop sonor ;
tradiţii revoluţionare al Văii Jiului muncim şi de dezvoltare ale unei personalităţi proprii şi cele întemeiate se mai rezolvă încă. Dar nu locuitoare. 1 nări ; 22,00 (
1 ră.